Sunteți pe pagina 1din 24

MODELARE NUMERICA

HIDRAULICA IN HEC-RAS
Partea I. Generalitati
Conf. dr. ing. Daniela Nistoran
Universitatea Politehnica Bucureti,
Curs HEC-RAS Mai-Iun. 2012 UPB D. Nistoran
1
dept. Hidraulic

Program curs
Partea

Generaliti despre modelare numerica hidraulica


si HEC-RAS
Date de intrare (geometrice si hidrologice)
Aspecte numerice

Partea

a IIa:

Exemple in regim permanent

Partea

I:

a IIIa:

Exemplu n regim nepermanent


Curs HEC-RAS Mai-Iun. 2012 UPB D. Nistoran

Ce presupune un model numeric 3D?

Variaia vitezei locale dupa toate direciile:


x, y, z este importanta

v v ( x, y , z , t )

Se aplic pentru albii / canale la care


influena malurilor i a patului asupra vitezei
este important (B < 3h),
Pentru sectoare scurte, pe care
intereseaza vartejurile locale; la
curgeri peste structuri hidrotehnice
Implic timp, cost si expertiz destul de
mari, date complexe pentru calibrare
(msurtori de nivel si viteze locale (vx, vy,vz, ))
Reteaua de calcul este discretizata n prisme sau
piramide triunghiulare
z
B < 3h

h(x)

v x (z,y)
Vx
y
x

Ex.: scar de peti


pentru sturioni
Curgere peste un
deversor sau prin
goliri de fund ale
CHE

Ce presupune un model 2D?

Se neglijeaz componenta vertical a vitezei locale, vz 0, iar celelalte doua


componente variaza doar cu x si y, vy, vx (x, y, t)
Se folosete pentru tronsoane relativ scurte de albii largi si pu in adanci, cu B > (5 10)h: in
estuare, pt. unde de viitur in albiile majore, zone de confluen , n mediul urban.
Reteaua de calcul este discretizata n prisme rectangulare (la metoda diferen elor
finite) sau triunghiulare (la metoda elementului finit)
Necesit date topo-batimetrice si hidrologice complexe (de preferat LiDAR)
Implica timp si cost destul de mare
Calibrarea modelului este dificil. Necesit aria inundat (din imagini satelitare) n cazul unor
evenimente reale i msurtori de adncimi.
delele integreaz ec. Saint-Venant mediate pe adncime (shallow flows equations):
y

B > 5h

vy

v
vx

insul

Ex.: Delta Dunrii, Localitatea Sf. Gheorghe, situat


la vrsarea n mare a braului cu acelai nume

Ce presupune un model 2D?

Reteaua de calcul este discretizata n elemente prismatice rectangulare (la metoda


diferenelor finite) sau triunghiulare (la metoda elementului finit)
Se neglijeaz componenta vertical a vitezei locale, vz 0, iar celelalte doua
componente variaza doar cu x si y, vy, vx (x, y, t)
Se folosete pentru albii largi si pu in adanci, cu B > (5 10)h: in estuare, pt. unde de viitur
in albiile majore, zone de confluen , n mediul urban.
Necesit date topo-batimetrice si hidrologice complexe (de preferat LiDAR)
Implica timp si cost destul de mare
Coeficientul de rugozitate nu mai include turbulen a
Calibrarea modelului este destul de dificil. Necesit aria inundat (din imagini satelitare) n
cazul unor evenimente reale i msurtori de adncimi.
Modelele integreaz ec. Saint-Venant mediate pe adncime (shallow flows equations):
y

B > 5h

vy

v
vx

insul

Ex.: Delta Dunrii, Localitatea Sf. Gheorghe, situat


la vrsarea n mare a braului cu acelai nume

Ce este HEC-RAS ?

Program de calcule hidraulice 1D in curgerile cu


suprafata libera, bazat pe integrarea numerica in
diferente finite a ecuatiilor Saint-Venant
Este produs de Hydrologic Engineering Centre pentru
River Analysis System (USACE)
Gratuit la www.hec.usace.army.mil. Include exemple
rezolvate i 3 manuale:

User Manual (UM, 790 pag.)


Hydraulic Refference (HR, 417 pag.)
Applications Guide (AG, 351 pag.)

Exist si alte programe, (gratuite sau nu).


HEC-RAS este ns cel mai testat program, cu o
interfa grafic foarte bun (compatibil cu mediu GIS)
Curs HEC-RAS Mai-Iun. 2012 UPB D. Nistoran

Ce presupune un model 1D, ca HEC-RAS?

Sectorul de ru / canal este discretizat n tronsoane elementare de calcul,


delimitate de seciuni / profile transversale
Se neglijeaz variaia vitezei pe vertical (cu adncimea, z) si
lateral (cu y)
Se folosete pentru sectoare lungi de ruri / canale (km, zeci de km), la care curentul dominant este n
direcia curgerii
n fiecare seciune transversal, x = ct., exist o singur adncime h / cot a suprafeei libere (z) i o
singur vitez medie,

constante n timp, n cazul Regimului permanent (RP), h(x), z(x), V(x), i


variabile n timp, n cazul Regimului nepermanent (RNP) h(x,t), z(x,t), V(x,t)

n comparaie cu modelele 2D i 3D necesit expertiz mai mic, timp si cost reduse i mai pu ine date
necesare pentru calibrarea modelului.
Ecuaiile Saint-Venant reductibile la ecuaia curgerii gradual variate se rezolv prin metoda diferenelor
finite
Coef. de rugozitate Manning, n, ine cont i de turbulen , transportul de sedimente
Calibrarea modelului necesit doar msurtori de adncime / nivel al suprafe ei liber.

y
Sector de ru

QQ
V x

x
Curs HEC-RAS Mai-Iun. 2012 UPB D. Nistoran

hi+
1

Tronson
7
elementar
de calcul

1D, 2D sau 3D?


Pentru

a fi util, un model nu trebuie s fie mai


complex dect este necesar pentru a simula
observaiile din teren cu o precizie suficient
Este bine s folosim cel mai simplu model
pentru a rspunde unei probleme puse
Se pot folosi combinaii de 2 tipuri de modele
pe poriuni, de ex. 1D pentru sectoarele lungi
+ 2D pentru zonele de inundaii n albia
major

Ce se poate obine cu HEC-RAS n

regim
(RP)?
La Qmaxpermanent
dat, cu diverse
asigurri (1%, 2%, 5%,
10%, etc.) se pot obine:

Curbe de remu / ale suprafeei libere, h(x), (pentru


dimensionarea digurilor, drumurilor, cailor ferate)
Suprafee inundabile (harti / benzi de inundabilitate)
pt. hartile de risc
Chei limnimetrice: Q(h) in toate sectiunile de calcul
(x=ct.), inclusiv deversoare si/sau stavile la baraje
Parametri hidrodinamici: Viteze V(x), eforturi de
frecare, (x) (pentru analiza eroziunii)
Coeficieni de rugozitate Manning
Curs HEC-RAS Mai-Iun. 2012 UPB D. Nistoran

Curs HEC-RAS Mai-Iun. 2012 UPB D. Nistoran

10

Curs HEC-RAS Mai-Iun. 2012 UPB D. Nistoran

11

Ce se poate obine cu HEC-RAS n


regim nepermanent (RNP)?

Hidrografele de debit Q(t) si de nivel, h(t) in


sectiunile de calcul (x=ct.)
Parametrii hidrodinamici in spatiu si timp: h(x,t),
V(x,t), A(x,t), P(x,t), B(x,t), (x,t), etc.
Analiza propagarii undelor de viitura pe rauri in
diferite scenarii de calcul, de ruperi ipotetice ale
unor baraje
Analiza atenuarii undelor de viitura prin lacurile de
acumulare in diferite ipoteze de functionare a
evacuatorilor de ape mari la baraje
Analiza propagarii poluanilor (chimici, biologici,
termici)
Curs HEC-RAS Mai-Iun. 2012 UPB D. Nistoran

12

Tranzitare viitura
lac Rm. Vlcea

Curs HEC-RAS Mai-Iun. 2012 UPB D. Nistoran

13

Rupere baraj Bicaz

Curs HEC-RAS Mai-Iun. 2012 UPB D. Nistoran

14

De ce ne trebuie modele numerice


(matematice) hidraulice?

Modelele numerice hidraulice trebuie sa fie capabile sa redea in mod


virtual curgerea reala a unui curent deoarece:

Msurtorile directe sunt dificile, costisitoare, periculoase (in cazul


viiturilor)
Nu pot fi masurati toti parametrii hidraulici la orice moment de timp si in
toate punctele domeniului de curgere, pentru orice eveniment. Modelele
bine calibrate i pot ns calcula cu o eroare acceptabila.
Modelele au si rol predictiv: s arate ce se poate ntmpla n cazul unui
eveniment ipotetic

Sunt mai ieftine ca modelele fizice, pe care in mare parte le-au inlocuit
Modelele hidraulice sunt unelte ingineresti, nu inlocuitori ai ingineriei
Rezultatele frumos colorate nu sunt neaprat i corecte!
Necesita o buna experienta
Deci, exersati!
Curs HEC-RAS Mai-Iun. 2012 UPB D. Nistoran

15

Etape in modelarea hidraulic 1D


Analiza preliminara a sectorului de studiu, a
geometriei sectiunilor transversale si a
condiiilor la limita (vizite pe teren obligatorii!);
Introducerea datelor:

1.

2.

3.
4.

Geometrice
Hidrologice

Calcule / rulri. Calibrarea modelului


Procesarea i interpretarea rezultatelor
Curs HEC-RAS Mai-Iun. 2012 UPB D. Nistoran

16

Datele geometrice
Sectiunile

transversale si profilul in lung pot


proveni din:

intersectia unui DTM (tip TIN) al rului cu linia


talvegului si plane de sectionare verticala pentru
fiecare sectiune transversala dorita (in ArcView si
HEC-GeoRAS, un utilitar al HEC-RAS-ului)
Masuratori topo-batimetrice in sectiuni individuale de
pe albia raului cu diverse echipamente: GPS, statie
totala, sonar, ADCP

Coeficienii

de rugozitate Manning, n, initial


estimai (manual HR, pag. 80); ortofotoplanurile
sunt foarte utile pentru o bun estimare
Poduri / galerii / baraje / deversoare / stavile
17

Intersectia unui DTM (TIN) in ArcView si


HecGeo-RAS cu linii de sectiune
longitudinala si transversala

Schema rului cu un
afluent in HEC-RAS

Curs HEC-RAS Mai-Iun. 2012 UPB D. Nistoran

Obs.: Prelevarea datelor


geometrice necesita
specialisti de la geodezie,
18
geografie, etc.

Sectiunile transversale

Impart domeniul de curgere in


tronsoane elementare de calcul
Trebuie sa fie orientate perpendicular
pe directia curentului
Pot s nu fie linii drepte
Vor fi alese la schimbari de:

Panta a talvegului / radierului


Form a albiei / canalului / galeriei
Debit
Rugozitate
Seciuni de control (deversor, pod,
dig, etc.)

Distana dintre 2 sectiuni (spaierea)


f(panta talvegului = italveg);

River = Prahova Reach = carp_subcarp

RS = 1082.73* SH Campina SH Campina

Hydraulic model Prahova River


.07

.045

.07

Lege
WS

378

Crit
WS
Crit
WS
Crit

376

WS 10%
Elevation (m)

Crit 10%

WS 5

Crit 5
374

Grou

Bank

OWS

OWS
372

370

OWS 10

100

200

OWS

300

400

500

Station (m)

curent

pt. stabilitate numerica, i < 1%

19

Datele hidrologice

Impun condiiile de curgere (virtual) a apei prin albia


schematizat deja geometric
Permit punerea condiiilor la limita

In regim permanent
Amonte (pe toti afluentii): valori debite, Q
Aval: niveluri corespunzatoare debitelor, sau chei limnimetrice z(Q)
La baraje: cheile si deschiderea evacuatorilor z(Q)
In regim nepermanent
Amonte: (pe toti afluentii): hidrografe de debite, Q(t)
Aval: hidrografe de niveluri, z(t) sau debite, Q(t); sau chei limnimetrice
z(Q)
La baraje: cheile si regimul de functionare al evacuatorilor in timp, z(Q,t)

Curs HEC-RAS Mai-Iun. 2012 UPB D. Nistoran

20

Integrarea numerica in regim permanent (RP)

Ecuatia curgerii gradual variate (provenit din ec.


Saint-Venant), scrisa in diferente finite pentru un tronson
elementar de calcul al unei albii neprismatice: i - i+1
z h f hl hV 0

Q2
Q 2 1
1 Q 2 1
1

0
zi 1 zi 2 xi 1 xi

K
2 g Ai21 Ai2
2 g Ai21 Ai2

Metoda pasilor de distante (procedeul iterativ predictor corector) cu


cond. la limita
i+1
i
Sens calcule
x = xi+1 - xi impusi / cunoscuti
pentru Fr < 1
z, zi sau hi
LS
cu o eroare la fiecare pas de calcul,
L
Q
h=?
impusa (de obicei 1 5 mm)
h
h
Fr < 1, calcule aval (s. control) amonte z = ?
LT
J
z
(Fr > 1, calcule amonte (sect. control) aval)
x
x
x
K = modul de debit din Rel. Chezy - Manning
i

i+1

i+1

Q(h) A h C R h J e K (h) J e

i+1

i+1

Integrarea numerica in regim nepermanent (RNP)


Sistemul Saint-Venant de ecuatii neliniare cu
h
Q 2 1 Q
derivate pariale

iJ

x 2 gA2 x
Q A

ql
x t

gA t

se poate transforma ntr-un sistem de ecuaii algebrice aplicnd


metoda diferenelor finite
HEC-RAS folosete schema implicit Preissman (centrat) n 4 puncte,
rezolvat cu
Conditii la limit
Conditii iniiale (la t = 0)
Derivatele n timp i spaiu sunt evaluate ntr-un punct P, interior re elei
de calcul (x,t).
Valorile Q i h de la timpul curent (orizontala i+1) sunt calculate
simultan n toate seciunile sectorului de calcul (soluia ( Q, h) dintr-o
seciune transversal este influenat de informaia provenit din tot
sectorul de calcul)
Detalii la capitolul de regim NP

Ecuatia de miscare

Pentru stabilitate,
0,5 < < 1

Ecuatia continuitatii

Curs HEC-RAS Mai-Iun. 2012 UPB D. Nistoran

23

V mulumesc!
ntrebri ?

conf. Daniela Nistoran, UPB,


dnistoran@gmail.com

24