Sunteți pe pagina 1din 22

Argintul

de Szasz Emoke

Subgrupa I secundara
Aceasta grupa este formata din
elementele:cupru (Cu), argint (Ag) si aur
(Au).

Elementele Cu, Ag, Au se aseamana cu


elementele alcaline, din grupa I principala,
deoarece in unele combinatii sunt si ele
monovalente. Dar Cu, Ag si Au prezinta si
stari de oxidare superioara. Argintul este
cel mai stabil in stare de oxidare 1+ si
numai exceprional apare bi- si trivalent.
Numai aceste elemente, Cu, Ag, si Au se
pot combina cu valente mai mari decat
numarul grupei din care fac parte.

Atomii de Cu, Ag si Au, la formarea


combinatiilor pot participa si electroni
din orbitalii (n-1)d, ca la toate vcelelate
metale tranzitionale, desi orbitalii (n-1)d
apar ocupati complet cu 10 electroni.
Din punctul de vedere chimic, elementele
din subgrupa I secundara se deosebesc
mult de cele din subgrupa I principala,
chiar daca exista o asemanare formala.

Stare naturala
Argintul si aurul de gasesc sub forma
nativa, aproape intotdeauna impreuna.
Ca minerale citam argentita, Ag2Sb3, dar
mai ales ca galena argentifera,
PbS+Ag(Ag2S).
Zacaminte bogate in argint se gasesc in
SUA, Mexic, Norvegia, Canada. In tara
noastra minereurile auro-argintifere se
gasesc in regiunea Hunedoara si in
regiunea Maramures.

Argentita

Galena argentifera

Pirargirita

Metalurgia argintului
Gasindu-se alaturi de plumb problema
esentiala a metalurgiei argintului consta
in separarea argintului din aliajul de AgPb obtinut prin prelucrarea minereului
argintifer. Aceasta se efectueaza prin 3
procedee:
1. Procedeul cristalizarii (Pattinson)
2. Procedeul cu zinc (Parkes)
3. Procedeul cianurarii

Procedeul cristalizarii (Pattinson)


Are la baza insolubilitatea argintului si plumbului in
stare solida si formarea Pb-Ag cu 2,5% Ag.
Pentru realizarea separarii argintului dupa acest
procedeu se topeste plumbul argintifer si se raceste
incet separand de la suprafata cristalele de plumb cu
ajutorul unei linguri. Cand masa lichidului a ajuns prin
racire la temperatura de 304C are loc solidificarea
entecticului cu 2,5 Ag restul Pb. Argintul se separa din
acest eutectic prin procedeul de cuperare care consta in
suflarea unui curent de aer rece peste eurecticul topit, in
timpul procesului de cuplatie plumbul se oxideaza la
litarga pbO, iar argintul ramane in stare pura.

Procedeul cu zinc (Parkes)


Pentru obtinerea Ag, se prajeste
concentratul de galena argentifera si se
reduce, obtinandu-se Pb+Ag, care sunt
insolubile unul in altul in stare solida. Se
aplica mai departe procedeul Parkes: la
aliajul topit se adauga 1-2% zinc. Plumbul si
zincul se solva reciproc numai peste 935 C.

La temperatura mai joasa Zn se separa


ca o spuma, in care se afla inglobat tot
argintul sub forma de cristale miste. Prin
topirea oxidanta a ecestui aliaj, la 750,
zincul formeaza ZnO si se indeparteaza.
Argintul brut se rafineaza prin electroliza
(anod din Ag brut, catod din Ag pur,
electrolitul AgNO3+HNO3).

Procedeul cianurarii
Cand Au si Ag se afla fin disperati in roca
silicioasa, roca se pulverizeaza foarte fin si se
trateaza cu o solutie de 0,1-0,2% NaCN sau
KCN, sub agitare si sulfare de aer. Au loc
reactiile urmatoare:
2Au+4KCN+H2O+1/2O2 = 2K[Au(CN)2]+2KOH
Exact la fel reactioneaza si Ag, dar Ag2S se
dizolva:
Ag2S+4KCN = 2K[Ag(CN)2]+K2S

Deplasarea spre stanga a echilibrului se


impiedica prin adaugarea unei cantitati mici de
sare de plumb sau K2S se oxideaza cu aer la
K2SO4 si astfel se impiedica reactia reversibila.
Dupa filtrarea namoului format din roca
pulverizata insolubila, din solutie se separa Ag
prin agitare cu pulbere zinc:
2K[Ag(CN)2]+Zn = K2[Zn(CN)4]+2Ag
Dician argintat
de potasiu

Tetracianozincat de potasiu

Proprietati fizice
Argintul este un metal alb stralucitor su
punctul de topire destul de jos 962 C,
foarte bun conducatopr de caldura si de
electricitate, cristalizeaza in sistemul cubic
cu fete centrate.
Din punct de vedere al proprietatilor
mecanice argintul este un metal moale,
putin tenace insa foarte ductil si meleabil.

Proprietati chimice
Argintul este un metal nobil, are potential normal
pozitiv. Nu se dizolva in hidracizi dar se dizolva in
acizii oxidanti. Hidroxizii alcalini nu dizolva argintul.
In aerul atmosferic argintul este stabil. La incalzire
in oxigen argintul nu se oxideaza, dar dizolva
volume importante de oxigen, pe care le cedeaza la
incalzire.
Cu halogenii argintul se combina la incalzire in
special cu fluorul, care se combina la cald cu
argintul printr-o reactie de ardere
Argintul prezinta o afinitate pentru sulf si compusii
sai, se combina cu sulful la cald si cu H2S in
prezenta aerului formand Ag2S.

Combinatiile argintului
Halogenuri
Monohalogenurile de Ag cu exceptia AgF
sunt aproape insolubile in solventi polari.
Halogenurile de argint se decompun in
elemente sub actiunea luminii, pe aceasta
proprietate se bazeaza fotografia,
2AgX2Ag+X2
Filmele fotografice sunt obtinute prin
aplicarea unui trat fin si uniform dintr-o
emulsie a sarurilor de argint in gelatina.

Urmatoarea operatie este indepartarea


excesului de AgBr.Aceasta operatie
denumita fixare se bazeaza prin dizolvarea
AgBr in Na2S2O3 conform reactiei:
AgBr+2Na2S2O3Na3[Ag(S2O3)2]+NaBr
Azotatul de argint AgNO3 este usor
solubil in apa, solutia fiind neutra din cauza
lipsei hidrolizei. Incalzit la 300C se
descompune:
2AgNO32Ag+2NO2+O2

Celelalte halogenuri AgCl, AgBr si AgI


sunt substante cu aspect branzos, practic
insolubile in apa, dar AgCl se solva in
amoniac diluat, AgBr in amoniac
concentrat, iar AgI nu se dizolva nici in
amoniac concentrat.
In suspensie in solutie apoasa AgCl cu
Zn este deslocuit argintul:
2AgCl+Zn = 2Ag+Zn2++2ClPe aceasta proprietate se bazeaza
separarea Ag din aliajele sale.

Aliajul se dizolva in HNO3, in solutie se precipita


AgCl, care apoi se deplaseaza cu Zn. Culoarea
slab galbena a AgBr si galbena a AgI se
datoreste deformarii ionice si cresterii
caracterului covalent.

Oxidul de argint
Se obtine sub forma unui precipitat gelatinos
brun negricios, la tratarea solutiilor sarurilor
solubile in aegint cu un hidroxid alcalin, in acest
caz se obtine AgOH care se descomune in
Ag2O.
2AgOH Ag2O+H2O

Oxidul de argint este un oxidant puternic,


de ex. Oxideaza ionul de O22- din H2O2
Ag2O+H2O22Ag+H2O+O2
2Ag++2e 2Ag se reduc
O222e O2 se oxideaza

Intrebuintari
Din cauza ca poseda cea mai mare
conductibilitate electrica si termica, se utilizeaza
in industria electrica la fabricarea conductilor
electrici. Din cauza ca este un metal moale el nu
poate fi folosit in stare pura la fabricarea
ontactelor electrice care se confectioneaza din
aliaje de Ag-Ni.
Deoarece reflecta puternic lumina se utilizeaza
pentru obtinerea oglinzilor.
Fiind moale, usorde prelucrat si rezistent la
oxidare so coroziune se utilizeaza la
confectionarea bijuteriilor.

Sub forma de saruri se utilizeaza in


fotografie si medicina. Solutii coloidale de
argint sub denumirea de colargol protargol
sau agrisol se utilizeaza in oftamologie ca
bactericide.

Bibliografie
Chimie Anorganica Metale de Alexandrina

Fodor si Alexandru Suteu

S-ar putea să vă placă și