n timp ce pdurile xerofile rare avia ating 10-15 m nlime pdurile

xerifile dense ating 30 m i nu au dect un subarboret discontinuu, iar din ptura

erbacee lipsesc graminele.
n Nigeria pdurile xerofile rare sunt alctuite din Isoberlinia doka pe
platouri si versanti cu pant mic, alturi de care mai particip Uapaca togoensis.
Pe versanii cu pant mai mare apar pduri xerfile rare cu Monotes kerstjngii .Pe
solurile mai putin drenate apar pduri rare cu Terminalia macroptera.
Pe platoul austral pdurile xerofile rare ocup suprafee intinse pe soluri
srace nisipoase, evitnd solurile slab drenate.
Din punct de vedere al compoziiei in pdurile xerofile rare australe domin
un numar mic de specii, care formeaz arborete aproape pure. Cele mai abundente
apartin familiei Leguminosae ( Bracbzstegia ). La acestea se adaug unele specii
din genurile Baikiaea, Monoets si Uapaca. Pdurile xerofile rare pot fi grupate sub
aspectul compoziiei :
- Pduri xerofile rare cu Brachystegia, Isoberlinia, Parinari i Uapaca situate
la altitudini cuprinse intre 1000 1850 m.
- Pduri xerofile rare cu mopane, caracterizate prin Colopbaspermum mopane
i diferite specii de genul Acacia care apar la altitudini mai joase.
Spre deosebire de pdurile xerofile rare africane pdurile sud-est-asiatice
sunt alcatuite din cteva specii din familia Dipterocarpaceae. Subarboretul este
alctuit din bambus. Aceste pduri vin in contact direct cu pdurile dense umede
sempervirente si uneori cu pdurile de conifere. Prezena pdurilor xerofile rare pe
terenuri stncoase , pe soluri scheletice i superficiale este un indiciu ca ele au
existat in mod natural.
Pdurile xerofile rare care fac trecerea spre stepele cu arbuti spinoi sunt
alcatuite din specii aparinnd genurileo: Acacia, Eupborbia, Tamarix, Capparis,
etc. Subarboretul este alctuit din bambus, iar stratul erbaceu din specii de
Andropogon.
Dup A. Aubreville principalele tipuri de paduri xerofile rare din Africa sunt
urmatoarele: n emisfera borela, pduri xerofile rare de Isoberlinia, Monotes i
Uapaca; pduri xerofile rare cu leguminoase din genurile Burkea, Prosopis

rspndite n special in Africa Centrala; pduri xerofile rare de baz de Boswellia

rspndite in climatul saheoliano-sudanian; n emisfera austral, pduri rare de
Marquesia cu numeroase tipuri floristice.
Pdurile xerofile rare sunt deci alctuite din specii aparinnd unor genuri care
exist i in padurile umede cu frunze persistente. Ele reprezint vicarientele din regiunile
secetoase ale speciilor din regiunile umede. n compoziia pdurilor xerofile rare domin
mai ales leguminoasele si anume: Afzelia, Albizzia, Berlinia, Erythrophleum, Dialium,
Pterocarpus etc. Bine reprezentate sunt genurile: Burkea, Ficus,Lophira, Parinari etc. n
afara acestora, in padurile xerofile apar si unele genuri care nu se gasesc in padurile umede
si anume: Anogeissus, Butyrospermum, Colophospermum, care formeaza asociatii
forestiere aparte.
Sub aspectul structurii, pdurile xerofile cu frunze cztoare sunt mult mai simple
dect cele ecuatoriale si dect cele umede cu frunze cztoare. Ele prezint unul, mai rar
doua etaje de arbori, a cror inalime este cuprins nre 15-25 m, rar atingnd 30
m.Coronamentul, destul de continuu si adeseori neregulat, in pdurile dese, este mult mai
rar in cele xerofile rare. Arboretele sunt unietajate si cu un strat arbustiv slab dezvoltat,
dispersat adeseori si alcatuit din arbusti cu character puternic xerofil si de multe ori
spinoi. Arborii rareori au tulpini drepte si bine elegate. Cei mai multi sunt prost
conformai, strmbi, cu coroane aplatizate si mult coborte pe trunchi.
Pdurile xerofile rare sunt, din punct de vedere structural, si mai simple. De
obicei. Ele au aspectul unor paduri degradate, cu arbori de inalimi mici si cu
subarboretul slab reprezentat. In schimb, patura erbacee altcatuita din graminee formeaz
adeseori un covor continuu. Structura actual a pdurilor xerofile rare, nu reprezint
structural o originala si ca ele sunt numai tipuri degradate ale unor formatii forestiere
iniiale, mai complexe sun aspect structural. De altfel, printre pdurile rare din sudul
Zairului apar massive de padure de tip mai umed, semisempervirent,cunoscute sub
numele de muhulu.
n ce priveste stadiul de evoluie, se remarc faptul c, dac in anumite zone,
pdurile xerofile rare reprezint tipul de vegetaie climax, in multe situaii, din vastul lor
areal de raspandire, ele apar ca formatii secundare extinse sub influenta omului, in
detrimental padurilor dense, umede cu frunze cazatoare. Sigur ca nu este exclus ca loca;

sa apara paduri xerofile climax, mai ales, la latitudini mai mari, unde factorii climatici
devin limitativi pentru padurile dense umede tropicale.
Pentru pdurile xerofile rare din sud-estul Asiatic, care vin in contact direct cu
pdurile umede sempervirente sau semisempervirente, R. Schnell, 1976, considera ca
aceste pot fi tratate ca pduri climax numai in anumite conditii particulare de sol.