Sunteți pe pagina 1din 173

INGINERIA MEDIULUI

Probleme globale si
sectoriale

Populatia lumii*

01/19/15

Materials and the environment - Michael F. Ashby, Elsevier, 2009

Prognoze
evolutie
populatie

Populatia lumii*

01/19/15

*Keeping Track of Our Changing Environment, UNEP 2011

Cronologie

Conferina Naiunilor Unite asupra Mediului Uman, de


la Stockholm (1972); punctul de pornire n stabilirea i
dezvoltarea unei legislaii de mediu internaionale.
Conferina Naiunilor Unite asupra Mediului i
Dezvoltrii, Rio de Janeiro (Rio Summit, Earth
Summit) (1992);
Conferina Naiunilor Unite asupra Dezvoltrii
Durabile, de la Johannesburg (RIO +10) (2002) ;
Conferina Naiunilor Unite asupra Dezvoltrii
Durabile, Rio de Janeiro (Rio + 20) (2012).

Rio, 1992

1992 - Conferina Naiunilor Unite asupra Mediului i


Dezvoltrii, Rio de Janeiro (Rio Summit, Earth Summit);

DECLARAIA ASUPRA MEDIULUI I DEZVOLTRII

DECLARAIA DE PRINCIPII PENTRU INDRUMAREA


GOSPODARIRII, CONSERVARII SI DEZVOLTARII DURABILE A
TUTUROR TIPURILOR DE PADURI

CONVENIA CADRU A NAIUNILOR UNITE REFERITOARE LA


SCHIMBAREA CLIMEI

CONVENIA PRIVIND DIVERSITATEA BIOLOGIC.

AGENDA 21

2002 - Conferina Naiunilor Unite asupra Dezvoltrii


Durabile, de la Johannesburg) (RIO +10).

01/19/15

Comisia pentru Mediu si Dezvoltare


Comisia pentru Mediu si Dezvoltare, creat n
1983 n cadrul Organizatiei Natiunilor Unite
Raportul prezentat n 1987 de Comisia Brundtland
Viitorul nostru comun atrage atenia asupra
faptului c dac se vor
continua actualele forme de dezvoltare lumea va
fi confruntat cu niveluri inacceptabile de suferina
uman i de vtmare a mediului.

DECLARAIA ASUPRA MEDIULUI I


DEZVOLTRII

stabilirea unui parteneriat global ntre naiuni, care s implice


organizaiile guvernamentale, populaia i societatea civil;

dezvoltarea durabil poate fi realizat numai dac protecia


mediului se constituie ca parte integrant a procesului de
dezvoltare;

pentru fiecare proiect de dezvoltare s se evalueze impactul


acestuia asupra mediului i s se propun msuri tehnice de
minimizare a impactului negativ, respectiv de amplificare a
impactului pozitiv;

naiunile sunt obligate s se avertizeze reciproc cu privire la


dezastrele naturale sau activitaile care ar putea avea efecte
dauntoare transfrontiere.

CONVENIA CADRU A NAIUNILOR UNITE


REFERITOARE LA SCHIMBAREA CLIMEI

control emisiile de gaze cu efect de ser; funcionarea proceselor


naturale care pot indeprta o parte din aceste gaze din
atmosfera;

nivelul emisiiilor de bioxid de carbon i al altor gaze cu efecte


asemntoare - redus la cel al anului 1990;

sprijin material i asisten tehnic naiunilor n curs de


dezvoltare pentru determinarea emisiilor de gaze cu efect de
ser; dezvoltarea tehnologiilor mai puin poluante;

informaii despre cuantumul emisilor de gaze cu efect de ser i


estimarea proporiei ce va fi absorbit de pduri i oceane;

opinia public trebuie informat asupra modificrilor de clim;

grup special care s ajute la transferul de fonduri si tehnologii, s


sprijine naiunile n procesul de combatere a emisiilor de gaze cu
efect de ser.

CONVENIA PRIVIND DIVERSITATEA


BIOLOGIC

fiecare tar poate utiliza resursele biologice de care dispune, dar


este responsabil pentru conservarea acestora;
s se identifice acele comuniti biotice importante pentru
conservare, urmrinduse activitile care au impact negativ;
deciziile politice trebuie s in seama de necesitatea conservrii
i utilizrii durabile a diversitii biologice;
populaia trebuie educat n spiritul protejrii i conservrii
sistemelor biotice;
ecosistemele degradate vor trebui refcute, recuperndu se
speciile ameninate sau n pericol;
se va preveni introducerea de specii strine care amenin
ecosistemele, speciile sau habitatul;
accesul la tehnologii sigure pentru mediu pentru conservarea i
utilizarea durabil a diversitii biologice;

AGENDA 21
combaterea

srciei;

Natiunile Unite i rile membre ale ONU trebuie


s acorde prioritate reducerii srciei;
politicile de dezvoltare economic s ia n
considerare asigurarea viabilitii resurselor pe
care se bazeaz producia;
populaia trebuie s participe la protecia i la
gospodarirea viabila a resurselor naturale;
ajutoarele financiare se vor referi i la problemele
de mediu.

AGENDA 21

schimbarea modelelor de consum ;

modul neadecvat de consum i de producie;


cerinele exagerate i stiluri de via -> un stress imens
asupra mediului;
nivelul de trai trebuie s ramn ridicat, dar s depind n mai
mic msur de resursele limitate ale Pmntului;
modelele de consum i producie trebuie reorientate, initiativa
fiind cerut rilor dezvoltate;
rile n curs de dezvoltare trebuie s garanteze satisfacerea
nevoilor de baza ale celor sraci, evitnd modelele neviabile,
duntoare pentru mediu;
industria trebuie s realizeze bunuri sntoase pentru mediu.

AGENDA 21

finantarea dezvoltarii durabile;


un sector important este alocat conceptului de implementare;
pentru multe tri aflate n curs de dezvoltare acest lucru va fi
greu, ele confruntanduse cu probleme grave ale dezvoltrii;
trile dezvoltate accept s participe cu o asisten social de
0,7 % din produsul national brut pentru finanarea implementrii
msurilor din Agenda 21;
Programul Naiunilor Unite va trebui s aib resursele necesare
pentru a ajuta trile si dezvolte capacitatile i expertiza
necesar pentru implementarea dezvoltrii durabile;
costul acestor msuri pentru perioada 1993 - 2000, pe fiecare tip
de obiectiv, => costuri totale anuale de 561,5 miliarde dolari
USA; circa 2/3 din aceste fonduri ar trebui s provin din
economia proprie a fiecrei tri;

AGENDA 21

educaia, instruirea i contientizarea publicului;


sensibilitatea i implicarea populaiei in asigurarea proteciei
mediului = dependent de gradul de nelegere i cunotere a
legturilor dintre activitiile umane i mediu;
educaia n domeniul mediului i dezvoltrii s fie accesibil
intregii populaii, indiferent de vrst;
toate programele de invmnt trebuie s conin cunotine
despre mediu i dezvoltare, cu analizarea problemelor principale;
toate sectoarele societii trebuie ncurajate pentru
perfecionarea cadrelor n domeniul gospodririi mediului;
experiena i cunotinele populaiei indigene n domeniul
dezvoltrii durabile vor trebui introduse n programele de
nvmnt;

AGENDA 21

ritmul de aplicare a msurilor preconizate de Agenda 21 este mult prea


lent; proiecte ale cror rezultate vor fi vizibile in deceniile urmtoare;
la nivelul unor comuniti restrnse au fost iniiate o serie de proiecte
practice menite s asigure implementarea principiilor dezvoltrii durabile;
printre acestea reciclarea deeurilor ocup un loc prioritar;
Conferina de la Rio a contientizat populaia asupra necesitii protejrii
i consevrii mediului; n multe tri, n special n cele confruntate cu
probleme grave privind mediul nconjurator (Bangladesh, Brazilia, India),
au fost create mii de organizaii neguvernamentale;
n multe tri n curs de dezvoltare se constat creteri economice
semnificative, ceea ce face i mai acut necesitatea racordrii economiei
mondiale la cerinele dezvoltrii durabile;
transferul de tehnologii favorabile mediului a cunoscut o cretere
important;
investiiile n produse i procedee care protejeaz mediul: frigidere fr
freon, fabrici de hrtie care nu folosec clorul, sisteme pentru utilizarea
energiei solare etc;

Efectul de sera

Efectul de sera
Joseph

Fourier n 1824, 1827

GES:

01/19/15

CO2,
N2O,
CH4,
(CFC)

Mediul n Europa | Stadiu i previziuni EEA, 2005

18

Contribuii la GES*

01/19/15

*Keeping Track of Our Changing Environment, UNEP 2011

19

GES/locuitor, (tone CO2 echiv) - 2008

01/19/15

20

GES, (tone CO2 echiv) - 2002

01/19/15

21

Concentraia CO2 atmosferic*

01/19/15

*Keeping Track of Our Changing Environment, UNEP 2011

22

Emisii GES*

01/19/15

23

Modificari 1990 - 2008 (%)

01/19/15

mbuntiri ale eficienei


energetice;
mbuntiri ale eficienei
carburanilor utilizai de
autovehicule;
o mai bun gestionare a
deeurilor i o recuperare
a gazelor din depozitele
de deeuri ;
scderi ale emisiilor din
agricultur (cu mai mult
de 20% din 1990);
trecerea de la crbune la
combustibili mai puin
poluani, n special
gaze naturale i
biomas,.

Mediul European | Starea i Perspectiva 2010, EEA - 2010

24

Energie regenerabila/total UE (%)*

01/19/15

creterea produciei de
energie electric i
termic a centralelor
termice;
dezvoltarea economic
n industriile de
prelucrare;
creterea cererii de
transport pentru
pasageri i de marf;
creterea ponderii
transportului rutier;
creterea numrului de
gospodrii;
schimbrile
demografice.

Mediul European | Starea i Perspectiva 2010, EEA - 2010

25

Evolutia temperaturii medii*

01/19/15

*Keeping Track of Our Changing Environment, UNEP 2011

26

Evoluia temperaturii medii

280 ppm, 387 ppm

01/19/15

27

Scenarii schimri climatice

600 700 800 850 1250 1550

01/19/15

* Mediul European Starea i Perspectiva 2010: Sintez, EEA, 2010. Copenhaga

28

Scenarii schimri climatice

01/19/15

29

Consecinte efect de sera

Modificarea regimului precipitatiilor;


inundatii, seceta; afectarea padurilor;
Cresterea nivelului marilor;
Modificarea climei = incalzirea
globala, retragerea ghearilor i
micorarea gradului de acoperire cu
ghea a zonei Arctice;
Anotimpuri; vant: 350 km/ora;
Accentuarea extremelor
meteorologice:
furtuni, uragane, cicloane;
Temperaturi ridicate - rezervele de
ap se vor reduce; consumul va
creste.

01/19/15

30

Modificarea regimului precipitatiilor


(1961-2006)*

01/19/15
*

Water resources across Europe, EEA Report No 2/2009

31

Inundatii in Europa (1998-2009)*

01/19/15

* Mediul European Starea i Perspectiva 2010: Sintez, EEA, 2010. Copenhaga

32

Inundatii in Europa*

01/19/15

EEA Signals, Copenhaga 2006

33

Episoade de seceta in Europa (20002009)*

01/19/15

* Mediul European Starea i Perspectiva 2010: Sintez, EEA, 2010. Copenhaga

34

Creterea temperaturii oceanelor

01/19/15

*Keeping Track of Our Changing Environment, UNEP 2011

35

Creterea nivelului oceanelor fata


de media 1901 - 2000
Scenariu

B1
A1T
B2
A1B
A2
A1FI

01/19/15

Crestere nivel
ocean planetar
(m)
0.18 0.38
0.20 0.45
0.20 0.43
0.21 0.48
0.23 0.51
0.26 0.59

IPCC Fourth Assessment Report: Climate Change 2007 (AR4)

36

Gheari din zone de munte*

Modificri ale volumului


ghearilor.
Aproape toi ghearii de
munte sunt n retragere
i se subiaz cu efecte
grave asupra mediului
i sanatatii.
Aproximativ o esime
din populaia lumii,
depinde de ghea i
zpad pentru
resursele sale de ap
n timpul sezoanelor
uscate.

01/19/15

*Keeping Track of Our Changing Environment, UNEP 2011

37

Paris, vara 2003*

01/19/15

EEA Signals, Copenhaga 2006

38

Efectele
schimbrilor climatice*

01/19/15

* Mediul European Starea i Perspectiva 2010: Sintez, EEA, 2010. Copenhaga

39

Efectele
schimbrilor climatice-detaliu

01/19/15

40

Reducerea efectelor i adaptarea

Este de ateptat ca partea


sudic a Europei s devin
mai cald i mai uscat, n
timp ce nordul i nord-vestul
s fie mai temperat i mai
umed.
Limitarea creterii
temperaturilor la 2C
nseamn o reducere a
emisiilor de gaze cu 50%, la
nivel global, pn n 2050.
Impacturile sunt deja
evidente. Trebuie s ncepem
s ne adaptm!

01/19/15

(miliarde EURO, UE,1998 2009)

Mapping the impacts of natural hazards and


technological accidents in Europe, EEA 2010

41

Prognoza modificarii precipitatiilor


1961-1990/2071-2100*

01/19/15

* The European Environment - State And Outlook 2010, Understanding climate changes
EEA, 2010

42

Numarul maxim de zile consecutive


fara precipitatii*
Sudul Europei

*Sillmann and Roeckner,


2008.
01/19/15

43

Modificari ale debitelor cursurilor de


apa*

2071- 2100/1961 - 1990


* The
01/19/15

European Environment - State And Outlook 2010, Water Resources: Quantity And Flows 44
EEA, 2010

PLOI ACIDE

CAUZE

SO2

- acidul sulfuric
NO2 - acidul azotic;

Emisii SO2 103 tone

Emisii NOx 103 tone

EFECTE

spalarea solului de substante nutritive;

punerea in libertare a aluminiului existent in sarurile minerale din


sol = incetinirea cresterii;

distrugerea descompunatorilor din sol;

favorizeaza extragerea substantelor nutritive din frunzele


coniferelor intr-un ritm mai accelerat decat realimentarea;

scaderea capacitatii de reproducere a biotei acvatice;

afecteaza sanatatea oamenilor: SO2 > particule fine de sulfati,


devin aerosoli si patrund in tesuturile plamanilor;

solubilizeaza metalele grele: aluminiu, cadmiu, mercur, plumb;

degradarea mediului construit: coroziunea

EFECTE
14

000 lacuri in Canada; disparitia pestilor;


Finlanda, Norvegia, Suedia (2200 de lacuri
moarte),
in USA 2,5 % din cazele deceselor;
degradarea padurilor:

Germania 54 % in 1996;
Europa > 30 %;

Ploi acide
ara

Total suprafee
pdure

Suprafee distruse

(mii hectare)

(mii hectare)

Norvegia

5925

2963

50

Austria

3754

1089

29

Suedia

23700

9243

39

Frana

14440

3321

23

Germania

7360

3827

52

Polonia

8654

4240

49

Italia

457

138

30

Spania

11792

3656

31

Elveia

1186

510

43

Anglia

2200

1408

64

Cehia + Slovacia

4578

3250

71

UE

UE

Problema ozonului

Ozonul
La

nivelul solului
Ozonul stratosferic

Ozon

La nivelul solului

irit membranele mucoase ale sistemului respirator;


cauzeaz tuse, sufocare, funcionare diminuat a plmnilor;
reduce rezistena la rceal i pneumonii;
poate agrava bolile cronice ale inimii, astmul, bronita,
emfizemul;
distruge stratul superficial de cear protectoare de pe ace;
provoac denutriia, afectnd clorofila i impiedicnd procesul
de fotosintez;
reduce rezistena arborilor la nghe, prin distrugerea
membranelor celulelor i esuturilor frunzelor de conifere,
atacul unor ciuperci i insecte duntoare; ptrunde prin
stomate, intensific procesele oxidative, epuiznd rezervele de
hran ale plantelor.

UE

UE

UE

Ozon stratosferic
filtru

natural pentru absorbia radiaiilor solare


ultraviolete, periculoase pentru organismele
vii.
freonii au fost considerai mult vreme ca
fiind substane chimice miraculoase,
netoxice, neinflamabile, necorosive i stabile
=>utilizarea lor pe scar larg la tuburile cu
aerosoli, ca spumani, ca solveni i ca ageni
de rcire ai frigiderelor

Ozon stratosferic

Efectele degradrii stratului de


ozon

modificarea stratificrii termice a atmosferei cu apariia


modificrilor climatice;
modificri n distribuia pe vertical a ozonului cu
creterea concentraiei ozonului troposferic i scdereaa
concentraiei ozonului stratosferic;
creterea intensitii radiaiei ultraviolete cu efecte
negative asupra organismelor vii; apariia unor maladii
ale ochilor, pielii i a unor maladii infecioase;
reducerea activitii de fotosintez a ecosistemelor
acvatice: dereglarea strategiilor de adaptare (orientare,
mobilitate), dezvoltarea anormal a organismelor marine

Protocolul Montreal - Substante


care Rarefiaz Stratul de Ozon

Montreal 1987
reducerea la jumtate a activitilor de producere i utilizare a
freonilor, pn n 1988, iar pn n 1992 s nghee producerea
i utilizarea halogenilor, substane care conin brom, de 50 de
ori mai periculos dect clorul n distrugerea ozonului;
acordarea unei amnri de zece ani fa de aceste termene
pentru rile cu un consum anual de freoni mai mic de 0,3 kg
pe locuitor;
aplicarea unor restricii pentru comerul cu produsele ce
nglobau freoni, cu rile care nu erau semnatare ale acordului;
elaborarea unor tehnologii pentru producerea de substane
chimice alternative pentru CFC.

Productia mondial de
clorofluorocarbon
1200

CFC, m ii tone

1000
800
600
400
200
0
1950

1960

1970

1980

Anul inregistrarii

1990

2000

Probleme sectoriale

UTILIZAREA SI
TRANSFORMAREA
ENERGIEI

Elemente generale(1 )
suprematia combustibililor fosili in bilantul
energetic global;
reactia la suprematia petrolului si a altor
combustibili fosili;
sunt posibile schimbari radicale, de tipul celor
din electronica, telecomunicatii;
eforturile financiare din anii 70 pentru
promovarea energiei nucleare s-au dovedit
falimentare;
asistam totusi la un declin al petrolului;

01/19/15

71

Elemente generale(2 )
80

% din zacamintele de petrol au fost


descoperite inainte de 73;

Campbell

si Laherrere: a fost epuizata prima


jumatate din baza originara de resurse;
stocul actual de combustibili fosili =
echivalentul energetic al energiei solare pe
timp de 11 zile;
consumul disproportionat al energiei.
01/19/15

72

Consum si bunastare

01/19/15

73

EVOLUTIA CONSUMULUI DE
ENERGIE PRIMARA
SURSA

1900 (%)

1970 (%)

1997 (%)

Carbune

55

26

22

Petrol brut

36

30

Gaze naturale

17

23

Necleara

0.3

Surse regenerabile*

42

20

19

* biomasa, hidro, eoliana, geotermala, solara


01/19/15

74

EFICIENTA UTILIZARII
ENERGIEI
Domeniu

Utilitate

Schimbatoare de caldura

80

Caldura

Centrale electrice

35

Electricitate

Motoare Diesel

30

Energie mecanica

Motoare pe benzina

20

Energie mecanica

Iluminat

10

Lumina

Incalzire electrica

100

Caldura

Motoare electrice

90

Energie mecanica

01/19/15

75

EFECTELE UTILIZARII
ENERGIEI (1)

arderea combustibililor fosili:

una din principalele cauze ale poluarii aerului si


una din cele mai importante cauze in degradarea
apei;

ploi acide, efect de sera, smogul urban;


CO are implicatii in bolile respiratorii si cancer;
perturbarea ecosistemelor prin exploatarea
zacamintelor;

01/19/15

76

EFECTELE UTILIZARII
ENERGIEI (2)
EFECTUL

DE SERA : emisia de CO2;


EMISIA DE CO2 PE SECTOATE DE UTILIZARE A ENERGIEI

ACTIVITATI

Centrale termoelectrice

37

Domeniu casnic

19

Industrie

22

Transport

18

Servicii

01/19/15

77

EFECTELE UTILIZARII
ENERGIEI (3)
PLOILE

ACIDE: NOX, SO2


EMISIA DE NOX PE SECTOARE DE UTILIZARE A ENERGIEI

ACTIVITATI

Centrale termoelectrice

41

Domeniu casnic

Industrie

11

Transport

43

Servicii

01/19/15

78

EFECTELE UTILIZARII
ENERGIEI (4)
PLOILE

ACIDE: NOX, SO2


EMISIA DE SO2 PE SECTOARE DE UTILIZARE A ENERGIEI

ACTIVITATI

Centrale termoelectrice

70

Domeniu casnic

Industrie

20

Transport

Servicii

01/19/15

79

OPTIUNI GENERALE

eficienta mai mare in transformarea energiei in forme


utilizabile:
1.
2.
3.

cresterea temperaturii in focarele de ardere >> creste insa


emisia de NOX >> ploi acide;
reducerea temperaturii gazelor la emisie;
utilizarea cu mai mare eficienta a temperaturii din instalatiile de
racire >> retele stradale, distanta intre surse si utilizator;

surse de energie cu emisii reduse de CO2; reducerea


folosirii combustibililor fosili;
standard de viata?
surse alternative de energie.

01/19/15

80

Energia nucleara

mai scumpa;
cheltuieli de exploatare mari;
riscuri pentru mediu;
depozitarea deseurilor;
scoaterea din functiune;
post utilizare.

01/19/15

81

Energia eoliana

concurenta motoarelor cu ardere interna;


dupa prima criza a petrolului din 70 un nou avant;
Danemarca: 3 600 turbine (500 MW);
Probleme:

01/19/15

integrarea turbinelor eoliene, cu functionare intermitenta in


sistemele energetice;
impactul vizual generat de centralele eoline;
zonele favorabile sunt amplasate la distanta de centrele de
consum;
potential in uciderea pasarilor;
cost ridicat in transport, campuri electromagnetice daunatoare
sanatatii;
82

Hidroenergia
necesita conditii de amplasament specifice;
majoritatea celor favorabile au fost deja utilizate;
efecte negative asupra mediului: regim
hidrologic, microclima, vegetatie, fauna acvatica,
alunecari de teren, eroziune, boli, inmlastinirea
terenurilor agricole >> Assuan, Bacropontro,
microcentrale: o solutie??? mai poate fi
acceptata???;

01/19/15

83

Energia valurilor
atractiva din punct de vedere al mediului;
dificil de realizat, avand in vedere variatia
caracteristicilor valurilor;
zone favorabile: estuariile, adica zonele care,
biologic, au cea mai mare vulnerabilitate;
nu va avea o pondere semnificativa in viitor;

01/19/15

84

Energia solara

01/19/15

ofera putina energie in perioadele cu cea mai


mare cerere; solutii pentru inmagazinare;
captarea energiei calorice a soarelui:
celule fotovoltaice: convertesc radiatia solara
direct in energie electrica;
celule termofotovoltaice: produc electricitate
din caldura industriala reziduala;

85

Alte surse de energie (1)


Biomasa:
in prezent asigura intre 5 si 13 % din totalul energiei
folosite;
conversie mai buna, reziduuri din culturi agricole si
industria lemnului, => 7,5 % din necesarul de energie;
gazificarea gunoiului din zootehnie, metanul din gropile
de deseuri, culturi de plante cu
potential energetic
ridicat (iarba de nuiele, iarba elefantilor);
fertilizatori? Eroziunea solului, eficienta mai mica decat
industria hartiei, constructii, furaje;

01/19/15

86

Alte surse de energie (2)


Energia geotermala:

folosita pentru incalzire si pentru electricitate;


7000 MW (1993);
preocupari in peste 40 tari;
exploatarea caldurii din roca uscata;
importanta pe plan local;
solutii de exploatare scumpe;

01/19/15

87

Alte surse de energie (3)


Hidrogenul:
pila de combustie;
descompune molecula de hidrogen in ioni ce se
deplaseaza de-a lungul unui electrod sau se
combina cu oxigenul generand energie electrica
si apa;
hidrogenul poate fi obtinut din aer sau din apa
cu ajutorul energiei solare;
sigurul subprodus
rezultat este apa;

01/19/15

88

EXPLOATAREA
RESURSELOR DE
APA

Apa - resursa

IPCC Intergovernmental Panel on Climate Change


(2007), 3,2 miliarde de oameni vor trai in zone fara
apa in anul 2050;

Zonele aride vor deveni mai sarace in apa, iar zonele


umede vor avea mai multa apa;

Ploi mai multe nu inseamna neaparat mai multa apa*;


depinde de viteza de circulatie a apei, de intensitatea,
frecventa si distributia pe durata
unui an a ploilor;

Strategii pe termen lung si masuri pe


termen scurt, mediu.

*Apa, spre o cultura a responsabilitatilor, Antoine Frerot


01/19/15

90

Consum apa/sectoare (km3)*

01/19/15

* Water Scarcity & Climate Change. Pacific Institute, 2009

beneficiari:
agricultura,
industria, populatia;
agricultura: mai mult
de dou treimi din
consumul de ap la
nivel mondial;
consumul de ap s-a
dublat dupa al
doilea rzboi
mondial;
este de ateptat s
creasc pana in
2030 cu 25 %
(creterea populaiei
la circa 8 miliarde)**

91
** Daniel Wild,
all., Water:
*Human development
report.etUNDP,
2006 a

market of the future.

Indicator de utilizare a apei*

Indexul prezint resursele


de ap disponibile ntr-o
ar comparativ cu
cantitatea de ap folosit.
O valoare de peste 20 a
indicatorului arat lipsa
resurselor suficiente de
ap.

*EEA Signal , 2009.


01/19/15

92

Disponibilitatea resurselor de apa 2001

01/19/15

1700 mc apa/locuitor este


considerata prag limita
pentru asigurarea necesarului
dezvoltarii economice a unei
tari;
Sub 1000 mc tara saraca in
apa;
Sub 500 mc tara absolut
saraca in apa;
700 milioane oameni din 43 tari
sunt in aceasta situatie;

93

Disponibilitatea apei*

Pe langa alti multi stresori,


cresterea rapida a populatiei
contribuie la reducerea
disponibilitatii apei
Scaderea disponibilitatii apei,
luand ca reper anul 1950;
Stabilizare pentru tarile
dezvoltate, incepand cu 1970;
In 2025 peste 3 miliarde de
oameni vor trai in tari stres
al resurselor de apa.

*Human development report. UNDP, 2006


01/19/15

94

Populatie consum apa*

Agricultura principala utilizare a


apei in trecut: Egipt, Mesopotamia,
India, China;
Cresterea populatie, avutia
acesteia, industria competitori in
consumul de apa;
Consumul de apa a crescut mult
mai rapid decat populatia;
Totusi agricultura detine rolul
dominant in consumul de apa
(80% - in tarile in curs de
dezvoltare);
Pentru a produce hrana 3000
calorii/zi, - este nevoie de 70 de
ori mai multa apa/zi, decat
consuma direct un om/zi

01/19/15

*Human development report. UNDP, 2006

95

Relaia populaie - hran

01/19/15

*Keeping Track of Our Changing Environment, UNEP 2011

96

Consum apa - mondial

01/19/15

97

TIPURI DE PROIECTE
alimentarea cu apa; captari de apa;
cai de navigatie; dragaje; amenajari portuare;
irigatii, desecari, imbunatatiri funciare, alte
folosinte agricole;
controlul viiturilor; derivatii;
controlul eroziunii si sedimentarii;
acumulari; baraje; hidroenergie;
agrement;

01/19/15

98

IMPACTUL ACUMULARILOR

modificarea volumelor de apa;


excavatii; constructii masive;
efecte sociale;
modificari in calitatea apei;
impact asupra habitatului;
modificarea folosintelor terenului, inundarea unor terenuri;
modificarea regimului hidrologic;
sistemul lotic devine sistem lacustru;
eutrofizarea acumularii;
sedimentarea acumularii;

ASSUAN: pierderea a 30 specii de pesti; reducerea cu 83 % a productiei de sardine din


estul Mediteranei; delta Nilului se scufunda treptat in mare;

01/19/15

99

CANALE NEVIGABILE

lucrari importante de excavatii;


ocuparea terenului destinat altor folosinte;
ridicarea nivelului apei freatice; perturbarea calitatii acesteia;
modificarea microclimatului;
inmlastinirea zonelor riverane, favorizarea dezvoltarii insectelor, tantarilor
etc;
exploatarea, dragarea, mentinerea sectiunii canalelor de navigatie;
activarea substantelor toxice din mlul depus pe fundul canalelor si in
porturi: hidrocarburi, metale grele, compusi chimici;
cresterea turbiditatii;
pierderea organismelor bentice;
depozitarea materialelor din dragaj: praf, antrenarea in curentii de aer a
agentilor patogeni, scurgeri in subteran;
favorizeaza aparitia cetii;
modifica peisajul;

01/19/15

100

FACILITATI PORTUARE

specificul lor consta in faptul ca au functiuni amplasate atat in zona terestra


cat si in cea acvatica: docuri, cheuri, dane de descarcare; diguri; antrepozite;
ateliere de reparatii; cai de transport; utilitati sociale;

cresterea turbiditatii apei; reducerea adancimii de patrundere a luminii solare;

modificarea regimului hidrodinamic al apei;

modificarea structurii substratului;

impact biotic: zona de depunere a icrelor, pasari de apa, pierderi ale


bentosului si molustelor, pierderi ale unor habitate specifice;

modificarea parametrilor calitativi ai apei, aerului si solului;

zgomote si vibratii;

formarea curentilor si a valurilor;

favorizarea eroziunilor;

modificarea piesajului si a reliefului;

01/19/15

101

DERIVATII

transferul apei dintr-un bazin in altul;


modificari ale regimului cantitativ si calitativ la apei;
turbiditatea;
morfologia si eroziunea patului albiei;
pierderi de habitat terestru si acvatic;
inmlastinire;
scaderea nivelului freatic;
pierderi de habitate critice sau unice;
daune asupra mediului;

LACUL ARRAL: reducerea suprafetei cu 50 % si a volumului cu ; pierderea deltei si a


zonelor umede, datorita derivarii apei afluentilor pentru industrie si agricultura;
01/19/15

102

HIDROENERGIE

antrenarea faunei acvatice in priza echipamentelor


energetice;
reduce posibiltatile de inmultire a larvelor, molustelor;
modifica structura biotei acvatice;
toate efectele conexe realizarii si exploatarii acumularilor

01/19/15

103

ALIMENTARI CU APA

scaderea nivelului freatic;


modificarea regimului apelor subterane;
reducerea debitelor cursurilor de apa;
modificarea calitatii apei;
antrenarea poluantilor prin modificarea gradientilor
hidraulici;
scaderea rezervei de apa pentru plante;
modificarea bilantului termic;
modificarea concentratiei in substante poluante;
colmatarea albiei;
modificarea regimului morfologic al albiei;
cresterea turbiditatii apei;

01/19/15

104

SISTEME DE RACIRE

bazine sau turnuri de racire;


modificarea regimului termic al apei;
impact vizual;
ceata;
modificarea microclimatului;

01/19/15

105

IRIGATII

piederi importante de apa din canalele de transport;

56 % din apa prelevata este pierduta prin sistemele de


stocare, aductiune si distributie;

modificarea microclimatului;

supra - saturarea solului si inmlastinirea terenurilor;

pierderi de sol prin saraturare;

cresterea nivelului freatic;

favorizarea aparitiei unor boli (bilharzioza);

01/19/15

106

TRANSPORTURILE

EFECTE NEGATIVE

emisii de gaze care determina:

formarea ploilor acide,

efectul de sera si

formarea ozonului troposferic;

emisii de pulberi si praf;


zgomot si vibratii;
accidente;
ocuparea terenului;
ambuteiaje;
impact vizual;
alimenteaza inegalitatile sociale;
promovarea unor stiluri de viata sedentara.
01/19/15

108

IMPACT ECOLOGIC (1)


EMISII DE GAZE CU EFECT DE SERA (%)

Tip
gaze

Total

Rutier

C.F.

Aerian

Naval

CO2

19

93

HC
NOX

30
50

97
95

2
5

1
1

China, cu un parc auto in continua crestere si cu o populatie de oraseni estimata la > 800
milioane in 2030, va avea emisii de carbon, din transportul urban, care vor depasi 1 miliard
tone (cam cat se emite acum la nivel mondial)
01/19/15

109

IMPACT ECOLOGIC (2)


ZGOMOT
trafic rutier, aerian, calea ferata;
taxe pentru zomot;
reactii diferite de la individ la individ;
VIBRATII
camioane, trenuri, avioane;
degradarea cladirilor;
impact asupra populatiei;
corelatii cu starea drumurilor;
01/19/15

110

IMPACT ECOLOGIC (3)


ACCIDENTE
daune umane;
daune materiale;
daune asupra mediului;
anual, in accidente auto mor peste 885 000 oameni;
echivalat cu transportul aerian ar insemna prabusirea
zilnica a 10 aeronave!
ACCIDENTE LA 1 MILIARD PASAGERI x km parcursi
Transport aerian
0,4
Transport C.F.
70,9
Autocar 238,0
Autoturism
361,0
Motociclete
7913.0
Biciclete 4660.0
01/19/15

111

IMPACT ECOLOGIC (4)


AMBUTEIAJE
stres;
impact direct si indirect;
zgomot, vibratii, emisii poluante;
consum de carburanti;
OCUPAREA TERENULUI
in USA, in fiecare an peste 1 milion ha de pamant
cultivabil trec in amplasamentul drumurilor;
in China 200 000 ha/an;
01/19/15

112

SOLUTII DE MINIMIZARE A
EFECTELOR
transportul rutier (1)

saturarea sistemului rutier;


taxe pe consumul de benzina; repercursiuni asupra celor saraci;
introducerea catalizatorilor; reducerea emisiilor ar putea fi anulata
prin cresterea traficului;
cresterea temperaturii de ardere in motor;
motoarele Diesel;
limitarea vitezei (zgomot, vibratii, accidente);
alti carburanti;
performantele masinilor, cailor rutiere, comportament;
educatie;
biciclete; transport in comun; folosirea in comun a unor mijloace de
transport individuale

01/19/15

113

SOLUTII DE MINIMIZARE A
EFECTELOR
transportul rutier (2)

productia de biciclete este in continua crestere: 62 milioane in 1980


114 milioane in 1995;
stimulente pentru folosirea bicicletei: decontari de cheltuieli in
magazinele pentru biciclete pentru functionari publici, decontarea
transportului facut cu bicicleta, construirea de benzi speciale pentru
biciclete;
Banca Mondiala autorizeaza imprumuturi pentru proiecte ce implica
transportul pe vehicule nemotorizate;
parcare gratuita indemnizatii transport in comun, bicicleta,
munca la domiciliu etc;
Bremen cartier fara masini;
redirectionarea si restructurarea taxelor asfel incat sa devina
eficiente;

01/19/15

114

SOLUTII DE MINIMIZARE A
EFECTELOR
calea ferata
principalele probleme: zgomot si vibratii; aglomerari; impact vizual;
ocuparea terenului; accidente;
noi materiale pentru roata si calea de rulare;
bariere de zgomot, panouri fono-absorbante, ramblee, tunele;
conditii geotehnice mai bune, viteze adecvate, suspensii mai bune;
folosire motoare electrice;
taxe pentru anumite ore de functionare;
alternative la traficul rutier: transportul cf;
cresterea frecventei si a capacitatii utile a trenurilor de marfa; azi
distanta dintre trenuri este de 3 km; control electronic mai eficient
poate reduce aceasta distanta;
terminalele ocupa mult teren, cer manevre multe si costisitoare;
solutii de imbunatatire.

01/19/15

115

SOLUTII DE MINIMIZARE A
EFECTELOR
transport aerian
ocuparea terenului; opozitie fata de construirea de noi
aeroporturi; reorganizarea celor existente; cresterea
performantelor, un mai bun management;
emisii poluante; zgomot;
aeronave performante, cu impact redus;
inlocuirea carburantilor cu altii mai putin poluanti;
solutii prin care se pot limita numarul deplasarilor cu
avionul:

01/19/15

video-conferintele,
faxul,
posta electronica;
116

DESEURI

CATEGORII DE DESEURI

Zone urbane, cantitati/zi (la un milion de locuitori):


1.
2.
3.
4.

- apa uzata
- suspensii solide
- deseuri solide
- poluanti ai aerului

500 000
120
2000
950

mc;
tone;
tone;
tone;

Deseuri din activitati comerciale: hartie, carton, mase plastice, resturi


alimentare, suspensii solide;
Deseuri speciale: substante periculoase, toxice, corozive, inflamabile;
tratare inainte de depozitare;
Deseuri de natura medicala: spitale, cabinete medicale; medicamente,
pansamente infestate, ace, seringi, tesuturi umane etc;
Deseuri din industria de constructii: excavatii, rebuturi, ciment, nisip, beton,
var, lemn, metale;
Deseuri industriale: acizi, cianuri, saruri ale metalelor, PCB, substante
organice, lacuri, vopsele, lemn etc;
Deseuri nucleare: izotopi radioactivi din industrie si medicina;

01/19/15

118

SURSA DE PRODUCERE (UE)


DOMENII

Agricultura

49

Minerit

27

Menajere

Industrie

15

Comert

Ape uzate

12

01/19/15

119

DESEURI MENAJERE (UE)


TIP MATERIAL

Hartie

35

Materiale plastice

Substante perisabile

25

Metal

Sticla

Praf, nisip, piatra

20

01/19/15

120

DESEURI MUNICIPALE
Deeuri menajere colectate (106 t)

5,72

n amestec

5,22

separat

0,50

Deeuri din servicii publice

1,14

Total

6,86

Nmol orenesc

0,15

Deeuri din construcii/demolri

0,62

Deeuri municipale colectate

7,63

Deeuri menajere necolectate

1,95

Total municipale generate

9,58

Deeuri menajere + servicii (colectate)

6,86

Deeuri menajere necolectate

1,95

Total

8,81

01/19/15

121

PONDEREA PE LOCUITOR

Total deeuri
municipale
(kg/loc.an)

Nmoluri de la
staii de epurare
oreneti
(kg/loc
racordat.an)

Deeuri din
construcii i
demolri
(kg/loc.an)

116

386

15

258

111

369

16

18

2002

283

121

404

16

29

media

249

107

356

15

17

Anul

Deeuri
municipale de
la populaie
(kg/loc.an)

Deeuri
municipale de la
ageni economici
(kg/loc.an)

2000

270

2001

01/19/15

122

GROPI DE DESEURI (1)

Japonia: 33 % din deseuri sunt depozitate in gropi;


Anglia: 90 % din deseuri sunt depozitate in gropi;
limitare la deseuri inofensive: menajere, comert, servicii, industria
organica;
necesita:
1.
2.
3.

excavatii;
drenaje;
infrastructura;

elemente de analiza:
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.

01/19/15

accesul in zonele de depozitare;


tipul materialelor depozitate;
programul de lucru;
aparitia sobolanilor, insectelor, pasarilor etc;
impact vizual, fonic;
emisii de gaze si mirosuri;
infiltratii;
123

GROPI DE DESEURI (2)


EMISII DE GAZE

metan, CO2, H2S, CO;


metanul poate exploda;se autoaprinde (5 15 %);
acumulare in subteran, la distanta de perimetrul gropii;
cantitatea produsa este dependenta de gradul de
compactare, umiditate, temperatura, continutul in materie
organica a deseurilor;
continua sa fie produs multi ani dupa incetarea depunerii;
colectarea sa este o problema ce trebuie atent analizata;
CO2 se acumuleaza in retelele de drenaj;
H2S miros neplacut; toxicitate ridicata;

01/19/15

124

GROPI DE DESEURI (3)


EXFILTRATIILE

apa poluata: substante chimice, particule in suspensie


partial descompuse;
drenarea, colectarea apelor din precipitatii;
impermeabilizarea amplasamentului gropii de
depozitare;
compartimentarea gropii in celule separate prin diguri
impermeabile din argila;
prevenirea infiltratilor din zonele adiacente;
colectarea apelor exfiltrate si tratarea lor inainte de
debusare; procesul trebuie continuat multa vreme dupa
incetarea functionarii gropii;

01/19/15

125

GROPI DE DESEURI (4)


IMPACT VIZUAL
masuri de reducere a impactului vizual:
macinarea deseurilor inainte de a fi depozitate; ridica
insa costurile de exploatare cu 200 %;
perdele de plantatii de arbori;
acoperirea gropilor cu un strat impermeabil peste care
se va pune sol vegetal apoi se va inierba;
gasirea unor zone de amplasare care sa fie mai putin
vulnerabile; distante mari: ridica problema costului
transportului;
solutii containerizarea si transportul pe calea ferata;
01/19/15

126

INCINERAREA

putin folosita;
rezulta cenusa, inerta; trebuie depozitata;
emisii: gaze, miros, fum, praf;
mai scumpa de 3 5 ori decat depozitarea in gropi;
devine rentabila doar daca transportul deseurilor este
foarte scump;

01/19/15

127

RECICLAREA (1)

un rol important in economisirea materialelor;


sistemele artificiale de reciclare sunt mari consumatoare de
combustibili;
compostarea deseurilor menajere reprezinta o sursa
importanta de gunoi organic folosit in fertilizarea solului;
eficienta este dependenta de costul materiilor prime inlocuite
si de gasirea unor piete stabile pentru produsele finale
obtinute;
din deseurile menajere se poate recicla: sticla, hartia,
metalele;
metale: echipamente casnice; frigidere? selectarea metalelor
de mici dimensiuni prin dispozitive magnetice;
cenusa: material de umplutura la terasamente; inlocuitor la
cimentului;

01/19/15

128

RECICLAREA (2)

deseuri industriale: foarte diverse; substante chimice,


slamuri, metale; tratarea si neutralizarea inainte de
depozitare sau reciclarea; simbioza industriala: deseurile
unei companii materii prime pentru o alta companie;
gazele reziduale de la o rafinarie sunt arse intr-o centrala
electrica; caldura reziduala incalzeste crescatorii de animale;
fabricarea cimentului si a placajelor de pereti;
deseuri speciale: acizi, cianuri, substante alcaline, compusi
chimici; tratarea inainte de a fi evacuate;
slamuri si sedimente din epurarea apelor uzate; contin nisip,
substante chimice, metale grele, substante organice; 75 90
% apa; depozitarea duce la infestarea solului si a apei
subterane; drenarea apei este scumpa si dificil de epurat;
folosite la fabricarea materialelor de constructii, material de
umplutura etc;

01/19/15

129

DEZVOLTAREA
URBANA

TIPURI DE PROBLEME
utilizarea

terenului;
proiectarea;
materiale de constructii;
coridoare de utilitati;

01/19/15

131

UTILIZAREA TERENULUI

criterii de evaluare: economice, ingineresti, eductionale,


atribute istorice, valoare rezidentiala, recreationala,
microclimat etc;

folosirea multifunctionala? creste indicele de valorificare,


reduce transporturile si costurile, sparge monotonia
structurii urbane, creste vitalitatea de-a lungul zilei, reduce
impactul aupra mediului;

organizarea transportului urban, auto si pietonal;

atentie la huliganism si criminalitate!

amplasamente clare pentru: statii, depouri, garaje, ateliere,


parcaje, depozite de carburanti etc;

schimbarea destinatiei terenului;

01/19/15

132

PROIECTARE

forme urbane placute; impactul vizual;


exploatarea calitatilor locale ale zonei;
reducerea consumului de resurse;
intretinere si exploatare economice;
orientarea cladirilor in raport cu punctele cardinale si cu vantul
dominant;
optimizarea dimensiunilor locuintelor in raport cu distanta intre ele;
utilizarea vegetatiei ca protectie eoliana, termica, fonica etc;
echilibru intre zonele rezidentiale si cele publice;
optimizarea raportului intre suprafata totala a cladirii si suprafata
vitrata;
ocuparea terenului, destinat altor folosinte;
ridicarea nivelului apei freatice;

01/19/15

133

CORIDOARE DE UTILITATI

linii de inalta tensiune;


conducte de gaze, apa potabila, apa uzata menajera;
linii telefonice; cabluri electrice;
magistrale de aductiune;
tipuri de impact: excavatii, foraje, rambleeri, drenaje, dragaje,
canalizari, defrisari, modificarea regimului hidrogeologic, modificarea
structurii geologice,
magnitudinea impactului dependenta de: tipul utilitatii, lungimea
coridorului, localizarea geografica, detaliile biotice, ecologice si
abiotice ale zonei tranzitate, detaliile tehnice si dotarile constructiei,
tehnologia de executie, tehnologia de exploatare etc;
cea mai importanta masura de minimizare a impactului: alegerea
traseului; alocarea unor functiuni complementare pentru traseu
(agrement, turism, vanatoare, echitatie etc);

01/19/15

134

MATERIALE DE CONSTRUCTII

surse neregenerabile; consum mare de energie pentru


prelucare;
extragerea la scara extensiva;
uneori se gasesc abundent in zone pitoresti sau
vulnerabile la actiuni antropice;
transport la distante mari: noxe, emisii poluante, zgomot,
vibratii, cai acces;
dilema: cariere mici/cariere gigant;
materiale secundare, alternativa eficienta: cenusa de
termocentrala, zgura de furnal, sterilul de mina, beton din
demolari;
reutilizarea materialelor din demolari

01/19/15

135

SOLUTII EFICIENTE PENTRU


MEDIU

proiectarea eficienta pentru reducerea consumului de materiale de


constructii;
folosirea materialelor rezultate din demolari;
folosirea pe scara cat mai larga a elementelor prefabricate;
folosirea vopselelor fara solventi;
folosirea elmentelor active si pasive bazate pe energie solara;
evitarea camerelor de trecere, a bucatariilor deschise si a scarilor
deschise - risipesc energie;
gruparea camerelor care sunt cel mai des folosite si care necesita
cea mai intensa incalzire;
evitarea instalari unui sistem de incalzire centrala,

01/19/15

136

SOLUTII EFICIENTE PENTRU


MEDIU

camerele principale ar trebuie sa fie indreptate catre sud;


catre nord deschideri cat mai mici cu putinta;
Spatii vitrate - geamuri;
proiectarea unor spatii speciale pentru colectarea
deseurilor menajere;
spatiile pentru deseuri menajere sa fie usor accesibile
dotate cu spatii pentru containere diferite pentru fiecare
tip de deseu menajer;
facilitarea colectarii si utilizarii apei din precipitatii (pentru
udat gradina, curatenie exterioara si interioara, spalat
etc);

01/19/15

137

Regiunile miniere din Boemia de


Nord

Rata mortalitatii datorita tulburarilor respiratorii la copii,


sub un an, 5 8 ori mai mare (praf, bioxid de sulf in
atmosfera);
Copii cu greutatea la nastere sub normala;
Anomalii congenitale la noi nascuti;
Alergii si boli respiratorii la scolari sunt mult mai frevente
decat in celelate zone ale Cehiei;
Mutarea copiilor in alte zone amelioreaza rapid starea de
sanatate a acestora; la intoarcere, efectul este invers;
Rata mortalitatii cauzata de cancer pulmonar in randul
popuatiei adulte, mai mare decat media pe tara.

01/19/15

138

Copsa Mica

Topitorii de plumb: tulburari respiratorii (praf si gaze),


probleme neuro comportamentale (plumb);
30 % din copii au capacitatea respiratorie redusa;
73 % din analize la testul de intelingenta au rezulatate
sub nivelul slab si foarte slab (fata de 30 %, considerat
ca normal);
testul de concentrare: 58 % sub nivelul slab si foarte
slab;
testul de memorie: 60 % sub nivelul slab si foarte slab;
testul de invatare: 52 % sub nivelul slab si foarte slab;

01/19/15

139

Dimitrovgrad, Bulgaria
poluare cu fluorura de hidrogen si hidrogen
sulfurat > ingrasaminte chimice;
locuintele asezate la poarta uzinei;
dezvoltarea fizica si capacitatea respiratorie a
copiilor sub normal;
50 % din copii au inaltime, greutate si capacitate
toracica sub valorile normale;
capacitatea respiratorie slaba;
18 % din copii au dezvoltare normala,
comparativ cu 72 % din copiii din orasul de
referinta;

01/19/15

140

UE

01/19/15

141

CONCEPTE SI
INSTRUMENTE ALE
POLITICILOR DE
MEDIU

POLITICA MEDIULUI INCONJURATOR


Definitii (1)
Politica de mediu: declararea principiilor si intentiilor privind
performanta global n raport cu mediul. Politica de mediu
stabileste sensul general ctre care se ndreapt organizatia
furniznd cadrul de actiune si de elaborare a unor obiective si
tinte de mediu specifice.

Aspect de mediu: element al activitatilor, produselor sau


serviciilor care poate interactiona cu mediul.

Obiectivul de mediu: telul de mediu general, desprins din


politica de mediu, pe care organizatia si-l propune spre
rezolvare si care este cuantificat atunci cnd poate fi
prognozat.

01/19/15

143

POLITICA MEDIULUI INCONJURATOR


Definitii (2)

Tinta de mediu: cerinta detaliat a performantei, cuantificata cnd


este cazul, aplicabila unei organizatii sau unor prti ale acesteia,
care se desprinde din obiectivele de mediu si care trebuie stabilita si
ndeplinita n scopul atingerii acestor obiective.
Emisii: poluanti evacuati in mediu, inclusiv zgomote, vibratii, radiatii,
care se manifesta si se masoara la sursa de poluare.
Imisii: poluanti evacuati n mediu, inclusiv zgomote, vibratii, radiatii
electromagnetice si ionizate, care se manifesta si se masoara la
receptor.

01/19/15

144

POLITICA MEDIULUI INCONJURATOR


Definitii (2a)
Problema

Obiectivul

Tinta

Activitatea

Termen

Consumul
material

Reducerea
impactului
asupra
mediului

Reducerea
cu 20 % a
consumului
material

Introducerea
ghidurilor de
mediu

Sfarsitul
200X

Compusi
organici
volatili

Reducerea
emisiilor
volatile

Media anuala Introducerea


a emisiilor
unor noi
sub 53 g/mp procedee de
vopsire

Mijlocul
200X

01/19/15

145

POLITICA MEDIULUI INCONJURATOR


Definitii (3)

Poluant: orice substan solid, lichid sub form gazoas sau de


vapori sau energie (radiaie lecromagnetic, ionizant, termic,
fonic, vibraii) care, introdus n mediu, modific echilibrul
constituenilor acestuia i al organismelor vii i aduce daune
bunurilor materiale;

Deseu: substante rezultate in urma proceselor tehnologice sau


biologice, care nu mai pot fi folosite ca atare, dar o parte din ele
sunt refolosibile;

01/19/15

Poluare: Orice alterare fizica, chimica, biologica sau


bacteriologica a mediului peste o limita admisibila stabilita;

Reciclare - operaiunea de reprelucrare ntr-un proces de


producie a deeurilor pentru scopul original sau pentru alte
scopuri;
146

POLITICA MEDIULUI INCONJURATOR


1a. Elemente generale

premisa cea mai importanta este dezvoltarea durabila; dependenta


reciproca dintre ecologie si economie presupune faptul ca
mentinerea echilibrului in sistemul ecologic este mai importanta
decat telurile politicii social - economice;
necesitatea de a reduce procesul de afectare a calitatii urmatoarelor
valori: sanatate, natura, functiile productiei;
se urmareste schimbarea comportamentului cetatenilor, firmelor si
institutilor guvernamentale, astfel incat daunele produse mediului sa
fie internalizate;
conceperea si aplicarea setului de instrumente astfel incat cetatenii
si firmele sa ia cele mai corecte decizii in protectia mediului.

01/19/15

147

POLITICA MEDIULUI INCONJURATOR


1b. Elemente generale
Principalele probleme ce ar trebui urmarite:
1.
2.

3.

definirea calitatii necesare a mediului;


ce functii ale activitatilor economice pot duce la
schimbarea calitatii mediului?
in ce punct ar trebui aplicate masurile:

01/19/15

La intrarile in sistemul economic, la nivelul managementului


stocurilor naturale?
In interiorul sistemului economic si anume prin feedback?
La iesirea din sistemul economic: managementul riscului?

148

POLITICA MEDIULUI INCONJURATOR


1c. Elemente generale

trecerea de la actiuni intamplatoare, ocazionale, la


actiuni programate;
elaboararea, implementarea si evaluarea politicii pe
etape, astfel incat sa fie posibila re-evaluarea acesteia;
adaptarea politicilor la scara de timp (pe termen scurt,
mediu, si lung);
alegerea personalului potrivit in functie de faza (etapa)
prevazuta de politica;
aplicarea riguroasa a masurilor preconizate, fara devieri
de la cerintele autorizatiilor, licentelor, normelor sau
altor cerinte legale;

01/19/15

149

POLITICA MEDIULUI INCONJURATOR


2a. Evolutie politici in UE

1957 - Nici o competenta de mediu; reglementarile cu impact


asupra mediului subordonate obiectivelor pietei interne

1972 - Sumitul Comunitatii europene identifica nevoia unor


masuri coordonate pentru protectia mediului

1973 - Adoptarea Primului Program de Actiune pentru


Protectia Mediului (EAP) care promoveaza activitati
individuale dar nici un concept consistent de politica de
mediu

1976 - Al Doilea EAP

1981 - Reorganizarea Comisiei, transferarea


responsabilitatilor de mediu de la DG III (Politica industriala)
la DG XI (Mediu, Siguranta Nucleara si Protectie Civila)

01/19/15

150

POLITICA MEDIULUI INCONJURATOR


2b. Evolutie politici in UE

1982 - Al treilea EAP mentioneaza pentru prima data


prevenirea ca un principiu esential subliniind masurile
de mediu

1985 - Decizia Curtii de Justitie ridica protectia mediului


ca unul din obiectivele esentiale ale Comunitatii
Europene

1986 - Actul european Unic (SEA) introduce un nou


titluMediu (VII) in tratat si creaza competente legale in
probleme de mediu: politica de mediu ca parte
integranta a altor politici

1992 - Tratatul UE de la Maastricht defineste


dezvoltarea durabila ca obiectiv fundamental

01/19/15

151

POLITICA MEDIULUI INCONJURATOR


2c. Evolutie politici in UE

1992 - Al Cincilea EAP defineste conceptia Comunitatii


asupra dezvoltarii durabile determina trecerea de la
masuri pur reglementare la masuri de piata (fiscale)

1994 - Infiintarea Agentiei Europene de Mediu la


Copenhaga; organism de informare si cercetare

1997 - Tratatul de la Amsterdam confirma principiul


durabilitatii; procedura imbunatatita de luare a deciziei

2001 - Al Saselea Pragram de Actiune pentru Protectia


Mediului intitulat 2010: Viitorul nostru, alegerea
noastra

01/19/15

152

POLITICA MEDIULUI INCONJURATOR


2d. Evolutie politici in UE
Primul Program de Actiune pentru Mediu 1973 - 1976

Reactia europeana la cresterea vizibila a efectelor negative


ecologice:
1.
2.
3.

aceste efecte trebuie detectate si descrise/explicate stiintific;


progresul tehnologic trebuie proiectat in conformitate cu necesitatile
ecologice;
utilizarea principiului emisiei si a standardelor de calitate pentru
domenii ale mediului.

Al 2-lea Program de Actiune pentru Mediu 1977 - 1981

Continuarea primului program:


1.
2.

01/19/15

directive si reglementari pentru diferite domenii ale mediului (aer, apa si


sol);
masuri de inceput in vederea armonizarii la nivel de Comunitate
Europeana a intrebarilor procedurale.
153

POLITICA MEDIULUI INCONJURATOR


2e. Evolutie politici in UE
Al 3-lea Program de Actiune pentru Mediu 1982 - 1986

Introducerea principiului prevenirii si integrarea obiectivelor de mediu in


alte sectoare importante: protejarea marii Mediterane, reducerea
zgomotelor, reglementarea emisiilor transfrontiere, substante
periculoase, si transportul peste granita al acestor substante.
Principiul emisiei (emisii industriale): reducerea emisiilor la sursa,
utilizarea obligatorie a celei mai bune tehnologii disponibile (BAT best
available technique).

Al 4-lea Program de Actiune pentru Mediu 1987 - 1992

01/19/15

Consolidarea obiectivelor de mediu in politici ale altor domenii (in


special agricultura, industrie, transporturi si energie) prin oferirea unor
stimulente economice pentru comportamente prietenoase fata de
mediu si prin
introducerea instrumentului de planificare standardizat de Evaluare a
Impactului de Mediu.

154

POLITICA MEDIULUI INCONJURATOR


2f. Evolutie politici in UE
Al 5-lea Program de Actiune pentru Mediu 1993 - 2000

Postularea principiului dezvoltare durabila in vederea combinarii


obiectivelor economice si de mediu;
descentralizarea si participarea: transmiterea competentelor catre
guvernele nationale si autoritati regionale (subsidiaritate), integrarea
diferitilor actori cu interese diferite in structuri de dialog institutional
(impartirea responsabilitatii);
trecerea de la standarde de emisie la standarde de calitate a mediului.

Al 6-lea Program de Actiune pentru Mediu 2001 - 2010

Implementarea strategiei UE de dezvoltare durabila Viitorul nostru,


alegerea noastra propune cinci directii majore de actiune strategica:
1.
2.
3.
4.
5.

01/19/15

imbunatatirea implementarii legislatiei actuale,


integrarea preocuparilor de mediu in alte politici,
apropierea de piata,
imputernicirea populatiei ca cetateni privati si sprijinirea lor in schimbarea
atitudinii,
luarea in considerare a mediului in utilizarea teritoriului planificare si
managementul deciziilor
155

POLITICA MEDIULUI INCONJURATOR


2g. Evolutie politici in UE

01/19/15

156

POLITICA MEDIULUI INCONJURATOR


2g. Al 6-lea Program de Actiune
1. Schimbarea climei

Obiectivul in acest domeniu este reducerea gazelor de sera


la un nivel care sa nu cauzeze variatii nefiresti pentru clima
pamantului.

In cadrul Protocolului de la Kyoto, UE a agreat sa reduca


emisiile sale de gaze de sera cu 8% comparativ cu 1990, in
perioada 2008-2012.

Pentru a atinge acest obiectiv, UE trebuie sa faca schimbari


structurale, in special in privinta sectoarelor transport si
energie, urmarind o mai mare eficienta si economia de
energie.

Introducerea unei piete pentru licente (autorizatie)


negociabile, cercetarea in domeniul tehnologic, informarea
cetatenilor sunt puternic stimulate
01/19/15

157

POLITICA MEDIULUI INCONJURATOR


2h. Al 6-lea Program de Actiune
2. Natura si biodiversitatea

Obiectivele in acest domeniu sunt:

protejarea si restaurarea structurii si functionarii sistemelor


naturale si
stoparea pierderilor in biodiversitate atat la nivelul UE cat si la
scara globala.

Sunt anuntate noi initiative in special pentru:

01/19/15

protectia solului,
salvarea mediului marin,
prevenirea accidentelor industriale si nucleare.
158

POLITICA MEDIULUI INCONJURATOR


2i. Al 6-lea Program de Actiune
3. Mediul si sanatatea

Obiectivul este atingerea unui nivel de calitate a mediului care


sa nu provoace impacturi importante sau riscuri pentru
sanatatea omului.
Constientizarea unei conexiuni intre sanatatea omului si
problemele de mediu, sunt necesare numeroase actiuni in
prevenirea riscurilor, mai ales in ceea ce priveste anumite
grupuri si anume batranii si copiii.
Pentru aceasta, o atentie deosebita s-a acordat activarii
directivelor pentru apa si zgomot si revizuire a sistemului
comunitar de management al riscurilor substantelor chimice.
Noua strategie UE in privinta substantelor chimice stabileste
reguli noi, mai stricte care reglementeaza producerea si
manipularea substantelor chimice.

01/19/15

159

POLITICA MEDIULUI INCONJURATOR


2j. Al 6-lea Program de Actiune
4. Managementul resurselor naturale si deseurilor

Obiectivul este de a se asigura un consum al resurselor


regenearabile si neregenearabile suportat de mediu.

Planul de Actiune asupra ruperii oricarei legaturi intre


dezvoltare economica si producere de deseuri.

Eforturi speciale sunt necesare pentru cresterea nivelului de


reciclare si reducerea producerii de deseuri.

Cu privire la deseuri, obiectivul specific este reducerea


cantitativa a deseurilor finale cu 20% pana in 2010 si cu 50%
pana in 2050.

01/19/15

160

POLITICA MEDIULUI INCONJURATOR


3a. Principii ale politicii de mediu
Principiul Subsidiaritatii

Legislatia UE respecta principiul subsidiaritatii: oricand este


posibil, actiunile ar trebui luate de autoritatile cele mai
apropiate de zonele afectate de aceste actiuni.

Tari care actioneaza izolat nu pot salva mediul.


Exemple:poluarea aerului, impactul global al schimbarii
climei, poluarea sau iradierea de la o centrala de energie pot
provoca efecte la mii de kilometri departare.

Politicile trebuie coordonate la un nivel mai inalt. Rolul


Uniunii este sa sustina si sa coordoneze aceste eforturi ale
statelor membre si sa verifice daca guvernele isi respecta
angajamentele luate.

01/19/15

161

POLITICA MEDIULUI INCONJURATOR


3b. Principii ale politicii de mediu
Principiul precautiei

Introdus la sfarsitul anilor 70; baza pentru legea europeana de


mediu,

Obiectivul: sa se asigure un nivel ridicat de protectie a mediului si a


sanatatii oamenilor, animalelor si plantelor atunci cand datele
stiintifice disponibile nu permit o evaluare completa a riscurilor.

Principiul precautiei se bazeaza pe doua aspecte:


1.
2.

decizia politica de a actiona sau a nu actiona


in caz afirmativ, modul in care se actioneaza

Raspunsul este in functie de nivelul de risc considerat acceptabil


de societatea careia ii este impus riscul.
O decizie luata in baza principiului precautiei ar trebui sa se
bazeze pe cea mai completa posibil evaluare stiintifica si precedat
de o evaluare a riscurilor potentiale in caz de inactiune; odata ce
rezultatele evaluarii stiintifice si de risc sunt disponibile: informare
in conditii de transparenta maxim posibila.

01/19/15

162

POLITICA MEDIULUI INCONJURATOR


3c. Principii ale politicii de mediu
Principiul poluatorul plateste si principiul prevenirea poluarii la
sursa

Oricine produce daune mediului, pericole sau riscuri, este


responsabil sa evite, sa reduca si sa combata acele daune,
pericole si riscuri.

In acest scop politica de mediu a CE va determina pe cel


responsabil sa plateasca costurile de aducere a mediului in stadiul
dinaintea provocarii daunelor.

In mod similar, este mai eficient sa dezvolti politici care sa se


adreseze cauzelor poluarii decat sa se adreseze gasirii de solutii
pentru efectele provocate.

01/19/15

163

POLITICA MEDIULUI INCONJURATOR


3d. Principii ale politicii de mediu
Principiul dezvoltarii durabile

Interesul UE fata de dezvoltarea durabila a crescut in paralel cu


initiativa Natiunilor Unite pentru acest concept: Conferinta
Mondiala de la Rio (1992) pentru Protectia Mediului si
Dezvoltare Durabila.

Principiul integrarii mediului in politicile Comunitare a fost confirmat


de Tratatul UE, care stipula ca cerintele de protectie a mediului
trebuie integrate in definirea si implementarea politicilor
comunitare.

Tratatul de la Amsterdam (1997) a clarificat ferm legitimitatea


durabilitatii. Dezvoltarea durabila este principiul fundamental al
statelor membre.

In iunie 2001, liderii UE au adoptat un document referitor la


Strategia Europeana pentru Dezvoltare Durabila. Strategie pe
termen lung adaptata politicilor pentru dezvoltare economica,
sociala si de mediu durabila.
01/19/15

164

POLITICA MEDIULUI INCONJURATOR


Recomandari ISO 14004
1.
2.
3.
4.

5.

6.
7.
8.
9.
10.
01/19/15

Diminuarea oricarui impact negativ semnificativ;


Dezvoltarea procedurilor de evaluare a performantei de mediu;
Utilizarea conceptului de ciclu de viata;
Proiectarea astfel incat sa se elimine impactul: productie,
utilizare, post-utilizare;
Prevenirea poluarii, reducerea deseurilor si a cosumurilor
energetice si materiale;
Educare si instruire;
Impartasirea experientei in domeniul protectiei mediului;
Implicarea partilor interesate, buna comunicare intre ele;
Promovarea dezvoltarii durabile;
Incurajarea furnizorilor in adoptarea unui SMM.
165

DEZVOLTARE
DURABILA

DEZVOLTARE DURABILA
Dezvoltare (1)
Bertrand Schneider:
crestere economica, autosuficienta alimentara,
echipamente sau transfer tehnologic;
dezvoltarea se refera la om: capacitatea de a
imagina, a crea, a alege, a decide, a-si asuma
responsabilitatile;
dezvoltarea trebuie sa elimine saracia si sa
permita oamenilor sa traiasca mai bine la ei
acasa;

01/19/15

167

DEZVOLTARE DURABILA
Dezvoltare (2)
HUMAN DEVELOPMENT REPORT, 1992:
dezvoltarea definita prin: speranta de viata, gradul de
alfabetizare, accesul la ingrijirea sanitara si la apa
potabila, numarul de calorii disponibil zilnic etc;
dezvoltarea este o realitate dinamica; ceea ce era
adevarat acum cativa ani nu mai este identic cu ceea ce
se petrece azi;
dezvoltarea nu este un cuvant magic, capabil sa
transforme, el singur, regiunile; in conditiile nivelului
actual al cunoasterii stiintifice si tehnice, suprafete
intinse ale Terrei il resping;
01/19/15

168

DEZVOLTARE DURABILA

satisface nevoile prezentului fara a compromite


posibilitatea generatiilor viitoare de a-si satisface
propriile lor nevoi si aspiratii Viitorul nostru comun,
Raportul Comisiei Brundtland;

un proces lent de schimbari care permite


folosirea pe termen lung a mediului pentru ca
dezvoltarea economica sa ramana posibila
concomitent cu mentinerea calitatii mediului la
un nivel acceptabil

01/19/15

169

DEZVOLTARE DURABILA
Cerinte (1)

Relatia actuala dezvoltare mediu inconjurator trebuie


sa fie reconsiderata, calitatea mediului inconjurator
devenind prioritara in conceperea politicilor de protectie
a mediului;

Regenerarea resurselor naturale si pastrarea stocului


natural la un nivel acceptabil;

Analiza ciclului productie deseuri: esentiala pentru


definirea relatiei mediu dezvoltare;

01/19/15

170

DEZVOLTARE DURABILA
Cerinte (3)

Inchidera ciclului material productie deseuri, cum ar fi


prin recurgerea la tehnologii curate si prelucrare
integrala;

Economia de energie: diminuarea cerintelor energetice;


cresterea eficientei energetice; utilizarea surselor
regenerabile de energie;

Imbunatatirea calitatii produselor: verificarea necesitatii


produsului; cresterea durabilitatii bunurilor; separarea
usoara in stadiul de deseu;

Reducerea poluarii si a perturbatiilor la un nivel minim de


siguranta;

01/19/15

171

DEZVOLTARE DURABILA
Cerinte (4)
Evitarea ireversibilitatii proceselor economice
si biologice prin:

1.
2.
3.

4.
5.
01/19/15

strategii orientate catre prevenirea riscurilor;


orientarea dezvoltarii tehnologice in directia
protejarii mediului;
orientarea schimbarilor institutionale
(descentralizarea, spre exemplu) in directia
protejarii mediului;
orientarea adoptarii decizilor economice in directia
protejarii mediului;
distributia prosperitatii in mod echitabil si rezonabil.
172

DEZVOLTARE DURABILA
Cerinte (5)
Dezvoltarea durabila necesita orientarea spre o noua
tendinta de gandire:

recunoasterea faptului ca protectia mediului este esentiala;


mediul element central al politicii generale;

introducerea unor noi parametri in procesul de optimizare social


economica;

aparitia autoreglarii pe langa reglarea guvernamentala; coresponsabilitatea si cooperarea companiilor;

dezvoltarea unor instrumente noi, capabile a asigura solutii pentru


dezvoltarea tehnologica si pentru schimbarea comportamentului;

dialogul cu institutele stiintifice si universitare: contributia lor la


procesul de dezvoltare a acestor noi instrumente;

internationalizarea: dezvoltarea tehnologica pentru dezvoltarea


durabila nu poate fi realizata de o singura tara.

01/19/15

173