Sunteți pe pagina 1din 20

Turism rural in comuna Baia de Fier

Serban Alexandra Georgiana

Anu III Turism

Baia de Fier este asezat in frumoasa


depresiune Getic din Subcarpatii Meridionali la
aproximativ 20 km V de punctul unde paralela
de 45o latitudine nordic se intlneste cu
meridianul de 24o longitudine estic, sub capatul
rasaritean al Muntilor Parng.
Hotarul ei de rasarit - hotar natural, il formeaza
Rul Oltetul. La apus Prul Botota separa
administrativ comuna Baia de Fier de orasul
Novaci. La miaza zi un hotar conventional
limiteaza comuna Baia de Fier de comuna
Bumbesti - Pitic. La nord culmea calcaroasa cu
stncile terminate spre soare apartinnd Muntilor
Parng formeaza un hotar natural.
Situata la o altitudine de 700 m deasupra
nivelului marii, constitue una din margelele
sireagului de sate asezate la rnd sub culmea
Carpatilor Meridionali.

Comuna Baia de Fier se afla la o


distanta de 49 km de Municipiul
Tg-Jiu in partea de NV a judetului
Gorj si are in componenta sa 2
sate: satul Baia de Fier - sat
resedinta si satul Cernadia. Satele
componente mentionate mai sus
sunt diferentiate ca marime, numar
de gospodarii si populatie.
Prin asezarea ei se afla aproape
la egala departare de toate
comunele cu care se invecineaza.
Suprafata teritoriului administrativ
al comunei Baia de Fier este de
12.023,22 ha.

Multi localnici, parca


desprinsi din fresce istorice,
poarta si azi portul popular al
zonei, dominat de culorile alb
si negru. De asemenea pe
aceste plaiuri se pastreaza in
forme traditionale vechea
ocupatie a pastoritului, dar si
exploatarea lemnului,
pomicultura si mineritul.

Resurse turistice naturale


Cheile Galbenului sunt situate in arealul Parang-Oltet, la 3 km
de comuna Baia de Fier, in partea de nord-est a judetului Gorj.
Cheile sunt dezvoltate pe o lungime de aproape 2 km, nefiind
extrem de inguste, dar avand pereti abrupti, la baza carora s-au
acumulat imense aliniamente de pietre (grohotisuri), plasate in
zona de lunca larga a acestora.
Au fost realizate de apele paraului Galbenu, ale carui trei
izvoare sunt sub soseaua Transalpina, sub Varful Musetoaia (2.058
m) si sub Varful Zanoaga (1.776 m).
La trecerea Galbenului prin calcarele masivului PolovragiCernadie se afla Pestera Muierilor, monument natural.
In zona exista peste 50 de trasee de alpinism si escalada
omologate; de asemenea, aici se poate practica canioning-ului.
Cheile Galbenului este unul dintre cele mai importante
obiective turistice din Transalpina, obiectiv pe care nu ar trebui
sa-l ratati daca va aflati in apropiere.

Pestera Muierii, atractia


principala a zonei, este cunoscuta
sub acest nume inca din feudalism,
datorita faptului ca era folosita ca
ascunzatoare pentru femei, batrani si
copii in timp ce barbatii mergeau sa
lupte pentru apararea pamanturilor
stramosesti.

Pestera Iedului
Pestera Iedului se afla in comuna
Baia de Fier, arealul Parang-Oltet,
judetul Gorj si se intinde pe o
suprafata de 1 hectar.
Pestera are o adancime de 300 metri
si nu face parte din circuit turistic.
Pestera Iedului este declarata
monument al naturii.
Pestera Iedului este unul dintre
cele mai importante obiective turistice
din Transalpina, obiectiv pe care nu
ar trebui sa-l ratati daca va aflati in
apropiere.
Pentru a vizita Pestera Iedului poti
accesa una dintre ofertele de cazare
Baia de Fier, la pensiunile si vilele din
apropiere.

Pestera Polovragi
Pestera Polovragi , un superb
monument al naturii, ce poate fi
vizitata in toate anotimpurile, fiind
elctrificata si cu acces la drumurile
modernizate, porneste din versantul
sudic al Muntilor
Capataniei,strabatand masivul pana
spre Transilvania. Fiind una dintre
cele mai lungi pesteri din Romania,
explorarea ei nu a fost inca
finalizata.

Resurse turistice antropice

Biserica de lemn din Cernadia

Biserica toti sfintii

Complexul muzeal Maldaresti


Complexul Muzeal Maldaresti
a fost organizat intr-un cadru
natural pitoresc si reuneste Culele
Greceanu, Duca, precum si Casa
Memoriala I.G.Duca, toate fiind
monumente deosebite ale
arhitecturii romanesti, in care se
impletesc armonios elemente
taranesti din zona cu elemente ale
unor constructii cu caracter de
fortificatii.

Traditii si patrimoniul etnofolcloric


Pentru oieri dragostea de meserie
este mai presus dect luxul lsat n
casele lor din vale. Primvara urc n
munte n urma ciopoarelor de oi
aducnd cu ei ntreaga gospodrie
pentru a petrece aici mai multe luni
de zile din an. Chiar dac fumul de
stn e neccios, ei si iau fluierul la
bru si urmati de oi si cinii lor merg
spre vrful muntelui pscnd oile si
cntndu-si doinele.
Ciobanii nu au trit sub semnul
calendarului, al zilelor si lunilor
nscrise n el, ci sub semnul
anotimpurilor .

Au plecat singuri cu oile primvara pe munte,


i-au btut vnturi si ploi, i-au mistuit dorurile.
Despre toate astea au doinit auziti de mioare
sau au hulit de au rsunat vile. Adeseori, siau nsotit glasul cu tnguirile fluierelor. Atunci
cnd ciobanul era mistuit de dor si necaz,
scotea fluierul de pe mneca cojocului si si
alina suferintele n frumoasele doine
ciobnesti
Oierii si duc vara oile n munte, iar
toamna, cnd timpul se stric si zilele devin
tot mai rcoroase, cam pe la Sfnta Marie
Mic, ciobanii si bcitele coboar n sat. Cnd
toamna si arat primele semne ciobanii stiu
c oile au nevoie de adpost pentru iarn si
fcndu-si bagajele pleac usor la vale
lsnd n urm nostalgia privelistilor
montane.

COBORTUL OILOR DE LA MUNTE


Ajunse n satul de obrsie turmele sunt adunate plcuriplcuri si se face numrtoarea oilor. Gazdele cu putine oi si le
iau acas iernndu-le n sat. Adevratii ciobani, cei cu turme de
sute si chiar mia de capete le duc la iernat la cmp.
Peste munti se asterne liniste deplin. Stnile rmn singure n
imensitatea muntilor, nu se mai aude clinchet de clopot sau fluier
de cioban.
Cobortul oilor de la munte este prilej de bucurie pentru pstorii
locului, bucuria revederii cu cei dragi, este prilej de ngrijorare
pentru zilele ce au s vin, pentru iernatul turmelor, pentru hrana
animalelor, pentru desfacerea produselor muncii lor.
Festivalul Folcloric National "Cobortul oilor de la
munte", festival aflat la cea de-a XVIII-a editie are loc n cea de-a
treia duminic a lunii septembrie srbtoreste acest cobort al
oilor de la munte. Aici sunt invitate formatii cu specific ciobnesc
din toate zonele trii.
Anul acesta sunt invitate pentru a srbtori alturi de locuitorii
comunei Baia de Fier, ansambluri si formatii artistice din judetul
Gorj si din judetele Vlcea, Sibiu, Olt si Alba. Vor porni n parad
de la cminul cultural pn la scena din poiana de la Iesire

Infrastructura de cazare
Pensiunea Conacul Bunicilor din
Baia de Fier
comuna Baia de Fier, sat Cerndia,
str. Principala, nr. 14
Pensiunea Conacul
Bunicilor este un loc
minunat, in care
orice roman cu suflet
ar trebui sa ajunga
macar o data.

Pensiunea Andreea
din Baia de Fier
comuna Baia de
Pensiunea Andreea va ofera
clipe de neuitat intr-un peisaj de
vis.
Aceasta este situata la poalele
Muntilor Parang, in localitatea
Baia de Fier, localitate bine
cunoscuta pentru Pestera
Muierilor, un adevarat
monument natural.
Pensiunea dispune de 18
camere duble, 3 camere triple si
un apartament fiecare avand bai
proprii si Tv Lcd, sala de mese,
incalzire centrala, tv cablu,
sistem audio-video home
cinema, terasa, parcare.

Pensiunea Viitorul din Baia de


Fier comuna Baia de Fier, sat Baia
de Fier, str. Principala, nr. 132

Pensiunea Viitorul

Va
multumesc
pentru
atentie !!!!