Referat

Gerontologie
Glosodinia
(sindromul gurii
arzande)
la varstnici

Marcu Victor An V Gr 4

Glosodinia
Glosodinia reprezinta o problema complexa, disconfortanta si
care poate afecta in mod real calitatea vietii pacientului. Este o
stare caracterizata prin o puternica senzatie de arsura la nivelul
limbii, obrajilor, gingiilor sau chiar intregii cavitati bucale si gat si
care aparent este lipsita de o cauza decelabila. Senzatia este
asemanatoare cu cea aparuta in urma consumarii lichidelor
fierbinti.
Glosodinia (sau stomatodinia) este o suferinta cronica iar
uneori durerea asociata ei este relativ intensa. Aditional durerii
pot sa apara si gustul metalic, amar, senzatia de amorteala a
limbii sau parestezii (furnicaturi) difuze ale cavitatii bucale.
Tulburarea a fost asociata cu o gama larga de alte probleme,
cum ar fi: menopauza, tulburarile psihice, deficitele nutritionale,
afectiunile stomatologice (in special xerostomia). Mai nou,
cativa specialisti au sugerat ca o posibila cauza de aparitie a
glosodiniei este reprezentata de disfunctia sau leziunile filetelor
nervoase. Aceasta este insa o simpla ipoteza, deocamdata
cauza exacta de aparitie ramanand necunoscuta.
Tratamentul glosodiniei este adesea complex insa de fiecare
data trebuie individualizat pacientului, deoarece
simptomatologia acestei boli difera foarte mult de la o persoana
la alta. In urma unor scheme terapeutice adaptate nevoilor si
particularitatilor fiecarui pacient, simptomele pot fi controlate si
starea generala se poate ameliora.

Cauze
Unii specialisti considera ca glosodinia primara este corelata cu
leziuni nervoase (ale fibrelor periferice sau centrale), in timp ce
glosodinia secundara este mai degraba un simptom al unei

afectiuni sistemice de baza, cum ar fi:

Xerostomia (gura uscata) care poate fi cauzata de
administrarea diverselor medicamente sau probleme de
sanatate
Tulburari psihice, cum ar fi anxietatea sau depresia
Deficite nutritionale in special lipsa sau aportul insuficient in
dieta a unor vitamine si minerale cum sunt fierul, zincul, folatii
(vitamina B9), tiamina (vitamina B1), riboflavina (vitamina B2),
piridoxina (vitamina B6) si cobalamina (vitamina B12).
Dantura dinti anormal implantati sau dezvoltati pot leza
suprafata interna a cavitatii bucale
Leziuni ale filetelor nervoase responsabile de senzatia de
durere si gust de la nivelul limbii
Reactii alergice la diverse alimente, aditivi alimentari,
condimente sau mirodenii
Boala de reflux gastroesofagian se caracterizeaza prin
refluxul acidului din stomac, care via esofag poate ajunge in
gura, exercitand la acest nivel un efect iritativ.
Anumite medicamente in special medicamente
antihipertensive, cum ar fi inhibitoarele enzimei de conversie
(IEC)
Ticuri nervoase bruxism, muscarea limbii
Tulburari endocrine in special cele asociate menopauzei
Iritatia excesiva a cavitatii bucale- situatie ce apare in cazul
periajului dentar excesiv, utilizarii frecvente a apei de gura sau
consumarea bauturilor acidulate in cantitati crescute.
O data ce glosodinia a debutat, poate persista foarte multi ani.
Pacienii pot acuza simptome diverse, dureri sau instalarea
progresiva a senzatiei de arsura pe parcursul zilei, pot
intampina probleme la adormire. Disconfortul cauzat de
glosodinie poate duce la aparitia modificarilor de dispozitie, a
iritatiei, anxietatii si depresiei.

Simptomotologia

Cele mai frecvente simptome ale pacientilor cu glosodinie sunt:

Senzatia de arsura ce afecteaza in principal limba, gingiile,
palatul, obrajii si gatul
Furnicaturi in gura sau pe varful limbii
Dureri difuze ce se agraveaza de-a lungul zilei
Senzatia permanenta de gura uscata
Pierderea gustului sau modificarea lui (existenta unui gust
metalic)
Durerea resimtita de pacientii cu glosodinie are cateva
caracteristici importante: apare zilnic, este minima sau chiar
absenta dimineata la trezire, se accentueaza si se agraveaza
pe parcursul zilei.
Desi durerea poate fi sugestiva, in unele cazuri trec de obicei
ani pana cand afectiunea este diagnosticata corect si tratata. In
alte cazuri simptomele se pot remite spontan. Glosodinia nu
determina modificari importante la nivelul cavitatii bucale (pe
suprafata limbii sau obrajilor).
Complicatiile bolii sunt legate in special de durere si includ:
Tulburari ale somnului
Iritabilitate
Depresie
Disfagie.

Factori de risc
Glosodinia este o tulburare neobisnuita, afectand mai mult
femeile comparativ cu barbatii si debutand de cele mai multe
ori catre varsta de 50-60 de ani. Debutul este spontan si pana
in momentul actual nu au fost identificati factorii declansatori ai
afectiunii.
Totusi, unele studii efectuate au corelat aparitia ei cu o serie de
factori de risc cum ar fi:
- Infectii recurente ale tractului respirator superior

- Interventii stomatologice complexe in antecedente

- Alergii alimentare
- Medicamente
- Stres si tulburari emotionale.

Investigatii paraclinice
In momentul de fata nu exista investigatii paraclinice exacte
care sa determine prezenta de certitudine a glosodiniei.
Investigatiile care se efectueaza sunt in principal pentru
excluderea altor probleme de sanatate.
Ele sunt realizate in functie de informatiile aflate in urma
efectuarii anamnezei si examenului clinic si pot include:
Analize hematologice: hemoleucograma completa, glicemia,
dozari hormonale (in principal de hormoni tiroidieni),
investigarea functiei imune
Realizarea culturilor microbiologice pentru a determina daca
exista infectii orale bacteriene sau micotice
Teste pentru alergii se recomanda daca exista suspiciunea
de alergie alimentara sau alergie la materialul din care sunt
realizate protezele dentare, placile sau plombele
Teste pentru evidentierea bolii de reflux gastro-esofagian
Completarea unor chestionare psihologice pentru
investigarea statusului psiho- emotional al pacientului.

Principii terapeutice
Medicul poate confirma diagnosticul si apoi va stabili un plan
terapeutic al carui scop este reprezentat de ameliorarea
simptomatologiei.
Recomandarile terapeutice se fac in functie de diverse alte
probleme de ordin stomatologic sau general pe care pacientul

le poate avea.
De exemplu, in cazul in care pacientul asociaza xerostomie, o
recomandare utila ar fi consumul de lichide in cantitati cat mai
mari (evitandu-se insa bauturile acide) sau utilizarea unor
produse farmaceutice care stimuleaza productia de saliva.
Daca exista suspiciunea de infectie micotica, daca pacientul
are afte bucale sau semne de candidoza orala, se pot efectua
biopsii pentru confirmarea diagnosticului. Aftele si toate
infectiile micotice pot fi tratate eficient cu medicamente
antifungice.
In cazul in care exista iritatii locale datorate unor dinti anormal
dezvoltati, unor placi dentare neadaptate pacientilor, acestea
trebuie eliminate.
Alte masuri simple, dar real eficiente in ameliorarea
simptomatologiei glosodiniei sunt:
Eliminarea apei de gura, a gumei de mestecat, a bauturilor
foarte acide (sucurilor de fructe, in special citrice, bauturilor
carbogazoase si cafelei), a tutunului si schimbarea pastei de
dinti. Aceste masuri sunt indicate pentru o perioada de minim 2
saptamani pentru a se urmari eventualele modificari.
Citirea cu atentie a prospectului medicamentelor pentru a se
urmari care din ele pot sta la aparitia glosodiniei ca efect
secundar.
In cazul in care pacientul a identificat un astfel de medicament
este sfatuit sa se adreseze medicului si sa il roage sa ii
schimbe produsul cu unul care sa nu aibe aceste efecte
secundare. Unele medicamente pot determina aparitia
xerostomiei, care poate agrava problemele cu care se
confrunta pacientul.
Daca nici una din aceste indicatii nu ajuta la ameliorarea
simptomelor si nu exista o tulburare de ordin stomatologic care
sa stea la baza aparitiei acestei afectiuni, trebuie luata in
considerare posibilitatea ca glosodinia sa fie secundara unor
tulburari sistemice majore care necesita investigatii
suplimentare si tratament complex. Printre astfel de probleme

se numara: sindromul Sjogren (o boala a tesutului conjunctiv),

diabet zaharat, tulburari ale tiroidei, deficiente nutritionale,
alergii alimentare.

Tratament
Tratamentul glosodiniei depinde foarte mult de semnele si
simptomele fiecarui pacient, dar si de coexistenta altor
probleme de sanatate, in special din spectrul stomatologic. Din
acest motiv este foarte important ca medicul sa identifice o
cauza pentru aparitia acestei afectiuni. In absenta ei
tratamentul este dificil de realizat iar rezultatele sunt
indoielnice.
Pacientii trec de cele mai multe ori prin diverse scheme
terapeutice pana cand ajung la o combinatie care sa le fie
eficienta.
Printre multele sfaturi terapeutice se numara si:
Administrarea de capsaicina (pentru ameliorarea durerii)
Suplimentarea dietei cu vitamine din complexul B
Tratamente cognitiv-comportamentale
Utilizarea unor solutii speciale pentru clatirea gurii
Administrarea de acid alfa-lipoic (un antioxidant natural foarte
puternic)
Administrarea diverselor medicamente: antidepresive,
anticonvulsivante, antimicotice (se administreaza doar la
recomandarea medicului).

Bibliografie
http://www.sfatulmedicului.ro
http://www.psihosomatica.eu
http://www.scribd.com