Sunteți pe pagina 1din 6

Stanciu si Dorobat

VIATA IU
Primele 2 luni de viu retrognatie mb.
Primele 4 luni viu - insuficienta spatiului pt mugurii dd,
Luna a 3viu formarea boltii palatine si separarea CB de CN, lb coboara in potcoava mandibactivator
viuprognatia mb embrionara.
Ultimele 2 luni viu ritm de crestere alert al maxa doua retrognatie mb.
Luna a 5 viu criza de spatiu pt C si Il.
Lunile 7,8,9 viu dd deciduali+molarul 2 migreaza catre creasta.
La mandibula: diastema mare, mugurii IC mult distalizati (simfiza mentoniera larg deschisa), spatiu insuficient pt C
si Il. Catre luna a 7-8 se consolideaza simfiza, mezializarea IC, castig de spatiu intre IC si M I utilizat de C si Il..
In luna a 4-5 se contureaza osul alveolar.
I si C se mezializeaza, M I si M II se distalizeaza= spatiu primat.
NASTERE-ERUPTIA PRIMILOR DD
Cresta alv sup in forma de potcoava, mai lunga si mai lata, cea inf in forma de U.
Retrognatie mb=prognatismul nou-nascutului?????. Prima mezializare a mb prin supt, reglarea relatiei centrice pe
planul relatiilor intre baza cr si mb.
Crestele alv se inalta si se latesc in primul an.
6 LUNI-2 ANI
Prima inaltare de ocluzie= eruptia primilor molari deciduali. Eruptia C si M II perfecteaza inaltarea.
3-5-6 ANI
A doua mezializare a mb prin uzura dentara. Se reduce spatiul de inocluzie sagitala si gradul de supraacoperire.
Trecerea planului postlacteal de la treapta distalizata la linie dreapta sau treapta mezializata.
Intre 5-6 ani se trece de la forma de semicerc la semielipsa
DENTITIA MIXTA SI PERMANENTA
IC inf erup lingual, mai mari, se aliniaza apoi.
IC sup erup cu un ax de inclinare mai mare (rezolva problema spatiului si reduc supraacoperirea). Distema
interincisiva= rezerva pt C si M2.
Eruptia M6=puseu mezializant-reduce spatial primat, se modifica lungimea arcadei, de la froma de semicerc la
parabola, a doua inaltare de ocluzie, reglare tridimensionala.
Eruptia M2= echilibru deplin, prin inchiderea spatiilor inca existente, constituirea pct de contact, a treia inaltare de
ocluzie, in lipsa M3 incheie fen dezv dentitiei.
M3= a treia perioada a dentitiei permanente, inchide ultimele spatieri de pe arcada, regleaza gradul de acoperire
incisiva. Absenta spatiului:incongruenta d-a tertiara sau agravarea formelor existente, risc de deschidere a ocluziei in
cazurile cu ocluzie incisiva cap la cap, compromiterea unor rezultate ortodontice.

RADIOGRAFIA

ANOMALIILE CLASA A II-a ANGLE


Sc franceza:endognatia(endalveolie) si laterodeviatia mb
Sc germana: compresia de max (compresie cu protruzie si spatiere, compresie cu inghesuire)
Sc anglo-saxona: clasa II1, si II 2.
Clasa II1 (endognatia sau compresia cu protruzie si spatiere)
Reducerea diametrelor max, alv si dd fata de planul medio-sagital, protruzia proc dento-alv, decalaj
sagittal (inocluzie sagitala si ocluzie distalizata), posibil ocluzie adanca, rar deschisa, cu/fara
laterodeviatie mb.
Etiopatogenie: ereditatea, fact constitutional, fact generali, fact locali, fact patologici locali (caria),
obiceiuri vicioase.
Maladia Cauhepe-Fieux compresiune maxilara paralela prin deglutitie atipica (interpozitia lb in deglutitie
intre arcade, ingustarea maxilarului, mandibular retrognata, prodentie sup compensatorie, meziopozitie cu
rotatie a molarilor si premolarilor, posibila normopozitie a incisivilor inf sau totusi prodentie/retrodentie a
lor, distopozitia molar-premolar).
Baza apicala mica, baza coronara larga, forma de omega, V, U, trapez, M,W, bolta adanca, prodentie sup,
retrodentie inf, prodentia ambelor grupuri, meziopozitie sup+distopozitie inf, ingustare premolara,
molara, marirea indicilor de lungime. Hipotonia orbicularului buzei sup, hipertonia maseterului, buzei inf,
m mentalis, buccinator. Incompetent labial (prognostic de recidiva). Rx panoramic aspect de evantai
japonez al reg incisive-canine.
Unghiul IF >107, Pr A-F >115, Unghiul Im >/<90, Unghiul id B-M >/<85, se reduce unghiul Ii.
Dg:ex clinic si ex complementare.
Semen patognomonice: aspect facial, studiul de model, ex Rx, masuratori antropometrice.
Dg diferential: sindr endalveolie cu inghesuire(cls II2, macrodontia, meziopozitia.
Clasa II 2(endognatia sau sindr de compresie maxilara cu inghesuire)
Reducerea diametrelor premolare si molare, retrodentie cu supraacoperirea grupului incisive+diferite
grade de inghesuire.
Determinism genetic (rata mai mare de crestere a suturii incisive).
Aspect facial: etaj inf normal sau frecvent mic, sant labio-mentonier accentuat, menton proeminent, buze
subtiri, ocluzia labial ferma cu planul plasat in pozitie inalta pe coroana incisivilor sup, nas proeminent.
Baza apicala >baza coronara, arcada in trapez sup si inf, inghesuire dentara (ICsup verticali sau in
palatopozitie, Ilsup in vestibulopozitie, Iinf in retro/proinclinare). Pot apare angrenaje inverse premolare
unilat/bilat, distalizare in zona laterala. Relatia de postura si drumul de inchidere al mandib sunt normale.
Lateralitatea e imposibila. Sindrom algo-disfunctional temporo-mb in cazul pierderii de dd in zonal at
(creste supraocluzia si mandib se deplaseaza si mai distal). Accentuarea curbei Spee. Poate fi si Cls I.
2

Cresteri faciale de tip anterior. Inaltimea antero-inf a fetei e mica, unghiul planurilor maxilare M-Nsa-Nsp
e mai mic, unghiul Goniac e mai mic sau normal.
Dg: elem clinice patognomonice si ex complementare.
Dg diferential: cu diviziunile cls II, pseudoocluzia adanca/adevarata, cls I cu supraalveolodontia incisiva.
CLASA A IIIa
Fata aplatizata, obraji infundati, profil concav, Nsa inapoi de Dreyfuss si Gn inapoi de Simon, buza sup
infundata, ungh tangentei la gura e sub 10, arcada apicala mica si coronara mare, SNA<80, SNB>78,
diferenta lor e negativa, distanta Nsa-Nsp micsorata, diagonal max sup S-Nsa micsorata.
La nivelul proc alv superior modificari compensatorii: proalveolie, prodentie, PrA-F mai mare de 110, I-F
mai mare de 107. Drum de inchidere in treapta mezializata.
Tulburarile fiz sunt mereu dar mai mari in etajul micsorat. Aspect de latire a fetei. Afectare parodontala
(amputarea limbusului alveolar, aparitia atrofiei osoase orizontale, coborarea insertiei epiteliale, largirea
spatiului parodontal). Ghidajul miscarilor mandib e la nivelul dd lat. Afectare severa la cei cu contact doar
la nivelul ultimilor molari. Dupa 30 ani in caz de trauma ocluzala apritia lez de colet multiple si in
explozie. Spasme musculare (ptg ext), afectare ATM (cracmente si crepitatii).
Cresterea celor 2 ramuri ale mb+/- deschiderea ungh mandib, ungh Tweed si Margolis marite.
Inchiderea in linie dreata (proalveolodentie sup si retroalveolodentie inf)
Inchiderea in treapta mezializata (proalveolodentie inf si retroalveolodentie sup)
Sindr de inocluzie verticala
1.
2.

3.
4.
5.

6.

Fact genetici (sidr Down, craniosinostoze, condrodistrofii)


Fact dismetabolici (rahitism, vitamin rezistent, hipofosfatazic, cresterea ungh B=planul bazal
mb-planul bispinos normal20+/-5, creste la 44-56, unghiul Tweed marit, deplasarea punctului C
de la 3mm deasupra planului de ocluzie sub acesta; dd cu volum mai redus si forme deviatemolarii Moser si dd Hutchinson, radacini mai scurte, process alveolar deficitar si proinclinat.
Frecvent afectarea e la niv M6, ICsup, IC si Il inf, varful C.
Fact functionali (deglutitia)
Tulburari fonetice
Fact locali (afect reumatice ale ATM, incongruenta dentara cu inghesuire primara sau secundara,
spatiul care ramane dupa pierderea precoce a unui dinte temporar si intervalul de timp marit pana
la aparitia dintelui definitiv, potentialul de eruptie al M6 sup mai mare fata de M6 inf, cicatrici
cheloide)
Fact iatrogeni

1.

Tulb functionale (masticatorii, fono-articulatorii- inocluzia verticala frontala perturbarea siflanta


a pronuntiei lui D si T, in inocluzia vertical laterala apare sigmatismul)
2. Tulb ocluzale ghidajul misc mandib la nivelul dd lat (imbolnavire parodontala, forte ortodontice,
remaniere compensatorie a proc alv)
3. Tulb parodontale (hiper si hipo functie)
4. Tulb dentare (hipoplazii, distrofii coronare, radacini scurte, indice crescut de carie)
3

5. Tulb musculare (spasme musculare- ptg ext, temp ant, mm lb, dureri obscure, hipertonie si
hipertrofie a mm maseter, patrat al buzei inf, mentonier)
6. Tulb ale ATM (cracmente, crepitatii)
7. Tulb fizionomice (mai ales in hiperleptoprosopie, sant labio-mentonier poate fi sters sau accentuat
la cei ce interpun buza inf, aspect de crispare, putin expresivi, hipertonia patratului buzei inf si
mentonierului dau aspect de menton aplatizat)
8. Tulb de dezvoltare ale masivului facial
- Baza craniului -ungh sfenoidal N-S-Ba micsorat/marit, Planum-ul (S-N) redus, Clivus-ul (S-Ba)
normal in 50%
- Max sup
- Mandibula -ramura ascendenta (Go-Kdl redusa, ungh Goniac marit, ungh Tweed marit, ungh
bispino-mandibular Nsa-Nsp-M marit, etaj inf marit prin micsorarea ramurii ascendente,
obtuzismul ungh Goniac si Kdl, rotatia post a mb, la maxilar retroalveolia se asociaza cu
prodentia)
9. Tulb de dezvoltare ale proc alv

Parodontologie
Gingia: epiteliul oral (keratinocite, melanocite si celule Langerhans), epiteliul sulcular, epiteliul junctional
(grosime 3-4, 10-20, 3-4 straturi , inaltime 0,25-1,35mm, singurul care are 2 lamine bazale, are celule
Langerhans si neutrofile)
Anodontia
=absenta congenitala de dd, adentie, agenezie, aplazie, atelectodontie, diminuarea nr dentar, dd
subnumerari, hipodontie, lipsa ereditara a dd, oligodontie, reducerea numerica a dd. Cel mai frecvent:
anodontia, hipodontia, oligodontia, agenezia, aplazia dentara.
1. T proterogenetica:pt anodontii reduse. 4 etape.
2. T ontogenetica: pt anodontii intinse si cele atipice.
3. T ereditara: autozomal dominant neregulat, dar si recesiva si mutatii.
Supranumerarii
=hiperodontie, poliodontie, pleiodontie, pleodontie, poligenezie, numar dentar in exces, dd suplimentari,
hiperdentie, productie multipla de dd, ateleodontie, hiperplazia dentitiei, hiperodontogenie, meziodens,
dens in dente, dentes invaginatum, paramolare, distomolare, anastrofic.
Mai mult la barbati, dd perm, superior, incisiv, hemiarcada stg.
1. T atavica: nu explica C supranum, frecventa diferita pe cele doua arcade si coexistenta supranum
cu anod.
2. T celei de a treia dentitii: nu explica dd supranum situati vestibular sau pe linia arcadei cu
mineralizare similara, sau dd supranum temp.
3. T mugurilor adamantini multipli(daca nu se produce proc involutiv apar dd normali cu forma si
struct normala): nu explica varietatea mare a dd supranum. Dd prelacteali.
4. T hiperactivitatii lamei dentare:
5. T diviziunii mugurelui dentar: cea mai veche. Ar trebui sa rezulte dd micsorati de volum in mod
uniform.
4

6. T evaginarii epiteliului adamantin:a) proliferarea si invaginarea sau evaginarea stratului tecii


epiteliale a lui Hertwig; b)proliferarea si evaginarea epiteliului adamantin extern urmata de
imediat de epiteliul adamantin intern.. totusi nu explica aparitia lui dens in dente.
7. T proliferarii anormale si intarziate a unor resturi epiteliale paradentare: nu explica de ce sunt
suport pt formarea unor tumori sau formeaza dd mai mult sau mai putin normali ca forma si
volum, dar complet structurati.
8. T ereditara: meziodensul- dominanta simpla sau neregulata.
Incluzia
=retentie primara, anclavare dentara (incluzie partiala sau inclavare). Retentie primara, retentie totala,
incluzie patologica,dinti retentionati, eruptie intarziata. Cel mai des la dd perm, supranum, dd temp. Cel
mai des la canini, Pm 2 inf, Icsup. Mai frecv la max, mai frecv pe stg, palatinal majoritatea, la femei.
Cauze:
-

Micsorarea spatiului (cel mai frecv):macrodontia rel/ abs, dezv insuf a max (transversal mai ales),
MPG (doar pt Canini sup).
Obstacole in calea eruptiei
Caracteristici particulare ale dintelui

Semnul lui Quintero(patognomonic)=pozitie vestibularizata a coroanei Il sup si rotatia sa meziovestibulara.

Reincluzia
=retentie secundara, reintruzie, anchiloza, scufundare, inclavat/inclestat. Mai des la dd temp (M II inf,
mai rar la M I). La dd perm f rar (M6, M12 inf). Sexul fem mai des, la dd temp la mandib, la dd perm la
max.
Etiologie plurifactoriala:
1. T mecanica (cea mai veche): ruperea echilibrului arcadei prin eruptia M6 in cazul existentei
spatiilor.
2. T tulburarii proceselor de dezvoltare osoasa: dintele pierde capacitatea de a provoca reactie din
partea osuluinu mai creste verticalenostoza f stransa. Proces alveolar denivelat.
3. T anchilozei osteodentare: fuziunea de tip anchilotic intre os si cement. In urma lezarii membr
parodontale. Explica mai degraba incluziile primare.
4. T tulburarii metabolismului local: disparitia membr parodontale inaintea rizalizei.
5. T tulburarii proceselor evolutive dentare: refacerea primului traseu de evolutie.
Semnul premolar al lui Galippe=supuratie si rotatia la 90 a Pm.
Ectopia
=distopie, entopie(oral). C sup, Pm 2 inf, C inf, Pm sup, I, M3. Cel mai frecv C sup vestibular. Cauze:
obstacole sau reducerea spatiului (cel mai frecv).
Extractia dirjata sau de pilotaj (Hotz)= inca de la 6-7 ani, reducerea fiecarei hemiarcade cu cate un
premolar 1, pe parcursul a 4-6 ani, in 4 etape:
1. Il t(7 ani) IC p
2. C t(8 ani) Il p
5

3. M I t(9 ani) evolutia grabita a Pm


4. Pm 1 (10-11 ani) C
Sau 3 citati de Stanciu:
1. 4 canini t (8 ani) Incisivi
2. M I t (9 ani) Pm 1
3. Pm 1 910-11 ani) C
Diastema
=diastema adevarata, vera, primara, diastema interincisiva, diastema patologica.
Diastema primara sau adevarata-fren dezv exagerat, sau jos inserat.
Diastema secundara sau falsa-alte cauze (anodontia Il, meziodens).
Transpozitia
=anomalie rara, doar in dd perm, mai des la femei, max sup cel mai des (stg) C sup cu Pm1, la mb C cu Il,
f rar IC cu Il.
Transpozitie completa sau totala, incompleta sau partiala.