Sunteți pe pagina 1din 20

MINISTERUL EDUCAłIEI NATIONALE UNIVERSITATEA DIN ORADEA FACULTATEA DE GEOGRAFIE, TURISM ŞI SPORT

DIN ORADEA FACULTATEA DE GEOGRAFIE, TURISM ŞI SPORT BOENGIU (TRIFAN) VALENTINA REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT

BOENGIU (TRIFAN) VALENTINA

REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT

ECOTURISMUL ÎN PARCUL NATURAL PORłILE DE FIER POLITICI DE PLANIFICARE ŞI DEZVOLTARE TURISTICĂ

Conducător ştiinŃific:

Prof.univ.dr.OLARU MARTIN

ORADEA

Anul 2013

1

Introducere

Cuprins

4

Capitolul I

Parcul Natural PorŃile de Fier – repere istorice şi metodologia de cercetare

1.1. Etapele istorice ale protecŃiei şi conservării naturii în România 7

1.2. Istoricul cercetărilor aferente Parcului Natural PorŃile de Fier

13

1.3. Principii si metode in cercetarea ecoturistică Capitolul II Premise teoretice. Probleme şi concepte de bază

17

2.1.Ecoturismul- turism durabil

22

2.1.1. Dezvoltarea durabilă în turism

22

2.1.2. Concepte şi termeni privind definirea noŃiunii de ecoturism

24

2.1.3. Ecoturism – turism bazat pe natură

26

2.1.4. Norme şi coduri de conduită specifice

30

2.2. ImplicaŃii ecoturistice la nivel internaŃional şi naŃional

33

2.2.1.

Cadrul instituŃional şi legislativ pentru ecoturismul din România

35

2.3. Ecoturismul– model de valorificare durabilă a resurselor turistice din ariile

naturale protejate

38

Capitolul III

Politici de amenajare şi planificare ale activităŃilor ecoturistice în ariile protejate – cadrul teoretic aplicat studiului parcului Natural PorŃile de Fier

3.1.

Obiectivele şi principiile unei planificări turistice durabile 41

3.2.

Managementul vizitatorilor în ariile naturale protejate 43

3.3.

Amenajarea turistcă: definiŃii, principii, obiective 53

3.3.1. Amenajarea ecoturistică a ariilor protejate

56

3.3.2. ExperienŃa europeană în amenajarea ecoturistică a ariilor protejate 58

3.3.3. Amenajarea pentru turism ale unor structuri ecologice în România 61

Capitolul IV PotenŃialul ecoturistic al Parcului Natural PorŃile de Fier

 

4.1.

Încadrarea geografică a Parcului Natural PorŃile de Fier 68

4.2.

Evaluarea resurselor naturale ca suporturi de baza ale activităŃilor turistice 71

4.2.1.

Substratul geologic şi relieful

71

4.2.2.Clima

91

4.2.3.ReŃeaua hidrografică

115

4.2.4. Biodiversitatea

122

4.2.5. Areale protejate

132

4.2.6. Tipuri de medii şi peisaje

137

4.3.

Evaluarea resurselor antropice ca suporturi complementare

143

4.3.1. Situri arheologice

143

4.3.2. Valori ale culturii tradiŃionale

149

4.3.3. Muzee şi monumente comemorative

153

4.3.4 ConstrucŃii tehnice cu funcŃii turistice

154

2

4.3.5.

Satul - resursă pentru dezvoltarea ecoturismului 154

4.3.6.DistribuŃia resurselor turistice în Parcul Natural PorŃile de Fier 156

Capitolul V CondiŃiile socio-economice din Parcul Natural PorŃile de Fier

5.1 PotenŃialul uman în practicarea ecoturismului

165

5.2 Habitatul uman

180

5.3 InfluenŃa directă şi indirectă a factorilor economici

187

5.3.1.Resursele funciare - agricultura

187

5.3.2.Meşteşugurile - germeni ai industriei locale

203

5.3.3.Principalele tipuri de activităŃi industriale desfăşurate în Parcul

Natural PorŃile de Fier

205

Capitolul VI

Nivelul de dezvoltare a ecoturismului în Parcul Natural PorŃile de Fier

6.1. Structuri de primire cu functiuni turistice

6.2. Căile de comunicaŃie

6.3. Traseele ecoturistice

6.4. Infrastructura de informare şi documentare a parcului 231

209

220

221

6.5. Infrastructura de cercetare

232

6.6. CirculaŃia turistică

232

6.6.1.Dinamica circulaŃiei turistice

233

6.6.2. Analiza principalilor indicatori ai circulaŃiei turistice 238

6.6.3. Sezonalitatea turistică

240

6.7. Formele de turism

241

6.8. Evaluarea resurselor turistice din Parcul Natural PorŃile de Fier în scopul

identificării potenŃialului de dezvoltare turistică a unităŃilor administrativ-

teritoriale

 

246

Capitolul VII

 

Managementul activităŃilor turistice în Parcul Natural PorŃile de Fier

 

7.1

Tehnici de management folosite în planificarea turismului

256

7.1.1 Zonarea internă a Parcului Natural Portile de Fier

256

7.1.2 Capacitatea de suport a Parcului Natural Portile de Fier

261

7.1.3AcŃiuni de management necesare pentru dezvoltarea ecoturismului.263

7.2.

Certificarea ecoturistică

268

7.2.1.

Certificarea ecoturistică a unor pensiuni din Parcul Natural PorŃile de

Fie

270

7.3.

Subzone de dezvoltare potenŃială a ecoturismului în arealul Parcului Natural

PorŃile de Fier

 

276

 

7.3.1.

Considerente introductive

276

7.3.2

Parcul Natural Portile de Fier – subzone turistice 278

 

7.3.3.Evaluarea atractivităŃii potenŃialului turistic al

subzonelor

turistice

295

7.4.

Impactul actual al activităŃilor ecoturistice

298

7.4.1. Impactul asupra cadrului natural şi mediului antropic

298

7.4.2. Evaluarea impactului turismului în Parcul Natural PorŃile de Fier 301

3

Capitolul VIII

Strategii de dezvoltare ecoturistică în arealul Parcului Natural Portie de Fier

8.1.

Analiza SWOT a Parcul Natural PorŃile de Fier

310

8.2.

DirecŃii strategice de dezvoltare a ecoturismului în Parcul Natural PorŃile de

Fier

313

8.3.

SoluŃii pentru dezvoltarea ecoturismului prin amenajări specifice

323

8.4.

Modele de amenajare turistică în Parcul Natural PorŃile de Fier

331

8.4.1 SicheviŃa-Gârnic – model de amenajare a unui sistem teritorial

local

331

8.4.2.Comuna IloviŃa – model de amenajare a satelor ecologice 335 8.4.3.Amenajarea pentru turism a unor ecosisteme din Golfurile Dubova şi

Mraconia

338

8.4.4.

Amenajarea satelor pescăreşti Pojejena şi Divici

342

8.5. Promovarea arealului ecoturistic Parcului Natural PorŃile de Fier în plan

internaŃional, naŃional şi regional

8.5.1. Parcului Natural PorŃile de Fier şi Parcul Natural Djerdap (Serbia) –

viitor parc transfrontalier

8.5.2. Dezvoltarea ecodestinaŃiei Parcul Natural PorŃile de Fier şi a Parcului

National Djerdap

8.5.3.Analiza chorematică a ariilor protejate pentru dezvoltarea

343

343

356

ecoturismului

363

Concluzii

367

Bibliografie

369

Anexe

376

4

Introducere

Teza de doctorat ,,Ecoturismul în Parcul Natural PorŃle de Fier. Planificare şi dezvoltare turistică “este o abordare diferită a protejării naturii, un alt mod de reglementare a activităŃilor turistice, astfel încât să asigure sustenabilitatea locală şi un demers aprofundat pentru cunoaşterea în detaliu a mecanismelor care determină dezvoltarea turistică a unei arii protejate prin ecoturism. Turismul în ariile protejate îmbracă forme complexe iar amenajarea acestora implică probleme legate de protejare şi conservare a ecosistemelor cât şi de dezvoltare a infrastructurii generale, a echipamentelor de cazare şi dotări pentru recreere în turism (Bud, Maria, 2008). Prezentul studiu actualizează informaŃiile despre Parcul Natural PorŃile de Fier înfiinŃat prin Legea nr.5/2000 şi aprofundează problematica managementului turismului durabil, amenajarea şi planificarea activităŃilor turistice şi dezvoltarea unui teritoriu aferent ariei protejate. Prin tematica aleasă se pune în discuŃie termenul de ecoturism care pune în aplicare protejarea şi conservarea ecosistemele şi habitatele de floră şi faună, siturile arheologice, istorice şi spiritual culturale precum şi stilul de viaŃă al populaŃiei locale. Scopul aceste lucrări este acela de a descoperi noi direcŃii de dezvoltare a ecoturismului prin fundamentarea unor strategii şi elaborarea unor politici de amenajare ecoturistică, mecanisme ce pot fi folosite în planificarea şi dezvoltarea a acestei forme de turism în Parcul Natural PorŃile de Fier. Noutatea ştiinŃifică rezidă în determinarea unor direcŃii de dezvoltare a ecoturismului în Parcul Natural PorŃile de Fier: inventarierea resurselor turistice naturale şi antropice cu valoare ecoturistică; zonarea turistică a parcului în funcŃie de distribuŃia resurselor turistice în teritoriu; elaborarea unor modele de dezvoltare a ecoturismului prin amenajări specifice; planificarea strategică a ecoturismului prin elaborarea analizei SWOT şi a unor direcŃii de dezvoltare; valorificarea potenŃialului ecoturistic în vederea transformării unui parc transfrontalier în destinaŃie ecoturistică. Rezultatele tezei pot fi folosite în elaborarea unei strategii de dezvoltare şi promovare a ecoturismului în Parcul Natural PorŃile de Fier şi pot reprezenta un suport pentru actorii locali şi autorităŃile locale, judeŃene şi naŃionale.

Capitolul I Parcul Natural PorŃile de Fier – repere istorice şi metodologia de cercetare În acest capitol sunt sintetizate etapele istorice ale ocrotirii şi conservării naturii în Ńara noastră, istoricul cercetărilor, principiile şi metodele de cercetare. Urmărind politica adoptată din Ńările europene, România a implementat momentele importante. Astfel, de la primele reglementări de protejare a pădurilor şi faunei sălbatice s-a făcut tranziŃia către înfiinŃarea rezervaŃiilor naturale cu diverse obiective conservate şi a reŃelei de arii protejate în care sunt incluse parcuri naŃionale, parcuri naturale, situri de interes comunitar, geoparcuri, ajungându-se în prezent la implementarea unor proiecte şi strategii de conservare şi vizitare a ariilor

5

protejate (ecoturism). În cadrul acestor strategii, o dată cu promulgarea Legii 5/2000, a fost inclus şi Parcul Natural PorŃile de Fier care deŃine valoroase obiective ce-i conferă o vocaŃie turistică incontestabilă. Teritoriul aferent acestei arii protejate a stârnit interesul numeroşilor oameni de ştiinŃă care sub penelul lor au aşternut realitatea timpului cu privire la Parcul Natural PorŃile de Fier.

Capitolul II Premise teoretice. Probleme şi concepte de bază Pentru realizarea acestui studiu s-a întocmit o analiză completă a conceptului de ecoturism, normele şi codurile de conduită, preocupările actuale legate de ecoturism la nivel naŃional şi internaŃional şi modelul de valorificare durabilă a arealelor protejate. Urmărind cele prezentate în acest capitol, se poate spune că ecoturismul este un concept nou care implică activităŃi turistice nedistructive, cu grad ridicat de naturalitate, desfăşurat în ariile protejate şi este decurând definit în România prin elaborarea Strategiei de dezvoltare a ecoturismului (2009).

Capitolul III Politici de amenajare şi planificare ale activităŃilor ecoturistice în ariile naturale protejate – cadrul teoretic aplicat în cercetarea Parcului Natural PorŃile de Fier Desfăşurarea activităŃilor turistice (ecoturismul) în ariile protejate din România este relativ scăzută datorită infrastructurii precare şi a echipării necorespunzătoare a acestor teritorii. La nivel naŃional sunt identificate numeroase strategii, programe şi proiecte de amenajare acestor spaŃii fragile, conform unor tehnici de management care au fost implementate cu succes de unele Ńări. În România tehnicile de management al vizitatorilor sunt greu de aplicat datorită lipsei de informaŃii referitoare la circulaŃia turistică ceea ce determină imposibilitatea de a defini activitatea turistică din teritoriile aferente ariilor protejate şi existenŃa unei structuri administrative necompatibilă cu aceste teritorii. Aşadar, pentru ca aceste tehnici să poată fi implementate cu succes în gestionarea ariilor protejate se recomandă : întărirea capacităŃii administrare a ariilor protejate, stabilirea factorilor implicaŃi în activitatea turistică (tur operatori, proprietari ai spaŃiilor de cazare, ghizi, reprezentanŃi ai comunităŃilor locale, proprietari de terenuri), educaŃia turiştilor şi a furnizorilor de servicii turistice.

Capitolul IV PotenŃialul ecoturistic al Parcului Natural PorŃile de Fier Încadrarea geografică a Parcului Natural PorŃile de Fier Parcul Natural PorŃile de Fier se află situat în partea de sud-vest a României, la frontiera de stat cu Serbia, ocupând parŃial teritorii aparŃinând judeŃelor Caraş-Severin şi MehedinŃi (fig. 1), suprapunându-se următoarelor unităŃi majore de relief: MunŃilor Locvei, MunŃilor Almăjului, MunŃilor MehedinŃi şi Podişului MehedinŃi.

6

Fig. 1 PoziŃia geografică a Parcului Natural PorŃile de Fier Limita de sud a Parcului

Fig. 1 PoziŃia geografică a Parcului Natural PorŃile de Fier

Limita de sud a Parcului Natural PorŃile de Fier corespunde limitei Parcului NaŃional Djerdap din Serbia, oferind posibilitatea înfiinŃării unui parc transfrontalier cu statut de rezervaŃie a Biosferei. Această problemă coincide cu unul dintre obiectivele planului de management al AdministraŃiei parcului:

,,colaborare transfrontalieră cu Serbia în vederea conservării şi protejării ecosistemelor şi habitatelor naturale de pe ambele maluri ale Dunării”. Aşadar, Parcul Natural PorŃile de Fier poate fi considerat un nod al reŃelei de conservare şi protecŃie având în vedere poziŃia sa geografică între ariile protejate limitrofe: Parcul Natural Djerdap(Serbia), Parcul NaŃional Domogled – Valea Cernei şi Geoparcul Platoului MehedinŃi, făcând parte din ,,coridorul verde” al Europei (fig. 2).

7

Fig. 2 Coridorul verde din sud-vestul României Evaluarea resurselor naturale ca suporturi de bază ale

Fig. 2 Coridorul verde din sud-vestul României

Evaluarea resurselor naturale ca suporturi de bază ale activităŃilor turistice Substratul geologic şi relieful Geodiversitatea din Parcul Natural PorŃile de Fier (fig.3) se prezintă sub forma unor structuri geologice şi paleontologice inedite (geosituri) renumite la nivel naŃional: sinclinalul suspendat Munteana, cunoscut sub numele de ,,cuta suspendată de la DumbrăviŃa”, vizibilă şi de pe malul sârbesc; punctele fosilifere SviniŃa şi Bahna, cu faună badeniană (cu peste 400 specii descoperite);Vârful TrescovăŃ, un remarcabil neck-ul vulcanic permian cu o morfologie deosebită şi foarte bine vizibil de pe ambele maluri ale Dunării; Amfiteatrul Zelişte-Veligan, deasupra comunei SviniŃa, este format din conglomerate jurasice şi este una dinte cele mai spectaculoase deschideri de-a lungul Defileului Dunării; Defileul Dunării cu stâncăriile specifice. Relieful este unul dintre cele mai importante elemente ale potenŃialului ecoturistic al Parcului Natural PorŃile de Fier: vârfurile principale din masivele montane: Teiul Moşului (968 m), Vârful Poiana Lisa (547m) reprezintă atracŃie prin fizionomie, prin înălŃime şi prin vedere panoramică; relieful carstic în peisajul montan (MunŃii Almăjului şi Locvei) şi peisajul colinar (Podişul MehedinŃi) conturează arii de interes ecoturistic, având în vedere că acestea sunt amplasate în areale declarate rezervaŃii naturale; relieful vulcanic şi relieful structural se impun în peisaj, amplificând valoarea estetică a arealului; depresiunile în care în care peisajul natural a fost modificat datorită activităŃilor antropice.

8

Fig. 3 Harta geologică a Parcului Natural PorŃile de Fier (prelucrare după harta geologică a

Fig. 3 Harta geologică a Parcului Natural PorŃile de Fier (prelucrare după harta geologică a României)

de Fier (prelucrare după harta geologică a României) Fig. 4 UnităŃile majore de relief încadrate în

Fig. 4 UnităŃile majore de relief încadrate în arealul Parcului Natural PorŃile de Fier

9

Areale protejate Gestionarea ecologică şi conservarea biodiversităŃii au constituit interese europene şi naŃionale de la începutul secolului al XX-lea, având ca obiectiv valabil şi în prezent spaŃiile cu valori deosebite ale patrimoniului fitofaunistic. Parcul Natural PorŃile de Fier înglobează o serie de obiective naturale care au fost incluse într-un cadru legislativ de protecŃie şi conservare datorită valorilor peisagistice sau ştiinŃifice (fig.5).

datorită valorilor peisagistice sau ştiinŃifice (fig.5). 4.3. Evaluarea resurselor antropice ca suporturi

4.3. Evaluarea resurselor antropice ca suporturi complementare

Fig. 5 Parcul Natural PorŃile de Fier – Harta rezervaŃiilor naturale şi

zonelor de conservare specială

Fişa patrimonială a arealului Parcului Natural PorŃile de Fier, întocmită în urma consultării Listei monumentelor istorice, elaborată de Institutul NaŃional al Monumentelor Istorice şi PATN cuprinde obiective de importanŃă naŃională şi s-au identificat: monumente istorice şi situri arheologice; monumente istorice şi ansambluri arhitecturale; monumente cu valoare memorială. Parcul Natural PorŃile de Fier este recunoscut pentru diversitatea etnică care oferă acestui areal valori culturale şi tradiŃionale deosebite reflectate în activităŃile tradiŃionale, sărbătorile, portul şi dansul popular.

4.3.6. Dispersia resurselor turistice în Parcul Natural PorŃile de Fier Pornindu-se de la distribuŃia spaŃială a resurselor turistice în întreg teritoriul Parcului Natural PorŃile de Fier se disting trei zone determinate de tipul resurselor turistice:

Zone cu resurse preponderent naturale (Z1) se caracterizează prin numărul, diversitatea şi frumuseŃea elementelor naturale. ImportanŃa acestora este recunoscută internaŃional: Cazanele Dunării, peşterile, cheile, rezervaŃiile naturale, Defileul Dunării.

10

Zone cu resurse complexe, preponderent naturale (Z2) sunt reprezentate de elementele naturale cărora li se adaugă şi resursele antropice. Din sondajele de opinie rezultă faptul că localitatea Dubova este centrul arealului, aici îmbinându-se armonios resursele naturale cu resursele antropice de importanŃa naŃională şi internaŃională. Zone cu resurse complexe, preponderent antropice (Z3) se suprapun ariilor limitrofe reşedinŃei judeŃului MehedinŃi aflată în apropierea intrării estice a parcului. În aceste zone predomină resursele istorice din perioada romană, resursele culturale şi areale etnografice (Clisura Dunării, arealul etnografic oltean). În concluzie se precizează că spaŃiul ocupat de Parcul Natural PorŃile de Fier este caracterizat de o complexitate de resurse naturale şi antropice şi oferă atracŃie turiştilor. Peisajele sălbatice, unele conservate datorită biodiversităŃii pe cale de dispariŃie sau endemice, elementele lor naturale împletite cu obiective cultural-istorice şi cu motive tradiŃionale cu valenŃele ecologice reprezintă elemente de favorabilitate şi suport pentru dezvoltarea ecoturismului în această zonă a Ńării.

Capitolul V CondiŃiile social-economice din Parcul Natural PorŃile de Fier Analiza datelor demografice şi a activităŃilor economice desfăşurate în

Parcul Natural PorŃile de Fier sunt identificate următoarele aspecte:

- depopularea unor localităŃi, îmbătrânirea populaŃiei în altele şi concentrarea locuitorilor în cele două oraşe şi centrele de comună, constatându-se valori remarcabile ale presiunii antropice asupra mediului înconjurător prin diverse activităŃi;

- localităŃile cu concentrare a populaŃiei pot deveni centre de concentrare şi

dispersie a turiştilor în zonă;

- populaŃia locală ocupată în sectorul primar (agricultură şi silvicultură), prin asigurarea unor produse alimntare ecologice şi menŃinerea unui mediu cât mai

natural (ocrotirea pădurilor şi a fondului cinegetic), pot susŃine dezvoltarea ecoturismul care le poate îmbunătăŃi calitatea vieŃii;

- revigorarea unor meşteşuguri tradiŃionale ale populaŃiei din localităŃile

inundate: croitoria, prelucrarea lemnului şi a pietrei, cojocăria. Diversitatea etnică şi confesională pune în practică conservarea valorilor tradiŃionale ale comunităŃilor locale iar turismul prin diferitele lui forme de valorificare a acestor resurse poate fi puternic ancorat în viaŃa populaŃiei. Valorile indicelui de naturalitate (fig.6) şi a presiunii antropice argumentează încă un aspecte favorabile dezvoltării ecoturismului în Parcul Natural PorŃile de Fier.

11

Fig.6 Indicele de naturalitate calculat pentru anul 2010 (sursa: prelucrare după după datele INS) Capitolul

Fig.6 Indicele de naturalitate calculat pentru anul 2010 (sursa: prelucrare după după datele INS)

Capitolul VI Nivelul de dezvoltare a ecoturismului în Parc Natural PorŃile de Fier

Nivelul de dezvoltare al ecoturismului din Parcul Natural PorŃile de Fier este limitat, nefiind bazat pe strategii, programe şi proiecte de amenajare turistică. Infrastructura de cazare este slab dezvoltată, pensiunile şi casele de vacanŃă, cele mai răspândite unităŃi, sunt concentrate în Orşova şi în Clisura Dunării (Dubova şi EşelniŃa) – fig.7.

şi în Clisura Dunării (Dubova şi EşelniŃa) – fig.7. Fig.7 Harta capacităŃăă de cazare existentă în

Fig.7 Harta capacităŃăă de cazare existentă în unităŃile administrativ-teritoriale din Parcul Natural PorŃile de Fier în anul 2011

Echiparea necorespunzătoare a zonelor înalte concretizată prin lipsa cabanelor turistice, a refugiilor, locurilor de campare, face ca activitatea turistică să se axeze pe folosirea corturilor, amplasate în locuri necorespunzătoare.

12

Infrastructura de cercetare şi documentare prezintă, de asemenea, carenŃe (număr mic de centre de vizitare şi de obiective de conservare şi protejare a florei şi faunei). Căile de comunicaŃie asigură accesul în interiorul parcului dar calitatea drumurilor este precară datorită lipsei de colaborare dintre Consiliile Locale ale judeŃelor Caraş Severin şi MehedinŃi. În ceea ce priveşte circulaŃia turistică se poate concluziona că situaŃia prezentată de datele statistice al DirecŃiilor JudeŃene nu coincide cu cea prezentă în realitate. Există un număr mare de unităŃi de cazare care nu figurează în nicio bază de date şi implicit nu raportează niciun indicator pentru circulaŃia turistică. Dar în urma analizei efectuate cu ajutorul datelor avute la dispoziŃia s-a constat că durata medie a sejurului nu este mai mare de trei zile iar intersitatea circulaŃiei turistice nu are valori semnificative, ceea ce denotă impactul redus pe care îl are activitatea turistică asupra mediului natural şi comunităŃilor locale, remarcându-se tendinŃa de conservare şi protejare a resurselor (obiectiv important al ecoturismului). Parcul Natural PorŃile de Fier este frecventat de turişti în sezonul cald al anului datorită paletei largi de activităŃi turistice desfăşurate în aer liber (înotul, plimbările cu barca, croaziere, drumeŃii, pescuit). Pentru atenuarea sezonalităŃii se propune managerii de unităŃi de cazare să introducă anumite programe legate de sărbătorile de iarnă, plimbări cu snowmobilul sau cu sania trasă de cai. Evaluarea resurselor turistice din a unităŃile admnistrativ-teritoriale în vederea identificării potenŃialului de dezvoltare turistică şi implicit ecoturistică (fig.8) s-a făcut după metodologia implementată de Ministerul Turismului dar folosind indicatori calitativi. Astfel s-a constat că unele localităŃi încadrate într-un mediu natural neperturbat de circulaŃie se confruntă cu probleme legate de infrastructură. Aşadar, pentru valorificarea resurselor şi introducerea acestora în circuite turistice au fost propuse rute cu specific local.

circuite turistice au fost propuse rute cu specific local. Fig. 8 PotenŃialul de dezvoltare turistică al

Fig. 8 PotenŃialul de dezvoltare turistică al unităŃilor administrativ-teritoriale

din Parcul Natural PorŃile de Fier

13

Sursa: Boengiu, Valentina, 2012

Capitolul VII Managementul activităŃilor ecoturistice in Parcul Natural PorŃile de Fier Ecoturismul este definit ca un turism bazat pe natură în mod durabil şi ecologic şi pe areale ecologice, fiind un turism care contribuie la protejarea mediului prin alegerea unei maniere administrative proprii şi corecte (Valentine, P.S., 1992). De cele mai multe ori în urma activităŃilor turistice apar unele tensiuni între resurse şi vizitatori. De aceea este foarte important implementarea unui management al vizitării ariilor protejate pentru reducerea impactului turismului asupra mediului natural şi socio- cultural din ariile protejate: concretizat în acest studiu prin: zonarea internă a parcului, stabilirea capacităŃii de suport turistică şi acŃiunile de management necesare pentru dezvoltarea ecoturismului. Certificarea ecoturistică a pensiunilor din Parcul Natural PorŃile de Fier Am considerat necesară o evaluarea a unor condiŃii privind certificarea ecoturistică a unor pensiuni din arealul aferent Parcului Natural PorŃile de Fier. Pentru aceasta au fost aplicate 30 de chestionare unor manageri şi administratori de pensiuni din zona, cu obiective stabilite în prealabil. Zonele turistice ale Parcului Natural PorŃile de Fier În urma unui studiu aprofundat al fenomenului turistic, care are în prim plan gestionarea, evaluarea resurselor turistice pretabile pentru dezvoltarea ecoturismului în parcul natural studiat şi zonarea internă (ariile de protecŃie strictă, zona tampon şi zona de preparc) au rezultat elemente care au stat la baza unei zonări turistice a Parcului Natural PorŃile de Fier (fig.9)

turistice a Parcului Natural PorŃile de Fier (fig.9) Fig. 9 Zonarea turistică a Parcului Natural PorŃile

Fig. 9

Zonarea turistică a Parcului Natural PorŃile de Fier (Boengiu, Valentina, 2013)

14

Impactul actual al activităŃilor ecoturistice asupra mediului înconjurător Impactul asupra ariilor protejate poate fi diminuat sau înlăturat prinr-un management eficient al activităŃii turistice bazat pe tehnicile prezentate (capacitatea de suport turistică, activităŃile de management, zonarea din punct de vedere al conservării şi protejării resurselor şi zonarea din punct de vedere turistic). Dar caracteristicile Parcului Natural PorŃile de Fier, complexitatea determinării capacităŃii de suport, lipsa unor informaŃii utile legate de circulaŃia turistică (numărul de turişti, durata sejurului, intensitatea circulaŃiei) şi de inventarierea florei şi faunei din subzonele turistice la care se mai adaugă şi fondurile limitate ale structurii de administrare, sunt elementele care împiedică determinarea acestei în prezent. De aceea se propune monitorizarea şi limitarea fluxurilor către rezervaŃiile naturale şi implicarea în activităŃile turistice comunităŃii locale, administratorilor de unităŃi de cazare, ghizilor.

Capitolul VIII Strategii de dezvoltare ecoturistică în arealul Parcului Natural PorŃile de Fier În acest capitol sunt propuse strategii de dezvoltare ecoturistică prin analiza SWOT şi choremică. Sunt realizate, de asemenea, prin studii de caz modele de amenajare în interiorul parcului în vederea dezvoltării viitoare. SoluŃiile pentru dezvoltarea turismului sunt legate de: amenajarea unor trasee tematice (ciclism, turism industrial , morile de apă, situri endemice); amenajarea punctelor de belvedere;amenajarea satelor turistice Modele de amenajarea turistică în Parcul Natural PorŃile de Fier au în vedere următoarele puncte: SicheviŃa – Gârnic – model de amenajare turistică a unui sistem teritorial local; Comuna IloviŃa - model de amenajare a satelor ecologice; Amenajarea pentru turism a ecosistemelor din Golfurile Dubova şi Mraconia; Amenajarea satelor pescăreşti Pojejena şi Divici Promovarea arealului ecoturistic Parcului Natural PorŃile de Fier în plan internaŃional, naŃional şi regional este propusă Parcul Natural PorŃile de Fier se află situat în partea de sud-vest a României, la frontiera de stat cu Serbia, ocupând o suprafaŃă de 115 655 ha. Dincolo de graniŃă, pe teritoriul Serbiei, se află Parcul NaŃional Djerdap care formează împreună cu Parcul Natural PorŃile de Fier un ecosistem unitar (fig.10).

15

Fig. 10. RezervaŃii naturale integrate în Parcul Natural PorŃile de Fier şi Parcul NaŃional Djerdap

Fig. 10. RezervaŃii naturale integrate în Parcul Natural PorŃile de Fier şi Parcul NaŃional Djerdap

Analiza chorematică a ariilor protejate pentru dezvoltarea ecoturismului Organizarea geografică este bazată pe existenŃa coridorului fluvial al Dunării, fâşiile formelor de relief se succed longitudinal, fiind traversate de văile Cernei, Nerei, SicheviŃei. De-a lungul Dunării, depresiunile adăpostesc şiragul de localităŃi care îmbină atuurile tradiŃionale (circulaŃie, producŃii agricole modeste, patrimoniul religios şi etnografic) şi valorificările recente în materie de turism (pensiunile turistice şi casele de vacanŃă moderne construite în ultimii ani). Satele montane, cu un grad ridicat de izolare, în care se practică activităŃile forestiere şi creşterea animalelor, sunt păstrătoare ale autenticului nevalorificat încă. Forma Parcului Natural PorŃile de Fier (fig. 11)sa arată o deschidere directă pe latura estică spre polul industrial al Munteniei şi Bucureştiului iar pe celelalte părŃi este delimitată de bariere naturale: în nord şi vest, de CarpaŃi care se prelungesc cu Balcanii şi pe care Dunărea îi traversează prin grandiosul defileu, în sud 1 .

În analiza choremică a ariilor protejate din Parcul Natural PorŃile de Fier şi Djerdap am inclus şi aşezările umane, ca viitore centre ecoturitice, spre care sunt canalizate fluxuri de turişti care ar putea desfăşura activităŃi ecotustice în acest areal transfrontalier.

1 Rey, Violette, Ianoşi, I. Pătroescu, Maria, Groza, O, (2002), Atlasul României, Editura Enciclopedia RAO, Bucureşti, p.164

16

Este de subliniat faptul că îndeplineşte o funcŃiune de tranzit datorită amplasării la graniŃa Ńării. Organizarea în pespectivă a acestui teritoriu trebuie să aibă în vedere dezvoltarea localităŃilor integrate, conservarea şi protecŃia resurselor turistice şi a modului de trai al populaŃiei, monitorizarea fluxurilor de turişti din zona analizată. Aşadar, ecoturismul este forma de turism pretabilă acestui teritoriu, aici găsindu-şi toate coordonatele de dezvoltare printr-o planificare judicioasă a activităŃilor turistice iar prin proiecte comune cu Serbia, Parcul Natural PorŃile de Fier şi Parcul NaŃional Djerdap pot forma o destinaŃie ecoturistică de excelenŃă.

pot forma o destinaŃie ecoturistică de excelenŃă. Fig. 11 Chorema rezervaŃiilor naturale din Parcul Natural

Fig. 11 Chorema rezervaŃiilor naturale din Parcul Natural PorŃile de Fier

Concluzii Situat în partea de sud-vest a Ńării, la graniŃa cu Serbia, Parcul Natural PorŃile de Fier înseamnă pentru cei mai mulŃi dintre noi: valea Dunării care formează grandiosul defileu pe teritoriul României, habitatul broaştei Ńestoase, al viperei cu corn, satele neatinse de modernizarea umană, vestigiile numeroaselor obiective din diferite ere. Dar despre Parcul Natural PorŃile de Fier se pot spune mult mai multe aspecte. Zona aferentă acestei arii protejate este distinctă prin peisajele pe care le oferă datorită complexităŃii litologice şi structurale, climatului blând de care beneficiază, a rezervaŃiilor naturale care protejează o biodiversitate cu elemente endemicereliefului carstic prezent, a abrupturilor spectaculoase, a sectoaselor pitoreşti de vale cu specific aparte şi a cheilor sălbatice, a sălaşelor caracteristice MunŃilor Almăjului şi MehedinŃi. Acestea sunt numai câteva obiective care pot reprezenta suportul dezvoltării ecoturismului în Parcul Natural PorŃile de Fier. Ecoturismul este un concept nou care se axează pe principiile sustenabilităŃii analizate în această lucrare, are la bază activităŃile turistice în aer

17

liber, nedistructive şi păstrează autenticitatea şi naturalitatea zonei în care se desfăşoară. În lucrarea de faŃă s-au urmărit etapele dezvoltării ecoturismului pe plan naŃional şi internaŃional. Au fost punctate încercările de dezvoltare a ecoturismului în România:

- amenajările ecoturistice din diferite arii protejate;

- iniŃiativa AsociaŃiei de Ecoturism din România care a iniŃiat un proces de

standardizare ecoturistică a pensiunilor şi a cabanelor şi de acreditare a spaŃiilor de cazare pretabile pentru ecoturism pe teritoriul României după iniŃiativele Uniunii Europene;

- realizarea Strategiei de Dezvoltare a Ecoturismului în România, dintre

obiectivele acesteia se amintesc: reabilitarea infrastructurii turistice din ariile protejate, realizarea de materiale informative, promovarea educaŃiei ecologice pentru şcolile din parcurile naturale, conştientizarea populaŃiei locale în ceea ce priveşte valorificarea elementelor protejate. Managementul activităŃilor turistice a fost pe larg dezbătut, aducându-se noŃiuni importante din literatura de internaŃională şi experienŃa altor Ńări. S-a constat că promovarea unui management coerent bazat pe principiile durabilităŃii

constituie o şansă reală pentru dezvoltarea turistică a spaŃiului aferent ariei protejate analizate. În procesul de zonare turistică a parcului, una dintre tehnicile managementului turistic tratate în lucrare dar şi punctul de plecare pentru strategia de amenajare, nu au fost importante limitele dintre cele două judeŃe aferente, MehedinŃi şi Caraş Severin ci doar distribuŃia resurselor turistice pentru că s-a considerat importantă analiza fenomenului turistic într-un spaŃiu teritorial unitar. Au fost evidenŃiate următoarele subzone:

Orşova-Gura Văii;

Cazanele Dunării;

SviniŃa-SicheviŃa;

arealele umede din vestul parcului.

Ierarhizarea subzonelor turistice pentru identificarea potenŃialului de dezvoltarea a ecoturismului s-a realizat prin evaluarea resurselor. Astfel, au fost evidenŃiate areale turistice cu posibiltăŃi de dezvoltare a ecoturismului datorită obiectivelor valoroase ale cadrului natural dar care deŃin infrastructură precară. În continuare s-a dorit o detaliere a procesului de planificare şi dezvoltare turistică prin propunerile de amenajare a unor sate ecologice (IloviŃa şi Bahna), a unui sistem teritorisl complex SicheviŃa – Gârnic, a unor sate pescăreşti (Pojejena şi Divici), a unor golfuri (Dubova şi Mraconia). Acestea pot fi modele de dezvoltare ecoturistică şi pot fi acŃiuni pe termen lung pentru actorii locali şi comunitatea locală. Dar, din păcate, modelul de dezvoltare este împărŃit pe cele două judeŃe care au preocupările sale de amenajare şi proiecte proprii. De aceea se consideră importantă implicarea AdministraŃiei parcului în dezvoltarea zonei, fiind principalul actor interesat de acest fenomen în întreg teritoriu. În ceea ce priveşte promovarea Parcului Natural PorŃile de Fier, s-au luat unele măsuri la nivel local prin campanii publicitare în presă, radio, televiziune,

18

afişaj, internet. Având în vedere poziŃia geografică, se consideră importantă promovarea parcului transfrontalier Parcul Natural PorŃile de Fier (România) – Parcul NaŃional Djerdap (Serbia) ca destinaŃie ecoturistică. Aşadar, în scopul valorificării potenŃialului ecoturistic al Parcului Natural PorŃile de Fier, precum şi al planificării şi dezvoltării acestei zone se propun următoarele recomandări:

- eficientizarea tehnicilor de management al activităŃilor turistice prin limitarea numărului şi impunerea unor taxe pentru vizitarea rezervaŃiilor naturale;

- sprijinirea comunităŃii locale în dezvoltarea afacerilor turisice durabile;

- conştientizarea populaŃiei în legătură cu avantajele dezvoltării ecoturismului;

- promovarea produselor locale şi realizarea unor brand-uri reprezentative legate de cadrul natural (,,Clisura Dunării”, ,,Cazanele Dunării”, ,,Peşterile Defileului Dunării”), biodiversitate (,,broasca Ńestoasă”, ,,laleaua Cazanelor”, ,,smochinul de la SviniŃa”), tehnicile populare autentice (,,morile de apă”), comunităŃile etnice (,,populaŃia cehă”, obiceiuri şi tradiŃii sârbeşti”), produse gastronomice (,,brânza de Divici”, ,,dulceaŃa de smochine de SviniŃa”;

- implicarea administratorilor de unităŃi de cazare şi a autorităŃilor locale în obŃinerea certificării ecologice;

- elaborarea unor proiecte comune de conservare a biodiversităŃii şi dezvoltarea şi promovarea la nivel european a destinaŃiei ecoturistice transfrontalieră ,,Parcul Natural porŃile de Fier-Parcul NaŃional Djerdap”;

19

Bibliografie selectivă

1.AlbuleŃu, I, (1982), Zona turistica PorŃile de Fier, Editura Sport-Turism, Bucureşti;

2. Boengiu, Valentina, (2008), Nature as resources for tourism in The Danube Gorge, în The First

International Carpathian Tourism Conference Sustainable Tourism Development in Carpathians Mountains, 24-26 octombrie 2008, Buşteni, Editura Universitară, Bucureşti, p.228-234;

3. Boengiu, Valentina, (2009), The Mehedinti Mountains – a great potential of rural tourism in The

Second International Tourism Conference ,,Sustainable mountain tourism – local responses for global changes”, Drobeta-Turnu Severin-EşelniŃa, Editura Universitaria, Craiova; p.62 - 66

4. Boengiu, Valentina, (2009), The natural and anthropic resources –atuu in cross-border tourism

developmet in the Danube Gorges, în II.international Conference The role of touism in territorial development, Gheorgheni, 18-19 septembrie 2009, Editura F&F International, Gheorgheni, p.70-82;

5. Boengiu, Valentina, (2012), Iron Gates Natural Park. Ecotourism Destination Management, în

Rolul turismului în dezvoltarea teritorială, Gheorgheni, Editura Presa Universitară Clujeană, p. 8-17

6. Boengiu, Valentina, (2012), Evaluation of tourism resources in the Iron Gates Natural Park in

order to identify the potential of tourism development, in Analele UniversităŃii din Oradea – seria Geografie, anul XXII, nr.2/2012, p.234-240;

7. Buckley, R., (2009), Ecotourism: principles and practices, CAB International, Cambridge;

8.Ceballos-Lascurain, H., (1996), Tourism, Ecotourism and Protected Areas, IUCN, Gland, Switzerland and Cambridge, UK; 9.Ciangă, N. (1998), Turismul rural, factor de conservare, valorificare şi dezvoltare a habitatului montan, în revista Studia Universitatis Babeş-Bolyai, Geographia, XLIII, 2, 1998, p. 131-136; 10.Cocean, P. (2002), Georafia regională. EvoluŃie, concepte, metodologie, Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj Napoca; 11.Cocean, P., Dezsi, St., (2009), Prospectare şi geoinformare turistică, Editura Presa Universitară Clujeană; 12.Drumm şi alŃii, (2004), The Business of Ecotourism Development and Management, Edited by The Nature Conservancy; 13.Dumbrăveanu, Daniela, (2004), Zona turistică ,,PorŃile de Fier”: analiza geografică, Editura Universitară, Bucureşti; 14.Eagles, P., McCool, St., (2000), Tourism in National Parks and Protected Areas, planning and management, CAB Internation, Cambridge; 15.Eagles, P.F.J., McCool, S.F., Haynes C.D., (2002)„ Sustainable Tourism in Protected Areas – Guidelines for Planning and Management”, World Commission on Protected Areas , IUCN; 16.Fennell, D. A. and Dowling R. K.,(2007), Ecotourism policy and planning, Editura Cabi, Wallingford-Cambridge; 17.Ghincea, Mioara, (2008), PotenŃialul ecoturistic al Văii Cernei şi valorificarea lui, teză de doctorat, Universitatea Bucureşti; 18.Ianoş, I., (2000), Sisteme teritoriale, o abordare geografică, Editura Tehnică Bucureşti; 19.Iordache, Costela, (2001), Defileul Dunării: (sectorul Baziaş-EşelniŃa): Structurile habitatului rural şi ecomia rurală, Editura Universitaria, Craiova; 20.Manea, Gabriela, (2003), Naturalizare şi antropizare în Parcul Natural PorŃile de Fier, Editura UniversităŃii din Bucureşti; 21.Necşuliu, R., (2007), Gestiunea socială a parcurilor naturale din România-Studiu de caz Parcul Natural PorŃile de Fier, rezumatul tezei de doctorat, Universitatea din Bucureşti; 22.Olaru, Martin (2000), MunŃii Banatului. Amenajarea şi dezvoltarea turistică, Editura Hestia, Timişoara; 23.Institutul NaŃional de Cercetare-Dezvoltare în Turism (2009), Strategia naŃională de dezvoltare a ecoturismului în România, Faza 1, Faza II, Bucureşti; 24.***, (2010), AdministraŃia Parcului Natural PorŃile de Fier, Planul de Management al Vizitatorilor (Strategia de vizitare), (document);

20