Sunteți pe pagina 1din 3

PRINCIPALELE SIMPTOME CHEIE

DUREREA
Senzaia neplcuta manifestata sub diferite forme: arsura, intepatura, crampa,
greutate. Reprezint cel mai frecvent simptom ntlnit in practica medicala. Poate fi de
intensitate si ntindere variabila.
Durerea este definita dup:
1. Localizarea durerii la o zona topografica si nu la un organ.
Exemple: - durere in hipocondrul drept si nu durere de ficat;
2. Caracterul durerii se refera la compararea durerii cu alte senzaii (arsura,
crampa, gheara, pulsatila, colicativa);
3. Intensitatea durerii se cere bolnavului sa-si aprecieze durerea cu o cifra
pe o scara de la 1 la 10. Poate vie (acuta), surda;
4. Durata durerii in minute, ore, zile;
5. Frecventa si periodicitatea;
6. Condiii de apariie efort, repaus, frig, alimentaie;
7. Factori agravanii alcool, alimente, etc;
8. Factori care amelioreaz durerea alcalinele si alimentaia in ulcerul
gastro-duodenal, repausul si nitroglicerina in angina pectorala;
9. Simptome de acompaniament ex. tuse si expectoraie in pneumopatiile
acute, greuri si vrsturile in ulcerul gastro-duodenal;
CEFALEEA
Durere resimita la nivelul boltii craniene. Durerea la nivelul fetei, faringelui si
regiunea cervicala nu fac parte din acest termen. Cefaleea poate fi benigna sau
potenial maligna. De cele mai multe ori reflecta oboseala, tensiunea psihica, poate fi
expresia simptomatica a unei bolii generale. Semnificaia potenial maligna a cefaleei
rezulta din posibilitatea provocrii ei de o boala situata in structurile intracraniene.
FEBRA
Febra reprezint o temperatura corporala mai mare de 37C (msurata in gura)
sau peste 37,7 C (intrarectal).
Clasificare:
- stare subfebrila 37-38 C.
- febra moderata 38-39 C.
- febra ridicata 39-40 C.
- hipertermia peste 40 C.
Cauze:
- boli tumorale (cancer, leucemii);
- boli infecioase;
- boli endocrine (hipertiroidism);

- boli metabolice (atacul de guta).


Febra poate fi nsoita de frisoane (tremurturii neregulate ce cuprind ntreg
corpul nsoite de senzaie de frig); transpiraii (marcheaz sfritul perioadei febrile);
hiperestezie cutanata (sensibilitate dureroasa la orice stimulii); artralgii (durerii
articulare); mialgii (durerii musculare).
PALPITATIILE
Reprezint o senzaie de batai ale inimii mult mai rapide si mai puin regulate
dect de obicei. In mod normal, activitatea cardiaca nu este perceputa contient.
Pot apare la indivizii sanatosi in anumite situaii:
dup efort fizic;
emoii puternice;
consum excesiv de cafea;
consum excesiv de alcool, tutun;
dup mese copioase, bogate;
perioade de insomnie;

Bolii nsoite de palpitaii:


Afeciuni cardiovasculare Fibrilaia atriala, leziuni valvulare, cardiopatii
congenitale;
Afeciuni neuroendocrine hipertiroidism, nevroze, menopauza;
Anemii;
Strii febrile;
Dup administrarea unor medicamente (ex. morfina);

VERTIJUL
Vertijul este o senzaie eronata de deplasare rotatorie-orizontala sau verticala a
bolnavului in spaiu si a obiectelor din jur. Aceasta tulburare de echilibru este nsoita
de: greuri, vrsturi, transpiraii, anxietate, paloare, acufene.
Reprezint simptomul funcional esenial al suferinei vestibulare.
Clasificarea etiologica a vertijelor:
Vertijul periferic apare in afeciuni localizate la nivelul urechii interne si a
primului neuron vestibular:
- otita cronica;
- fracturi de stanca temporala;
- nevrita vestibulara, de obicei de etiologie virala;
- neurinomul de nerv acustic;
- vertijul (boala) Meniere caracterizat de triada simptomatica vertij
rotator brusc instalat, surditate unilaterala, acufene unilaterale.
Vertijul central apare in:
- scleroza in placi ;
- insuficienta circulatorie vertebro-bazilara;
- accidente vasculare cerebrale;

strii post traumatisme cranio-cerebrale;


unele tumori cerebrale.

OBOSEALA
Este un fenomen natural de scdere a forei musculare. Se intalneste mai frecvent
dup efort fizic crescut.
Fatigabilitatea este scderea anormal de rapida a forei musculare provocata de
un efort mediu sau minim.
Apare in:
- scleroza in placi;
- boli infecioase;
- boli hepatice;
- boli cardiace.
Astenie stare de slbiciune generala cu reducerea capacitaii de munca fizica
si intelectuala.
Clasificarea etiologica a asteniei:
Astenia de origine psihogena:
- nevroze astenice;
- stri anxioase si depresive.
Astenia cu substrat organic:
- boli pulmonare cronice (BPOC, fibroze pulmonare, TBC);
- boli cardiovasculare (cardiopatii congenitale, insuficienta cardiaca);
- boli hepatice (hepatita cronica, ciroza hepatica);
- boli hematologice (anemii, leucemii);
- boli de metabolism (diabet zaharat);
- boli infecioase acute si cronice;
- parazitoze intestinale;
- boli endocrine;
- boli neurologice;
- neoplasme viscerale.
Adinamie scdere accentuata a forei musculare.