Sunteți pe pagina 1din 15
PAmantut StRAMOSESC ORGAN AL LEGIUNI! ,ARHANGHELUL MIHAIL" PENTRU APARAREA PAMANTULUI STRAMOSESC Din zei de-am fi seoboriteri, Cro moarte tet suntem dator, Tot una e dac'ei murit i ari ns ingirbort, tot una Tew si mori ri cine ‘olénfuit!* Decebal catre Popor. (ch, Cone. »Spre inimile cele necurate care vin in- tru preacurata casi a lui Dumnezeu, — fara mil intind sabia meat iserea nea fei ambaala, nee Anul Pamantul Stramosese "Tot ce intercseard revisla se va ndreva, Apare la 1 si 15 ale lunel.| conn JAS, 1 August 1927, Camioul cult Crest, 12s! (Moldova) No 1. ABONAMENTE: {an 140 Lei — 6 Tani 70 Let, 3 tun 40 Lel. — 1 mumie 6 Le Pamantul Stramosesc. O fi avand si el un cuvént. O fi avdnd si el o dreptate. O fi avand el 0 nadejde sfaramatd... Dar cine sa asculte si cine ar putea sd glasuiascd pentru dansul in limba omeneascd? Caci oamenti sunt surzi, patima cea neagra li-a tnvirtosat inimite, spiritele rete, du- hurile cele necurate i-au luat in stépanire si i mand, fi mand mereu ta moarte, Pe acest pamédnt nacajit si robit, nu-1 mai aude nimeni: nici in doina me- lancolicd a durerilor tui strabatatoare de veacuri, nici in melodia voiniceasca a batutei, si nici in cdntecul de alarma al gloriei, pe care tl fredoneaza din a- ddncimile lui: Arcasti cu Stefan in frunte, Mihai in Cémpia dela Turda, si Tudor si Horia si lancu. O! Pamént al stramogilor! De mita ta noi plingem. Vorbeste. Noi te-am ~ mai ascultat odata si fi-am jurat cre- dinfa: ori te vom scoate din robie, ori vom muri in lupta. Tata ce ne face ‘sd esim azi din tacerea noastra — asa de lunga si poate de malfi netnjeleasa, — si sd vorbim, Natural, nu putem vorbi decat adevarul, Blestem pe capul aceluia, care tn aceste clipe va vorbi altceva decdt adevdral. Jata-l, fara inconjar: 1. Ne gasim cu migcarea nafionala in fafa unui dezastru, pentra multi ne- asteptat. (Lasdm la o parte vesnicii in- constienfi, care la fiecare Infrangere ga- sesc un argument ca s’o justifice si cu asta sunt incdntati, iar mai tarziu a- firma chiar ca e ,biruinfa*... Cat timp (0 st ne purtati cu vorba? Pe cine in- selafi? Ce? Am innebunit cu tofit?) 2. Noi am stiut ca acest dezastru va veni, pentru-cd am vdzut intampldn- du-se lucruri prea grave. Trebue sd afirmam aici categoric, cd am intervenit neintrerupt timp de 2 ani, plangdnd $i uneori preferind sa fim taxafi de obraznici, pentra a inlatura sfarsitul tragic catre care ne apropiam. Acestea pot fi dovedite ori-cdnd si vor fi dovedite prin acte. (Unii, curafi ta suflet, incercdnd sa indrepte raul, au fost taxafi de ,trddatori*. $i trada- tori au rdmas. Dar... vom vedea). Pamantul, Pag. 6. CA vom rimanea pufini, nu ne ins- paimanti. 100 de frafi_ cari si mun- Ceasca cinstit, cari s&. jertfeasc’ pen- {ru dreptatea {Arii acesteia, sunt mai buni decat 0 suté de mii, cari si poarte intrigi, s& se bat Intre ei, si nu mun- ceasca, si nu jerifeasc’, ci din contra si se cépituiascd ct or putea mai bine de pe spinarea noastr’. Aceasti purificare nu este numai ne- cesara pentru sinatatea si viata miscarii, ci ea va fi in acelas timp o opera de| Justifie, fajé de mulfi din cei buni, cari dac& nu s'au retras formal, s'au inva- luit intr’ dureroasa si desnadajduita ta- cere. Pentru-ci de unde a intrat specu- Rezultatul Am putea, cu aer b&tranesc, s& zicem: Ne-amintim cum, cu ani tn urm&, se indljase O eefajue din Inimi_ curate si g&nduri de-un mai bine penirt eam. ~ Cet&juia era sus pe slanc’ sila ea nu ajungeau dusmanii. Fanatismul ostenilor im- punea respect. Si chiar dacd nu erau infelesi cu mintea, erau iubifi cu inima. Faptele si sulerinfele lor, alinau durerea norodului incol{it de Jidani, si seara, in fainifa locagului fiecruia, se indreplau spre Dumnezeu rugi fierbinfi. Cu sclipirea flac&rei de candela in ochi, copfii, ma- mele $i batranii, isi topeau tn extazul lacrami- lor de nBdejde, bucurla aproplatel 1zbavir In havre b&zBiul muslelor Iu! luda, finea isonul r&cnetului talmudic al rabinului si min- fea lui Satan secase Cet&fuia cu misterul ei rezistase tuturor armelor machiavelice, si aceasta rodea inimile semile, cum roade carl scandura, Aacurile se succedau cu regul8. Lupta era tn plin si-se inainta sigur, pas cu pas. Natural, toate acestea se ficeau cu jel. Cat amar de tineret nu si-a m&cinat zi- lle i, numeroaseetnciso viag& voinicieasc&’ n’au supt Vic&- restii $i Galata. me Sirkmosescy __ | Jantul sau hoful, omul cinstit a plecat, lata primul’ scop pe care trebue atingem, el fiind 0 condifie nece- sar indeplinirii tuturor celorlalte, despre cari vom vorbi. : Obstacole: In fata acestei_operatii de curitire, desigur c& toata puzderia de necinstiti si intriganfi, scosi afar din cuiburile lor, se vor n&pusti asupra noastra Dar se vor intoarce turtiti, pentru- ci aici este suflet care n'a sovait ici odati, si pumn care nu tremura. Cei hotarafi, cei cinstiti si cei tineri (la suflet !) s vind! E ceasul lor. Cornelia Z, Codreanu. alegerilor. Cale lovituri nau rsumat ca’n cosciug Jn piepiurle Dar... aga-i in lupt8, si nimeni nu scancea. Prin minte, ca un miracol, d&njilueste gloria trecutulu, tmbricdnd s&rbatoreasca hain’ 1 pe 10 Decembrie 1922, zi de nea- ‘simuitd fericire, cand mii de suflete studen- {esti sicau acordat sirunele-la vocea neamu- Ini, 1a1% procesul studenjilor dela Vacaresti, clip& in care poporul a aprobat sacrificiul pen- tru patrie; iafil pe Moja pedepsind dumne- zeeste tridarea ; ial’-1 pe Corneliu plesnind in numele Tat&lui pe un vandut. Era in toate acestea ceva nou, ceva ce amintea fiectruia fimpurile istorice. Era acea romaneasc& simfire de infeles reciproc, intre pufinii cu faptele si norodul cu binecuvantarea. In atmosfera de pertractari politice si de inutile frm8ntSri intre conducSiori ii, unifi sau mai bine zis finufi, nu de vre-o doctrin al de burt propie, — cantecele de viele ale fineretului c¥tturaresc, ad%pat ta isvorul unor curate idei, r&sunau pan’ 'n inima codrilor, sunand nizuinja cea nou’: Romania a Romanilor! Cetdfeanul tsi rupea cu drag din pufinul (Grains 96 996.) PAmAntul Sirdmogesc : A murit Regele nostru. \ Regele care a faurit aceasta | Roménie mare, — a muti. , Ochii cari au privit ta Mara : sesti si la Oituz, fard ca sd cli- peascd, s'au inchis : Dela Nistra si pdnd ta Tisa, peste npii, peste ape si peste dealuri, zboard grabit un suflet. Se coboara ori unde intdlneste un om, il cuprinde, Wl invdlue in dra- gostea tui si pleaca ’ mai departe. j Se coboara din now ; sdruta {ardna calda a paméntu- Ini romdnese, $i se inalfa. Acolo, sus in ce- ruri, tl asteapta in linie, nemiscate, cu arma pentru onor, , imbracate ca de parada, regimen- | tele cazute ta Turtucaia, (a fiu, la Mirostave, ta Oituz, 1a Mardsti si) la Mardsesti. | O goarnd gi-un murmur prin-| tre cdzufii tuturor cémpurilor de | { bataie: Vine Regele nostru... + FERDINAND I lar de aici, nu aplecaft spre pamént, ci cu ochit incremenift spre norii catre care a plecat pentru vecie Regele, suntem ca o stined de marmord in ca- re abia se mat pot distinge, sdpate chipuri omenesti. Dugmanii din nduntru si din a= fara, care clocotesc de urd si de ne- rabdare, — ofle, ca de cumintenia si de trdinicia acestet stdnci, s'au sfarmat ‘multe vaturi. $i mai afle, ca, daca insusi Regele nostru Fer dinand, a fost un Arhanghel Mihail, care cu sabia in mand a cdutat fe~ ricirea poporului $i farli sate, lovind In dusmani $i risipinda-i pe ei, — apoi sub ochii acestui arhanghel, au crescut inci multi pe plaiurile romanesti, cari — vor face la fel! Din cer et ne va privi fericit! <— noi Net Pamantul In 1922 a pornit 0 cliruf la deal. Era | plin® cu butoaie si urea grew, In 1925 era departe, era mull pan’ sX_ 2jung’, In 1926 ins&, \-a scos, probabil, cuiul dela osie, c& a porni gind la vale, curs. tot, | Inir’o zi, gropile drumului au c@mit-o £88 voia ei (ea nici nu mai avea voe) spre pri pastie, Era 8 Mai 1927, Cand s'a izbit de slanci, au s&rit butoa- fele din ea i s'au sf8rimat Crujas'a prins de-un gn} si poate nu mat cineva © Tnapoi, hodoro Mergea nebun’; din butoae a ea at ras si nu va exista nici- “Dua!8,filosolie mai interesanl&, decal aceea a butoaielor £88 0 doag’ si a cBrufei r&sturnate. | CAnd s'a rupt osia pe deal, calul n'a ob- setval, — nu ne intereseaz’ motivele, — sia mers ‘9 bucafi de vreme numai cu hlubele (hamurile). Lau vazut oamenii si t-au spus. Atunci, a pomit-o la vale s& cauie c&ruja A gisit-o in ziua de 7 lulie 1927 dimi- neaja, si era spanzurat8. © ai intreaga s'a c&znit s'o lege de el. Seara_s’a rupt gAnjul si calul cu cArufa au c&zut tn fund. Strdmogesc” Pag. 9. RAdeau gi butoacle cele 1814 dooge. Afacerea cu c&iuja’ se chiam& ,poveste trist8, dar adevarata* La sfargitul ef ¢ — rezultatul alegerilor Nici jumtate din cAfe voturi au fost anul recut Cet cari s'au fineretulut, vor uita, Dar cei ce-au rit? Dar cei ce-au jurat? Dar cei ce s'au sacrificat? Care cauza acestora? Nu infereseaz& pe nimeni. Ceea-ce trebue s& se slic, e, cB adeva- af mumai, la zbuciumul | rafii Iupt&tori nu pot inghift Infrangeri Par'c& aud: ,Nu vor face nimic Da, dat aceasta: cand fofi vor fi morfi! Vom drege butoaele, vom repara c&rula si vom port iarsi la deal. Nu pentru altceva, nu pentru vre-un gand de glorie, ci chemafi de jainicul glas al stea- gurilor p&rBsite, pe care s’a jurat. Cu cine tn frunte? La b&lalie si c&prarul poate lua drape- ul, c&nd nu mai sunt grade. Ne-om face c8prarul — Generalt Si va avea flecare de rspuns pentru faptele sale. aa Ee ICOANA! altar am pornit, apoi am | ritdcit © bucati de vreme purtati de valurile comenesti si n'am ajuns la Dela icoani ‘curitenia impulsurilor noastre nu impusi valului ce ne letul greu, rizletti, sfarti adipost, Ja singura caldura reconfortare a noastri, readucitoare de put la picioarele lui Isus, luciri a cerului — 1a : m ficat 0 sing in viata noastri, politica... Noi avem o religie, noi suntem robii unei eredinte. In focul ei ne consumim, si, in intregime stépaniti de ea, o slojim pins la ul infedngere si desarmare, cic uunelte vrem noi si ft Nu putem unte cauzele pribusir sum. Si fie spus doar atit, ia aceste zimislire novi, sa fie spus clar si h ‘a imprima caracterele noului_ sistem lamina din lumina! Intunereoul patimilor nu va putea nfotodatd oristalisa un focar de lumina lar ceea-ce ciutim si dorim ¢ lamina, e reinst aga cum a voit-o Dumnezeu: viaté 1a putere. Pentru noi nu fa ale cir sistemulai de pink pe de

S-ar putea să vă placă și