CONCEPTUL EUROPEAN

DE PROTECIE A
INFRASTRUCTURILOR CRITICE
Implementarea Directivei 2008/114/CE din 08 Decembrie 2008
O perspectiv Romneasc

RISC
EU

EU EU

EU EU
EU

EU

EU E
EU
U

Dr. Ing. Septimiu CACEU

FUNDAIA EURISC
Bucureti - Romnia
3-Mar-10

Riscuri
Orice activitate, economica sau sociala, este expusa la numeroase riscuri, cele mai
importante, mentionate in diferite studii de specialitate fiind urmatoarele:
Riscuri naturale (hazarde naturale): cutremure si eruptii vulcanice; riscuri geomorfologice
(alunecari de teren, tasari etc.); riscuri climatice (furtuni, seceta, inundatii etc.); riscuri cosmice
(asteroizi, comete etc.); riscuri biologice (invazii de lacuste, epidemii etc.).
Riscuri de securitate fizica:
furt; sabotaj si incendiere; santaj, extorcare.
Riscuri politice:
nationalizarea si expropierea; modificarea legislatiei; conflicte militare etc.
Riscuri financiare si economice:
cursul valutar; inflatia; fraude financiare, escrocare; intarzieri la plata etc.
Riscuri informatice:
virusi, viermi, troieni; intruziune neautorizata; furt de date etc.
Riscuri tehnologice si industriale:
explozii; radiatii; scapari de substante toxice; accidente de munca etc.
Definire: Riscul este probabilitatea ca o ameninare s prejudicieze o valoare a unei organizatii, structuri sau
individului.
Metrica riscului: Riscul este calculat cu relaia: risc = impact (%) X (ameninare x vulnerabilitate)
Unde impact = procentul din valoare afectat de incident
Clasificarea riscurilor dupa tipul de impact: Strategice; Tactice; Operaionale; Izolate (individuale).
3-Mar-10

Vulnerabilitate
Prin vulnerabilitate se intelege identificarea unui ansamblu de evenimente externe sistemelor
sociale, economice, tehnice si de alta natura, care pun in pericol existenta infrastructurilor
functionale si a serviciilor vitale societatii, cu precadere sistemele informatice.
Vulnerabilitatile reprezinta elemente de initiere a evaluarilor in cadrul analizelor de risc
specializate, cu luarea in considerare a probabilitatilor de aparitie a elementelor de hazard si a
consecintelor negative ale propagarii dezastrelor ca urmare a dependentelor si
interdependentelor infrastructurilor vitale functionarii societatilor moderne.

3-Mar-10

Elemente de vulnerabilitate ale sistemului IT

Sistemele de comunicaii:
Comunicaii pe fir;
Comunicaii pe fibr optic;
Comunicaii fr fir - wireless;
Servicii de comunicaii:
Telefonie vocal;
Fix;
Mobil.
Faxuri;
Comunicaii de date:
Modemuri de band ngust;
Modemuri de band larg;
Rutere.
Ale calculatoarelor desktop:
Placa de baz;
Drivere;
Suporturi de memorie;
Interfee de comunicaie:
Bluetooth;
Wireless;
Infrarou;
USB.
Sisteme mobile:
Laptop;
PDA;
Telefoane mobile;
Suporti memorie.
3-Mar-10

Software:
Sisteme de operare:
Windows;
Linux;
Unix.
Drivere;
Aplicaii.
Limbaje de programare;
Compilatoare.
Servere:
Evaluri de securitate;
Nucleul de securitate;
Platforme de ncredere.
Servicii IT
E-mail;
FTP;
VoIP;
Baze de date;
Web;
Torente;
Chat.
Birotic:
Copiatoare;
Scanere.
4

Managementul riscurilor si vulnerabilitatilor

Evaluarea riscului
orientat pe obiectivele
organizaiei

Procesele
managementului
de riscuri

Etapele constituirii
sistemului de
securitate

3-Mar-10

Analiza de riscuri
Analiza de riscuri este elementul principal pe care se bazeaz managementul
riscurilor i implicit managementul securitii unui sistem sau organizaii i const
n identificarea, evaluarea i ierarhizarea riscurilor.
Analiza de riscuri servete la fundamentarea deciziilor privind activitatea
organizaiei i/sau securitatea acesteia i este iniiat de catre proprietariul i/sau
operatorul organizaiei ca atribut al conducerii executive.
Analiza de riscuri poate fi orientat pe diverse obiective urmrite de conducerea
institutiei privind fundamentarea unor decizii importante pentru:

Infrastructura critic;
Diverse interese;
Proiectele de dezvoltare;
Categorii de valori;
Fiecare valoare critic sau semnificativ;
Tipuri de atacuri;
Diveri ageni de ameninare;
Diverse vulnerabiliti.

3-Mar-10

Analiza de riscuri
System of Systems Analysis
Analiza de risc pentru Sistem de Sisteme

3-Mar-10

Analiza de riscuri
Exist mai multe tipuri uzuale de analize de riscuri i alegerea lor se face dup
obiectivele propuse i resursele disponibile (oameni, informaii, timp):

Analiza calitativ de riscuri - este caracterizata de evaluarea nivelului riscului prin

aprecierea riscurilor conform experienei unor experi i ierarhizarea prin ncadrare
ntr-un numr mic de clase, de regul trei (mic, mediu, mare) sau cinci (neglijabil,
mic, mediu, mare, catastrofal);
Analiza cantitativ de riscuri - este caracterizat prin asocierea unei valori
numerice riscului, probabilitate si/sau valoare, care de regul este valoarea
exprimat financiar a prejudiciului rezultat prin atacarea valorii (calculat contabil).
Analiza cost beneficii - este caracterizat prin introducerea n ecuaia evalurii
riscurilor a factorului "costuri msuri de securitate" i ierarhizarea lor funcie de
raportul: costuri masuri de securitate / prejudiciu aprat;
Recuperarea investiiilor n securitate (Return of Investiment - ROI) - este
caracterizat prin introducerea factorului timp n procesul de evaluare i ierarhizare
a riscurilor. Evaluarea i ierarhizarea se face prin compararea ratei anuale de
amortizare a investiiilor n securitate cu rata de amortizare anual contabil a
valorii.
3-Mar-10

Prevenirea i contracararea ameninrilor asimetrice

Globalizarea i terorismul internaional au impus o reevaluare a amenintarilor
diverse si a conceptelor de securitate, reconsiderarea i extinderea competenelor
structurilor statului si cele private de securitate, dar i oportuniti sporite de
cretere a eficienei prin complementaritate, parteneriat public-privat i standarde
unitare de performan.

Lrgirea spectrului de riscuri neconvenionale, cu caracter transnaional i terorist,

diversificarea tipologiei crizelor i a conflictelor genereaz provocri multiple, care
necesit reacii multidirecionale, bazate pe mobilitate, oportunitate, diversitate,
coeren i complementaritate.
Actualul mediu intern i internaional de securitate, actiunile i consecintele crimei
organizate, consecina interdependenei i globalizrii proceselor sociale i a
relaiilor interumane, dezvoltarea mijloacelor i tehnicilor de comunicare, oblig
toate institutiile statului, proprietarii i operatorii privati s cunoasc amenienrile
la adresa securitii naionale, a comunitii lor locale i a infrastructurilor vitale
societatii.
n actualul context al globalizrii, de integrare european i euro-atlantic,
instituiile statului, proprietarii i operatorii privai au obligaia de a stabili msurile
necesare pentru identificarea, prevenirea i contracararea ameninrilor la adresa
infrastructurilor pe care le gestioneaza i de neutralizare a factorilor care pot
declana urgene locale, zonale sau internaionale.
3-Mar-10

Prevenirea i contracararea ameninrilor asimetrice

La formele clasice de riscuri si vulnerabilitati, pe plan mondial, european dar i
regional se adaug noi amenintari asimetrice, neconventionale si transfrontaliere
care se amplifica in intensitate si ca arie de manifestare.
O agresiune conventionala pe scara larga impotriva spatiului euroatlantic ramane, in
conditiile actuale ale extinderii UE cat si NATO, este putin probabil sa fie declansat,
dac prognozm o asemenea situatie, pe termen mediu.
Studiile de risc avertizeaz i realitatea de zi cu zi confirm c, n etapa actual,
terorismul international, precum i proliferarea armelor de distrugere in mas
reprezent principalele amenintri asimetrice la adresa securittii internationale.

Pe termen mediu, cele mai probabile provocari si riscuri vor fi:

a) Instabilitatea datorata crizelor si conflictelor regionale, respectiv potentialul de
activare a unor conflicte "inghetate;
b) Disponibilitatea crescuta a noilor tipuri de arme conventionale;
c) Crima organizata transfrontaliera;
d) Folosirea in scopuri distructive a noilor tehnologii;
e) Intreruperea fluxului de resurse vitale, indeosebi cele energetice;
f) Migratia ilegala;
g) Efectele dezastrelor naturale.
h) Islamizarea si xenofobia
Guvernarea ineficienta este un alt pericol pentru exercitarea drepturilor si libertatilor
fundamentale ale omului si afecteaza indeplinirea obligatiilor internationale ale unor
state, existand riscul producerii unor crize umanitare cu impact transfrontalier.
3-Mar-10

10

Prevenirea i contracararea ameninrilor asimetrice

Cel mai mare pericol la adresa vietii si libertatii oamenilor, a democratiei si a celorlalte
valori fundamentale pe care se intemeiaza comunitatea statelor democratice este
reprezentat de terorismul international, structurat in retele transfrontaliere care pe lang
armament modern, uor de transportat, pot dispune de arme de distrugere in masa.
Riscurile si amenintarile la adresa securitii ceteanului i al statului pot fi amplificate
de existenta unor vulnerabilitati si disfunctionalitati, intre care urmatoarele fenomene
sunt generatoare de preocupari sau pericole:
1) Dependenta accentuata de unele resurse vitale greu accesibile;
2) Tendintele negative persistente in plan demografic si migratia masiva;
3) Nivelul ridicat al starii de insecuritate sociala, persistenta starii de saracie cronica si
accentuarea diferentelor sociale;
4) Proportia redusa, fragmentarea si rolul inca insuficient al clasei de mijloc in
organizarea vietii economico-sociale;
5) Fragilitatea spiritului civic si a solidaritatii civice;
6) Infrastructurile si serviciile critice slab dezvoltate si insuficient protejate;
7) Starea precara si eficienta redusa a sistemului de asigurare a sanatatii populatiei;
8) Carentele organizatorice, insuficienta resurselor si dificultatile de adaptare a
sistemului de invatamant la cerintele societatii, inclusiv cultura de securitate;
9) Organizarea inadecvata si precaritatea resurselor alocate pentru managementul
situatiilor de criza;
10) Angajarea insuficienta a societatii civile in dezbaterea si solutionarea problemelor
de securitate.
3-Mar-10

11

Prevenirea i contracararea ameninrilor asimetrice

Avand in vedere evolutiile din mediul strategic international, asigurarea securitatii
cetateanului i a statului, depaete sfera de responsabilitate a unei singure tri i nu mai
poate fi asigurat numai prin mijloace clasice de tip militar, fiind necesar implicarea
societii civile i promovarea Parteneriatului Public-Privat in domeniul securitii.
Noul context international si diversificarea riscurilor si amenintarilor asimetrice la adresa
securitatii au determinat reanalizarea responsabilitatilor i a modalitilor de aciune, att la
nivelul Comunitii Europene ct si NATO.
Pentru prevenirea i contracararea amenintrilor teroriste, Romania ca stat membru al
Uniunii Europene si NATO, dispune de urmatoarele oportunitati strategice:
a) Apartenenta la Uniunea Europeana si participarea la dezvoltarea politicii europene de
securitate si aparare;
b) Apartenenta la NATO (garantia majora de securitate nationala), ceea ce confera Romaniei
dreptul de a participa la procesele decizionale aliate privind raspunsul la provocarile
actuale ale securitatii internationale;
c) Dezvoltarea parteneriatelor strategice in spiritul avantajului reciproc;
d) Procesul de dezvoltare a politicilor NATO si Uniunii Europene in zona balcanica, Caucaz,
Asia Centrala si Orientul Mijlociu, context in care pozitia geostrategica a Romaniei devine
un reper important;
e) Dezvoltarea unor proiecte energetice de interes european si global in regiunea extinsa a
Marii Negre;
f) Interesul statelor din zona Marii Negre pentru mecanisme de securitate cooperativa si
asistenta in domeniul reformei sectorului de securitate.
3-Mar-10

12

Abordarea conceptului de Protecie a Infrastructurilor Critice

3-Mar-10

13

Abordarea conceptului de Protecie a Infrastructurilor Critice

Istoric
Conceptul infrastructuri critice a fost dezvoltat n deceniul 90 n SUA i promovat oficial
prin Directiva Prezidentiala (PDD) nr. 62 Protection Against Unconventional Threats to the
Homeland and Americans Overseas, i Directiva Prezidentiala (PDD) nr. 63 Critical
Infrastructure Protection documente promulgate oficial de ctre Presedintele William Bill
Clinton la data de 22 mai 1998.
Directiva Prezideniala nr. 63/1998, prevede responsabilitatile pentru diverse organizatii ale
administratiei americane i msuri concrete de protectie a infrastructurilor critice (servicii
publice i capacitati de productie a caror functionare este critica pentru economia
nationala, starea, conditiile tehnice de functionare, precum i dezvoltarea acestora pentru a
face fata nevoilor crescande ale societatii dar i n contextul creterii ameninrilor teroriste
precum i a unei abordri mai pragmatice a raspunsului in cazul unor dezastre naturale).
Ulterior, indeosebi dup evenimentele din 11 Septembrie 2001, n SUA conceptul a fost
promovat i dezvoltat cu prioritate, fiind elaborate o serie de documente oficiale i normative
specifice, care au promovat parteneriatul public-privat i descentralizarea la nivelul fiecarui
stat a responsabilitatilor privind managementul infrastructurilor critice sub coordonarea
Deparmanetului Homeland Security .
Atacurile teroriste din USA , de la Madrid i Londra care au afectat direct infrastructura de
transport aerian, feroviar i terestr, pe de o parte, ct i intreruperea deliberat a furnizrii
de energie la nivelul unor state sau cderile de tensiune pe arii largi n Europa, cauzate de
erori umane n exploatare, scot n eviden vulnerabilitatea infrastructurilor critice Europene.
3-Mar-10

14

Programul European pentru Protectia Infrastructurilor Critice (EPCIP)

Istoric Promovarea conceptului n Uniunea Europeana 2004 2008
n luna unie 2004, Consiliul European, a solicitat Comisiei Europene, pregtirea unei
strategii globale pentru Protecia Infrastructurilor Critice (PIC) iar la 20 Octombrie 2004
Comisia Europeana a adoptat, o serie de Comunicri ctre Consiliul i Parlamentul
Europei, privind protecia infrastructurilor critice n cadrul luptei mpotriva
terorismului, care prezint recomandari generale privind modalitile de mbuntire,
la nivel european, a prevenirii i a reaciei in situaia atacurilor teroriste asupra
infrastructurilor critice:
1. Prevention, preparedness and response in terrorist attacks, COM(2004) 698, final.
2. Prevention of the Fight against Terrorist Financing, COM (2004) 700, final.
3. Preparedness and consequence management in the fight against terrorism,
COM(2004) 701, final.
4. Critical Infrastructure Protection in the fight against terrorism, COM(2004) 702, final.
La 17 Noiembrie 2005, Comisia a adoptat o Carte Verde (Green Paper) privind un
Program European de Protecie a Infrastructurilor Critice (EPCIP) care stabileste o
serie de opiuni privind instituirea programului, dezbateri publice, inclusiv discutii
directe cu operatorii si sectorul privat care administreaza structurile critice definite in
documentele oficiale ale Uniunii Europene precum si realizarea Reelei de Alert
privind Infrastructurile Critice (CIWIN).
3-Mar-10

15

Programul European pentru Protectia Infrastructurilor Critice (EPCIP)

Carte Verde (Green Paper) privind un Program European de Protecie a Infrastructurilor
Critice (EPCIP), supune ateniei statelor membre EU, urmtoarele elementele definitorii :
Ce anume si pentru ce este necesar un Program European de Protectie a
Infrastructurilor Critice .

Principiile de baza ale conceptului;

Modelul actional care se doreste pentru acest concept ;
Definirea Infrastructurilor Critice la nivelul Uniunii Europene ;
Definirea Infrastructurilor Critice Nationale ;
Rolul autoritatilor statului, al proprietarilor(actionarilor) si al operatorilor de
Infrastructuri Critice ;
Cadrul pentru Public-Private Security Dialogue ct i rolul Sectorului Privat
alaturi de Sectorul Public, in stabilirea i realizarea masurilor de reducere
a riscului si de interventie, destinate protectiei obiectivelor critice in administrare;

Sistemul i circuitul informatiilor de instiintare/avertizare privind Infrastructurile

Critice, CIWIN;
Sprijin pentru statele membre i finanarea activitatilor specifice de interes comun ;
Evaluarea i monitorizarea activitatilor/misiunilor stabilite in domeniul Protectiei

Infrastructurilor
3-Mar-10

Critice.

16

Programul European pentru Protectia Infrastructurilor Critice (EPCIP)

La data de 12 Decembrie 2006, Comisia Europeana a prezentat i lansat Pachetul de
msuri destinate a imbunti Protecia Infrastructurilor Critice n Europa .
Principalele DOCUMENTE prezentate sunt urmtoarele:
1. Directiva Consiliului pentru identificarea i desemnarea Infrastructurilor Critice
Europene i msurile care se impun pentru mbuntatirea proteciei acestora.
Brussels, 12.12.2006, COM(2006) 787, final - 2006/0276 (CNS)
2.

Comunicatul privind Programul European de Protectie a Infrastructurilor Critice si

Propunerea pentru Directiva de Indentificare si Desemnare a Infrastructurilor
Critice Europene pentru imbunatatirea protectiei acestora in cadrul UE.
Brussels, 12.12.2006, COM(2006) 786, final

3.

Comunicat privind Protectia Infrastructurilor Critice Energetice si Transport

3-Mar-10

17

Programul European pentru Protectia Infrastructurilor Critice (EPCIP)

PROGRAMUL EUROPEAN DE PROTECTIE A INFRASTRUCTURILOR CRITICE

precizeaz faptul ca este imposibil ca Uniunea European s poat realiza, de facto,
protecia tuturor infrastructurilor critice.
Dimensiunile transnaionale a vulnerabilitilor infrastructurilor critice definite la nivel
European, necesit o abordare integrat European, ins fiecare stat membru este
obligat s dezvolte programe naionale care s fie complementare i s aduca o
contribuie real de asamblu privind angajarea capabilitatilor naionale i in beneficiul
celorlalte state Europene.
In aceste conditii, Programul European are n vedere numai infrastructurile critice
transnaionale, protecia celor naionale rmnnd n responsabilitatea statelor
membre ale UE, dar, evident, ntr-un cadru comun.

n aprilie 2007, Consiliul European a adoptat Concluziile cu privire la Programul

European de Protecie a Infrastructurilor Critice (EPCIP), n care a reiterat faptul c
statelor membre le revine responsabilitatea final de a gestiona msurile de protectie
a infrastructurilor critice din interiorul frontierelor nationale, salutnd n acelai timp
eforturile Comisiei Europene de a elabora o procedur european pentru identificarea
si desemnarea Infrastructurilor Critice Europene (ECI) si evaluarea nevoii de
mbunttire a protectiei acestora.
3-Mar-10

18

Programul European pentru Protectia Infrastructurilor Critice (EPCIP), lansat la 12.12.2006

mentiona, la nivel European, 11 sectoare si 32 de servici vitale conexe acestora
Sectorul
Energetic

I.

II. Informaii i tehnologii de

comunicaii

III. Alimentare cu ap

IV. Alimentaia
V. Sntate

VI. Financiar
VII. Aprare, ordine public i
securitate naional
VIII. Administraie

IX. Transporturi

X. Industria chimic i nuclear

3-Mar-10
XI. Spaiul

Produsul sau serviciul

1. Producia de petrol i gaze, activitile de rafinare, tratare i depozitare, inclusiv
conductele;
2. Producerea de energie electric;
3. Transportul de energie electrica, gaze i petrol;
4. Activitile de distribuie, electricitate, gaz i petrol;
5. Sistemele i reelele de informaii;
6. Sistemele de comand, automatizare i instrumentare;
7. Serviciile de telecomunicaii fixe i mobile;
8. Serviciile de radiocomunicaii i navigare;
9. Servicii de comunicaii prin satelit;
10. Serviciile de radiodifuziune;
11. Furnizarea de ap potabil;
12. Controlul calitii apei;
13. ndiguirea i controlul cantitativ al apei;
14. Furnizarea de hran, asigurarea pazei i a securitii i siguranei alimentelor;
15. Asistena medical i spitaliceasc;
16. Medicamente, seruri, vaccinuri, produse farmaceutice;
17. Biolaboratoare i bioageni;
18. Servicii de pli / structuri aferente;
19. Sisteme financiare guvernamentale;
20. Aprarea rii, ordinea public i securitatea naional;
21. Managementul integrat al frontierelor;
22. Funcionarea guvernului;
23. Forele armate;
24. Serviciile i administraia;
25. Serviciile de urgen;
26. Transportul rutier;
27. Transportul pe calea ferat;
28. Transportul naval, fluvial, maritim i oceanic;
29. Transportul aerian;
30. Producia, procesarea i depozitarea substanelor chimice i nucleare;
31. Conductele de produse / substane chimice periculoase;
32. Traficul aerian. 33. Spatiul cosmic (propunere EURISC2007, Brussles ESRIF)

19

Programul European pentru Protectia Infrastructurilor Critice (EPCIP)

La data de 08 Decembrie 2008, Parlamentul European, dupa un an de dezbateri active, aproba
Directiva CE 114/2008, care constituie UN PRIM PAS din o urmatoare serie de Directive Europene
n directia identificrii i a desemnrii Infrastructuirilor Critice Europene (ICE) si a evalurii
necesitii de mbuntire a protectiei acestora.

Sectorul Energetic:
Subsector:
Energie electric - Infrastructuri i instalaii pentru producerea i transportul energiei electrice din
punct de vedere al furnizrii acesteia
Petrol - Producia de petrol, rafinarea, tratarea, depozitarea i distribuia prin conducte
Gaze - Producia de gaze, rafinarea, tratarea, depozitarea i distribuia prin conducte terminale
Gaze Naturale Lichefiate (GNL)
Sectorul Transporturi
Subsector:

Transport rutier
Transport feroviar
Transport aerian
Transport pe ci navigabile interne
Transport
oceanic i maritim pe distane mici i porturi
3-Mar-10

20

Directiva 2008/114/CE a Consiliului din 8 Decembrie 2008

privind identificarea i desemnarea infrastructurilor critice europene
i evaluarea necesitii de mbuntire a proteciei acestora

Pentru Subsectorul Energie Electric sunt abordate ntr-un cadru unitar, metodele
de obinere i transmitere a energiei electrice (din punctul de vedere al furnizrii
acesteia), deoarece se nelege c, atunci cnd se consider adecvat, generarea de
energie electric poate include i pri ale transmiterii de energie electric, piaa de
energie electric i infrastructura aferent.

In situaia particular a centralelor nucleare, sunt excluse elementele nucleare care

fac obiectul unor reglementri specifice prin legislaia n domeniul nuclear,
inclusiv tratatele i legislaia comunitar.
Pentru Sectorul de Transport sunt abordate:
Aeroporturile i sistemele de control i dirijare trafic aerian
Porturile maritime i navigaia maritim
Reeaua rutier i reeaua de ci ferate, inclusiv lucrarile de art aferente,
staiile de cale ferat, centrele de control i regulatoarele de micare;
Reeaua de transport pe apele interioare i lucrrile de art aferente.
3-Mar-10

21

Directiva 2008/114/CE a Consiliului din 8 Decembrie 2008

privind identificarea i desemnarea infrastructurilor critice europene
i evaluarea necesitii de mbuntire a proteciei acestora
Consideratii generale:
Importanta Directivei 114/2008 trebuie neleas prin necesitatea elaborrii
i aplicrii, prin abordare comunitar, a unui concept, principii, proceduri
de operare i ulterior a unor normative n acest domeniu.
Se iau n considerare elementele specifice fiecrui sector, cele deja n
vigoare la nivel comunitar, naional sau regional precum i acordurile
transfrontaliere relevante de intiinare i asisten reciproc ntre
proprietarii i/sau operatorii infrastructurilor critice de interes European.
In Comunitatea European exist un numr mare de infrastructuri critice a
cror perturbare sau distrugere ar avea efecte transfrontaliere
semnificative, ce rezult din relaiile de interdependen dintre
infrastructurile interconectate.

3-Mar-10

22

Programul European pentru Protectia Infrastructurilor Critice (EPCIP)

n anul 2009, sectorul tehnologiei informatiei i comunicaiilor a beneficiat de
prioritate n elaborarea unei Directive i a normativelor specifice domeniului de
aplicabilitate.
La 30 Martie 2009, a fost adoptat:
Comunicatul Comisiei privind Protecia Infrastructurilor Critice
de Informaie,
Protejarea Europei de atacuri cibernetice i perturbaii de
amploare: ameliorarea gradului de pregtire, a securitii i a
rezilienei
COM(2009) 149 Final

COMMISSION OF THE EUROPEAN COMMUNITIES

Brussels, 02.12.2008 (version 2)

Proposal for a
COUNCIL DECISION
on a Critical Infrastructure Warning Information Network (CIWIN)

3-Mar-10

Reteaua de instiintare si schimb de

informatii cu referire la Infrastructurile
Critice Europene este deja in etapa de
experimentare si implementare in statele
membre.
Termenul pentru finalizarea stabilirii
procedurilor de lucru, atorizare si intrare in
exploatare permanenta este Ianuarie 2011.
23

Directiva 2008/114/CE a Consiliului din 8 Decembrie 2008

Definiii i termeni de referin
"Infrastructur Critic" nseamn un element, un sistem sau o component a acestuia,
aflat pe teritoriul statelor membre, care este esenial pentru meninerea functiilor
societale vitale, a snttii, sigurantei, securittii, bunstrii sociale sau economice a
persoanelor si a cror perturbare sau distrugere ar avea un impact semnificativ ntr-un
stat membru, ca urmare a incapacittii de a mentine respectivele functii.
"Infrastructur Critic European" sau "ICE" nseamn o infrastructur critic localizat n
statele membre, a crei perturbare sau distrugere ar avea un impact semnificativ asupra a
cel puin dou state membre. Importana impactului se evalueaz din perspectiva criteriilor
intersectoriale. Aceasta include efectele ce rezult din relaiile intersectoriale de dependent
de alte tipuri de infrastructuri.
"Analiz de Risc" nseamn analizarea scenariilor de ameninri semnificative, pentru a
evalua vulnerabilitatea i impactul potenial al perturbrii sau al distrugerii infrastructurii
critice.

"Informaii sensibile privind protectia infrastructurilor critice" nseamn informatii cu privire

la o infrastructur critic ce ar putea fi utilizate, n cazul divulgrii, n scopul planificrii i al
realizrii unor aciuni care s determine perturbarea sau distrugerea instalaiilor unor
infrastructuri critice.
"Proprietari / Operatori de Infrastructur Critic European (ICE)" nseamn acele entitti
responsabile cu investitiile ntr-un anumit element, sistem sau component a acestuia,
desemnat
ca ICE prin prezenta directiv, si/sau cu operarea curent a acestora.
3-Mar-10
24

Directiva 2008/114/CE a Consiliului din 8 Decembrie 2008

Definiii i termeni de referin
PLANUL DE SECURITATE PENTRU OPERATORI (PSO)
Directiva CE 114/2008, mentioneaz c la toate Infrastructurile Critice
Energetice sau din sectorul Transport ar trebui s existe Planuri de
Securitate pentru Operatori (PSO) sau msuri echivalente, care s
contin o identificare a elementelor importante, o evaluare a riscurilor
si identificarea, selectarea si stabilirea prioritilor n ceea ce privete
contramsurile si procedurile.
n cazul n care nu exist astfel de planuri, fiecare stat membru ar trebui s efectueze
demersurile necesare pentru a se asigura c msurile corespunztoare sunt puse n aplicare
i s decid cele mai adecvate forme de actiune n ceea ce priveste intocmirea i prezentarea
Planurilor de Securitate pentru Operatori (PSO).

"Planul de securitate pentru operatori (PSO)" identific elementele de infrastructur

critic ale ICE i soluiile de securitate existente sau puse n aplicare pentru protecia
acestora, structura Planului fiind precizat n anexa la Directiva CE 114/2008.
n termen de un an de la desemnarea unei infrastructuri drept Infrastructur Critic
European (ICE), fiecare stat membru se asigur c exist un Plan de Securitate pentru
Operatorul de Infrastructura Critica sau un echivalent ale acestui plan si c acestea sunt
revizuite periodic i la fiecare doi ani, este realizat un Raport Sintez, pentru Comisia
European.

Acest termen poate fi prelungit doar n cazuri excepionale, cu acordul autorittilor

competente
ale statului membru i notificnd Comisia in acest sens.
3-Mar-10
25

Directiva 2008/114/CE a Consiliului din 8 Decembrie 2008

Definiii i termeni de referin
OFIERUL DE LEGTUR PENTRU SECURITATE

Ofierul de legtur pentru securitate, are rolul de punct de

contact pentru aspecte care tin de securitate ntre proprietarul
sau operatorul ICE si autoritatea competent a statului membru

n cazul n care un stat membru constat c nu exist un ofiter de legtur pentru

securitate sau un echivalent al acestuia pentru o Infrastructura Critica Europeana
desemnat, statul membru n cauz se asigur, prin orice msuri considerate
adecvate, c este numit un astfel de ofier de legtur pentru securitate sau un
echivalent al acestuia.
Fiecare stat membru pune n aplicare un mecanism de comunicare adecvat ntre
autoritatea competent a statului membru i ofierul de legtur pentru securitate sau
echivalentul acestuia n scopul schimbului de informaii relevante privind riscurile i
ameninrile identificate n legtur cu ICE respectiv.
Acest mecanism de comunicare, va avea creat sistemul de funcionare i stabilite
competenele pentru a nu aduce atingere cerintelor nationale privind accesul la
3-Mar-10 sensibile si clasificate.
26
informatii

Locul si rolul managerului de securitate

Managerul de securitate (Ofiterul de legatura pentru securitate) element

important al Top Managementului infrastructurii critice;
Atributiuni multiple: Business - Administrare IT - Securitatea informatiei;
Roluri diferite pentru responsabili diferiti (se evita conflictul de interese)

3-Mar-10

27

Directiva 2008/114/CE a Consiliului din 8 Decembrie 2008

Definiii i termeni de referin

PUNCT DE CONTACT NATIONAL

Fiecare stat membru desemneaz un PUNCT DE CONTACT pentru
Protecia Infrastructurilor Critice Europene (PICE), care va coordona
chestiunile legate de protecia infrastructurilor critice europene att la
nivelul statului membru respectiv, ct i cu alte state membre i Comisia.
Desemnarea unui Punct de Contact PIC-EU nu mpiedic implicarea altor
autoriti ale statului membru n chestiuni de protecie a infrastructurilor
critice europene.
Comisia European sprijin, prin intermediul AUTORITATII COMPETENTE
A STATULUI MEMBRU, proprietarii / operatorii Infrastructurilor Critice
Europene desemnate, asigurndu-le accesul la informaii cu privire la cele
mai bune practici i metode disponibile, precum i prin sprijinul acordat n
materie de formare i de schimb de informaii privind noi evoluii tehnice n
materie de protectie a infrastructurilor critice i reglementeaz accesul la
informa
3-Mar-10 iile sensibile privind protecia Infrastructurilor Critice Europene. 28

Directiva 2008/114/CE a Consiliului din 8 Decembrie 2008

Definiii i termeni de referin
DIRECTIVA 2008/114/CE a Consiliului Europei, privind identificarea i desemnarea
infrastructurilor critice europene i evaluarea necesiti de mbuntire a proteciei acestora
oblig prin prisma legislaiei europene ca, n statele membre ale UE (implicit i ROMANIA),
protecia i reziliena infrastructurile critice s devin, o prioritate naional, avnd o
contribuie deosebita la securitatea i stabilitatea statului romn i prin acest aspect un factor
de securitate, ncredere i bun colaborare ntre statele europene.
Directiva 2008/114/CE, adoptat la Bruxelles la data de 8 decembrie 2008 i intrat n vigoare
la 11 Ianuarie 2009, oblig Statele Membre s pun n aplicare msurile necesare pentru a se
conforma prezentei directive pn cel trziu data de 12 Ianuarie 2011.

O reexaminare, a Directivei CE-114 / 2008, va ncepe la 12 Ianuarie 2012.

Fiecare stat membru va informa Comisia n aceast privin, comunicnd totodat si textele
cuprinznd msurile elaborate, data publicrii lor oficiale precum si tabelele de concordant
stabilite prin Directiva European.
Important de reinut

Aplicarea masurilor prevazute de Directiva 2008/114 EC precizeaz drepturile statelor posibil

afectete (art. 4 alin.2 ):
Un Stat membru care are motive s cread c poate fi afectat n mod semnificativ de o
eventual ECI, dar nu a fost identificat ca atare de ctre Statul membru pe teritoriul cruia
este situat eventuala ECI, poate informa Comisia despre dorina sa de a fi angajat n discuii
bilaterale i/sau multilaterale cu privire la aceast problem. Comisia va comunica fr
ntrziere aceast dorin ctre Statul Membru pe teritoriul cruia este situat eventuala ECI i
se oblig de a face toate eforturile pentru a facilita acordul dintre pri.
3-Mar-10

29

Directiva 2008/114/CE a Consiliului din 8 Decembrie 2008

privind identificarea i desemnarea infrastructurilor critice europene i mbuntirea proteciei acestora

Graficul cu tabelul cronologic, care indic timpul maxim permis pentru Statele Membre
a efectua implementarea Directivei 2008-114-CE.
Intrarea in vigoare

Art.13
Art. 12

Implementarea Directivei

Art. 4.6

Identificare & Clasare

Revizuire Periodica

OSL

Art. 6
Art. 5.3

Elaboraea Plan de Securitatea OSP

Art. 7.1

Evaluarea Amenintarilor

Art. 7.2

Revizuire Periodica

Raport generic catre Comisie

Nr raport al CIU pentru care se discut pragurile CCC

Art. 3.2
Nr. raport al ECI i nr. MS dependente

Art. 4.4

Revizuirea Directivei

Art. 11

12
Ianuaria 2009

OSL

24
Ianuarie 2010

= Ofiter de Legatura de Securitate

3-Mar-10

OSP

36
Ianuarie 2011

48

60 luni

Ianuarie 2012

= Planul de Securitate al Operatorului

30

Directiva 2008/114/CE a Consiliului din 8 Decembrie 2008

privind identificarea i desemnarea infrastructurilor critice europene i mbuntirea proteciei acestora
Proceduri de implementare

Pasul 1

Pasul 2

Pasul 3

Pasul 4

Ghidul de aplicare al Directivei 2008/114/EC - Joint Research Center (JRC) Comisia Europeana

Procedurile de identificare i clasare ale Infrastructurii critice (articolele 3 i 4)

Pasul 1
Fiecare Stat membru va aplica criteriile sectoriale pentru a face o prim selecie a infrastructurile din
cadrul unui sector.
Criteriile pentru sectoarele energie i transportuei sunt mentionate in Directiva !
Pasul 2
Fiecare Stat membru va aplica definiia infrastructurii critice conform articolului 2 (a)
Sunt luate n considerare doar infrastructurile care, conform definiiei, sunt percepute de ctre Statul
Membru de origine (OMS) ca i critice.
Pasul 3
Fiecare Stat membru va aplica elementul transfrontalier al definiiei ECI conform articolului (b)
Acest pas ofer o verificare a faptului dac perturbarea sau distrugerea infrastructurii ar avea un
impact transfrontalier semnificativ asupra altor State Membre.
Pasul 4
Fiecare Stat membru va aplica criteriile intersectoriale eventualelor ECI rmase.
Doar
infrastructurile care sunt percepute n comun de ctre OMS i Statul membru afectat (AMS)31ca i
3-Mar-10
critice vor fi luate n considerare.

Programul European de Protectie a Infrastructurilor Critice - EPCIP

Directiva 2008/114/CE - Energie i Transport

30 Martie 2009, Comunicat al Comisiei privind

Protecia Infrastructurilor Critice de Informaie

Domenii prioritare care urmeaza sa fie abordate in etapele urmatoare

Sistemul sanitar

3-Mar-10

Industria Chimica

Resursele de Apa

Spatiul Cosmic

Sistemul Bancar

32

Protectia Infrastructurilor Critice Prioritate la nivel National

Asigurarea nentrerupt, sectorial dar mai ales interdependent cu hran,
ap, energie electric, gaze, produse petroliere, informaii diverse, msuri de
securitate, servicii de urgen i sntate publica sau transport, sunt doar
cteva dintre infrastructurile care, n situaii de cdere, sau chiar intrerupere
temporar, ca urmare a unor erori umane, aciuni ostile deliberate a unor
grupri teroriste, erori de proiectare, accidente tehnice, catastrofe sau
condiii meteo i fenomene naturale extreme, poate s duc la haos social, s
determine totodata mari pierderi economice sau, n anumite situaii, s
afecteze sntatea, securitatea i sigurana ceteanului sau a comunitilor
umane.

Identificarea i securizarea infrastructurilor critice reprezint n aceast

etap o prioritate, att pentru proprietarii sau operatorii (managerii) de
sisteme vitale i procese critice, privai sau publici, naionali sau companii
multinaionale, dar i pentru adversarii acestora, adic pentru cei care n mod
deliberat urmaresc s atace, s destabilizeze i s distrug infrastructurile si
serviciile vitale necesare funcionarii normale a unei societati moderne.
Scopul si obiectivele acestui proces legiferat, trebuie s elimine sau s
reduc la minim anumite riscuri, vulnerabiliti sau elemente de securitate
insuficient acoperite de msurile de protecie realizate in prezent de ctre
operatorii
de infrastructuri i servicii critice .
3-Mar-10
33

Protectia Infrastructurilor Critice Prioritate la nivel National

Prioriti naionale:
Protecia infrastructurilor vitale (critice) naionale romneti se nscrie, ntr-o form sau alta, n
Programul European de Protecie a Infrastructurilor Critice prin cel puin trei modaliti:
Armonizarea sistemului legislativ naional i a procedurilor de aciune i de informare reciproc
n situaii de urgen conform standardelor europene i obligaiilor asumate prin procesul de
integrare n structurile europene i euroatlantice:

Este necesar s fie armonizata legislativ Directiva EC 114/2008 si elaborate noi proceduri
de lucru i normative pentru evaluarea, analiza de risc, schimbul de informaii ntre
structurile specializate, competenele i responsabilitile privind conducerea, controlul i
coordonarea la nivel guvernamental i sectorial, asigurarea logistic (umana, material i
financiar) la dispoziie pentru intervenie, care s poat aciona pe plan intern sau la
cerere sa poat executa misiuni intertnationale de sprijin, mpeun cu structuri similare
desemnate de ctre Uniunea European sau NATO.
2. Dependenele i interdependenele infrastructurilor vitale romneti de cele europene:

Opiunile strategice ale Romniei vor avea n vedere dezvoltarea rapid a unor reele de
infrastructuri specializate i eficiente, compatibile cu cele Europene i Euro-atlantice,
capabile s susin dezvoltarea i modernizarea accelerat a economiei, ct i ntrirea
securitii naionale. n acest scop este necesar sa fie lansate diverse programe de
cercetare-dezvoltare naionale sau n cooperare i parteneriat cu alte state membre ale
Uniunii Europene i NATO.
3. Participarea la elaborarea i punerea n aplicare a politicilor, strategiilor i normativelor
specifice de combatere a terorismului, traficului ilegal, crimei organizate i ameninrilor
asimetrice:

Toate ministerele care au in gestiune sau in coordonare infrastructuri critice precum si

proprietarii i operatorii acestora acestora, vor lua n considerare obligaiile care le revin
conform Directivei EC 114/2008, de a contribui prin propuneri, msuri adecvate sau lectii
3-Mar-10invaate la mbuntirea normativelor nationale i europene.
34
1.

Protectia Infrastructurilor Critice Prioritate la nivel National

Lund n considerare faptul c, n prezent, marea majoritate a
infrastructurilor critice sunt n proprietatea unor operatori privai, naionali sau
multinaionali, este necesar elaborarea unei strategii nationale i normative
legale de aciune care s permit promovarea eficient a Parteneriatului PublicPrivat n domeniul securitii n general i protecia infrastructurilor critice n
mod special.

Conform Directivei CE 114/2008, este necesar stabilirea cadrului legislativ

privind execuia, controlul i coordonarea aciunilor intersectoriale de prevenire,
instruire, de intervenie n caz de necesitate i de refacere a structurilor afectate,
toate aceste msuri i actiuni avnd drept scop principal protejarea i sigurana
populatiei civile din zonele afectate sau supuse riscului major de a fi afectate.
Monitorizarea permanent a evenimetelor posibil a se produce n apropierea
frontierelor Romniei, existnd riscul de a fi afectat populaia sau utiliti
considerate critice n rile vecine dar i pe teritoriul naional.
Atenie deosebit este necesar sa fie acordat Infrastructurilor critice
energetice, cele de transport i tranzit energie electrica, gaze sau produse
peroliere, precum i infrastructurile de transport terestru, aerian i maritim,
domenii considerate - att la nivelul Uniunii Europene, ct i NATO prioritare i
deosebit de sensibile.
3-Mar-10

35

Protectia Infrastructurilor Critice Prioritate la nivel National

n domeniul energetic, Romania chiar dac are resurse n exploatare (care ns nu
asigur integral nevoile de consum) se consider o ar de tranzit cu posibiliti dar i
responsabiliti pentru asigurarea securitii traseelor de tranzit i transport elevctricitate,
gaze si produse petroliere ctre vestul Europei, urmnd s desfoare la nevoie misiuni
planificate de comun acord n cooperare cu alte state membre NATO sau UE.
Romnia are potenial de a se implica activ la nivel NATO i al Uniunii Europene pentru
dezvoltarea unei strategi de protecia a infrastructurilor critice energetice i transport,
precum i stabilirea unor reguli acceptate de ctre toi partenerii n relaia productor,
consumator i ar de tranzit.
Cunoscnd interesul Romniei de a promova securitatea i stabilitatea la Marea Neagr,
se pot lua n considerare iniiativele romneti care adreseaz, n special problematicii
infrastructurilor critice, mbuntirii cooperrii regionale, n vederea asigurrii unei
funcionri normale a
infrastructurilor critice interconectate, cu prioritate sistemele
energetice de transport energie electric, gaz, petrol, precum i transportul aerian, feroviar,
naval i terestru.
n concordan cu obiectivele majore asumate de ara noastr, pentru consolidarea
statutului de ar generatoare de stabilitate regional, ntr-o zon geografic supus din ce n
ce mai mult riscurilor, factorii de decizie si specialitii care actioneaza in fiecare sector
considerat critic, trebuie sa se implice activ n promovarea cerintelor Directivei CE 114/2008
i altor proiecte privind managementul situaiilor de urgen.
Este necesar sa fie promovat permanent dialogul i cooperarea bilateral cu trile vecine
i iniiate demersuri n vederea participrii la proiecte i aciuni comune cu Ageniile
Europene specializate , mediul academic sau alte structuri de interes din celelalte ri ale UE.
3-Mar-10

36

Protectia Infrastructurilor Critice Prioritate la nivel National

Prioriti naionale:
Promovarea unei strategii adecvate, a unei legislaii specifice, cu norme de aplicare n
consecin care s oblige i s permit elaborarea la nivel national i sectorial, de ctre
proprietari i operatori, a unor planuri de msuri eficiente pentru protecia infrastructurilor
i serviciilor critice gestionate, asigurnd promovarea consecvent a ctorva principii de
maxima generalizare, dar deosebit de relevante:
Un parteneriat dedicat ntre industrie, Guvern, societate;
Existena unor structuri de decizie pentru acest domeniu, in caz de necesitate,
ncepnd de la Guvern i structurile administrative ale statului, pn la nivelul
proprietarilor i operatorilor de infrastructuri critice, ncadrate corespunztor i bine
antrenate pentru rspuns, n situaii de urgen i criz, n oricare dintre domeniile
sectoriale sau aspectele de interdependenta specifice fiecarei infrastructuri critice;
Se impune, luarea in considerare a pericolelor cibernetice (cyberthreats),
anticiparea i limitarea accesului in reteaua de date SCADA a Companiei;
Adoptarea i promovarea conceptului cash and carry security sau buy-in
security, variant posibil de abordare, la toate stucturile guvernamentale i
proprietarii i operatorii de infrastructuri critice, care va permite fr a externaliza
toate aspectele si nevoile de securitate, o cooperarea activa a specialistilor
operatorului cu specialitii din structurile abilitate ale statului, structuri de cercetare,
personal din mediul academic, organizatii neguvernamentale sau specialiti din ar
sau pe plan mondial n vederea perfecionrii, promovrii i implementrii celor mai
noi si valoroase studii i variante de lucru, pentru realizarea unei protecii optime
raportate la cost i rezultate, pentru structura critica gestionata.
3-Mar-10

37

Prioritati pentru implementarea Directiva 2008/114/CE a Consiliului din 8 Decembrie 2008

privind identificarea i desemnarea infrastructurilor critice europene i mbuntirea proteciei acestora
DOMENIUL ENERGETIC i DOMENIUL TRANSPORTURI

Luand in considerare complexitatea infrastructurii energetice care inglobeaza mai

multe subsisteme si elemente critice care fac parte din domeniul productiei de
energie electrica, instalatii nucleare, capacitati de stocare a resurselor energetice,
capacitati de productie, sisteme de transport si distributie, implementarea cerintelor
Directivei CE 114/2008, oblig Romania ca stat al UE, s actioneze constant pentru:
identificarea si inventarierea infrastructurilor critice energetice i transporturi,
definirea domeniilor de risc si stabilirea masurilor specifice de protectie, interventie si
recuperare;
stabilirea interdependentelor intra-sectoriale si inter-sectoriale si reducerea
vulnerabilitatilor rezultate din acestea;
stabilirea prin normative interne a procedurilor de constituire a bazei de date din
sectorul energetic i transport, metodologia si procedurile de cooperare intre
operatorii privati si de stat cu structurile centrale de coordonare;
diseminarea informatiilor i cooperare actionala, in vederea reducerii riscului unor
incidente susceptibile de a produce perturbatii extinse si de durata la oricare dintre
infrastructurile energetice sau de transport, cu implicaii la nivelul EU;
construirea si aprofundarea constiintei organizationale (managementul si
securitatea afacerilor) privind securitatea infrastructurii critice gestionate precum i
cultura de securitate la nivelul societatii civile;
abordarea comuna a problemei securitatii infrastructurilor critice energetice si
transport, prin instituirea unui cadru organizatoric reglementat pentru colaborarea
directa si efectiva a tuturor actorilor publici si privati, inclusiv prin proiecte de
3-Mar-10
38
parteneriat
public-privat, de cercetare i dezvoltare cu mediu academic, etc.

Prioritati pentru implementarea Directiva 2008/114/CE a Consiliului din 8 Decembrie 2008

privind identificarea i desemnarea infrastructurilor critice europene i mbuntirea proteciei acestora
DOMENIUL ENERGETIC - SECTOR ENERGIE ELECTRICA si DOMENIUL TRANSPORTURI

Obiective strategice privind infrastructurile critice nationale sectorul energie i transport

- Stabilirea criterilor generale privind includerea anumitor structuri n categoria infrastructuri
critice;
- Promovarea de acte legislative, reglementri sectoriale i intersectoriale;
- Abordarea interfeelor dintre categoriile de infrastructuri critice;
- Abordarea global a problemelor de securitate a infrastructurilor critice;
- Promovarea n mod intens a schimbului de experien i expertiz att n cadrul UE ct i n cadrul
NATO;
- Identificarea i promovarea potenialului romanesc de export de securitate i siguran a
infrastructurilor critice ale Romniei, n cadrul Uniunii Europene, ENTSO-E (European Network of
Transmission System Operators for Electricity, operaional din 01.07.2009), UCTE (Union for the
Coordination of Transmission of Electricity) si Trans-European Transport Network Executive Agency
(TEN-T EA);
- Identificarea i promovarea proiectelor de infrastructur transnaionale care pot contribui n viitor
la creterea capacitii de asigurare a securitii i siguranei n funcionare a infrastructurilor
critice;
- Identificarea i eficientizarea mecanismelor de finanare a proiectelor viitoare care vor contribui la
creterea capacitii de asigurare a securitii i siguranei n funcionare a infrastructurilor critice;
- Promovarea de proiecte naionale de securitate industrial finaate din Programul naional de
cercetare i din Programul cadru 7 (FP7) al Uniunii Europene;
- Promovarea unor studii naionale de cercetare, sectoriale i intersectoriale, privind protecia
infrastructurii critice, cu prioritate cele energetice sector energie electrica si cele din domeniul
3-Mar-10
39
transporturilor.

Prioritati pentru implementarea Directiva 2008/114/CE a Consiliului din 8 Decembrie 2008

privind identificarea i desemnarea infrastructurilor critice europene i mbuntirea proteciei acestora
DOMENIUL ENERGETIC - SECTOR ENERGIE ELECTRICA si DOMENIUL TRANSPORTURI

3-Mar-10

40

Prioritati pentru implementarea Directiva 2008/114/CE a Consiliului din 8 Decembrie 2008

privind identificarea i desemnarea infrastructurilor critice europene i mbuntirea proteciei acestora
DOMENIUL ENERGETIC - SECTOR ENERGIE ELECTRICA si DOMENIUL TRANSPORTURI

Pentru a spori securitatea sistemelor de transport europene, este nevoie ca autoritatile

nationale si locale sa:

1.Dezvolte o politica UE pentru protectia si rezilienta infrastructurilor de transport in

comun;
2.Stabileasca o abordare comuna in scopul asigurarii securitatii si rezilientei atat a
infrastructurilor de transport in comun, cat si protectiei pasagerilor, abordare care sa fie
sprijinita de dialogul si cooperarea dintre utilizatori, operatori si furnizori;
3.Accepte o metodologie comuna de gestionare a riscurilor intre statele membre UE si sa
dezvolte standarde si proceduri adecvate, in scopul armonizarii implementarii solutiilor si
serviciilor definite de cadrul UE;
4.Sprijine implementarea solutiilor si serviciilor de securitate prin integrarea acestora in
conceptul de noi infrastructuri (secure by design), luand in considerare eficienta si
constrangerile datorate mediului de afaceri sau societatii.

5. Sa asigure securitatea transportului de suprafata, luand in considerare orice dezastru

natural sau produs de om, masurile fiind orientate catre siguranta pasagerilor, din
momentul intrarii lor in infrastructura (statie, vagon, tunel) pentru a efectua calatoria.
- Sfera de actiune va include infrastructura si bunurile critice (umane si fizice),
centrul de control, controlul accesului si autentificarea, recunoasterea
comportamentelor ilegale precum si a ristuatiilor critice (pre procesarea
intelligence, identificarea, monitorizarea sistemelor automate de a semnaliza situatii
catre operator).
3-Mar-10
41

Prioritati pentru implementarea Directiva 2008/114/CE a Consiliului din 8 Decembrie 2008

privind identificarea i desemnarea infrastructurilor critice europene i mbuntirea proteciei acestora
DOMENIUL ENERGETIC - SECTOR ENERGIE ELECTRICA si DOMENIUL TRANSPORTURI

RECOMANDARI METODOLOGICE EU
DOMENIUL TRANSPORTURI
RECOMANDAREA 1:
DEZVOLTAREA, LA NIVELUL UE, A UNEI POLITICI INTEGRATE PENTRU PROTECTIA SI
REZILIENTA INFRASTRUCTURLOR DE TRANSPORT IN COMUN
RECOMANDAREA 2:

STABILIREA UNEI ABORDARI COMUNE ATAT PENTRU SECURITATEA SI REZILIENTA

INFRASTRUCTURILOR DE TRANSPORT IN COMUN, CAT SI PENTRU PROTECTIA PASAGERILOR,
SPIJINITA DE DIALOG SI COOPERARE INTRE UTILIZATORI, OPERATORI SI FURNIZORI
RECOMANDAREA 3:

SPRIJINIREA ABORDARII UNEI METODOLOGII COMUNE DE GESTIONARE A RISCULUI SI

DEZVOLTAREA DE STANDARDE SI PROCEDURI ADECVATE IN SCOPUL ARMONIZARII
IMPLEMENTARII SOLUTIILOR DE SECURITATE
RECOMANDAREA 4:
SPRIJINIREA IMPLEMENTARII SOLUTIILOR DE SECURITATE PRIN INTEGRAREA LOR IN
CONCEPTUL INFRASTRUCTURII, LUAND IN CONSIDERARE CONSTRANGERILE EFICIENTEI, ALE
SOCIETATII SI ALE MEDIULUI DE AFACERI
3-Mar-10

42

Prioritati pentru implementarea Directiva 2008/114/CE a Consiliului din 8 Decembrie 2008

privind identificarea i desemnarea infrastructurilor critice europene i mbuntirea proteciei acestora
DOMENIUL ENERGETIC - SECTOR ENERGIE ELECTRICA si DOMENIUL TRANSPORTURI

Masuri propuse la nivelul UE

TERMEN SCURT
1. Recunoasterea importantei problematicii securitatii energetice si a transportului
in comun de catre institutiile UE
2. Creearea unei platforme UE care sa sprijine dezvoltarea unui cadru comun
pentru securitatea si rezilienta sistemelor energetice si de transportului in
comun, precum si protejarea pasagerilor, in cadrul unui dialog de cooperare
intre utilizatori, operatori si furnizori;
3. Adoptarea unei metodologii de evaluare a riscurilor si de gestionare a
sistemului de productie si distributie energie si de transport de suprafata;
4. Dezvoltarea de standarde comune pentru sistemele considerate critice;
5. Implementarea Directictivei ECI in cadrul sistemelor energetice si de transport
in zona de interes EU;

6. Dezvoltarea de politici care sa raspunda solutiilor de securitate necesare in

cazul sistemelor energetice si transport in Europa
3-Mar-10

43

Prioritati pentru implementarea Directiva 2008/114/CE a Consiliului din 8 Decembrie 2008

privind identificarea i desemnarea infrastructurilor critice europene i mbuntirea proteciei acestora
DOMENIUL ENERGETIC - SECTOR ENERGIE ELECTRICA si DOMENIUL TRANSPORTURI

Masuri propuse la nivelul UE

TERMEN MEDIU
1. Definirea abordarii comune a securitatii pentru infrastructurile critice din
domeniul energetic si de transporturi, impreuna cu planificarea dezvoltarii
tehnologiilor necesare, in deplina concordanta cu obiectivele existente la
nivelul UE si in cadrul programelor nationale;
2. Activitati de cercetare si dezvoltare a securitatii infrastructurilor critice
energetice si de transport in comun, in concordanta cu nevoile identificate;

3. Acord cu privire la tehnologiile comune si standardele procedurale, si, pe cat

posibil, asupra unor reglementari minim obligatorii pentru toti proprietarii si
operatorii de infrastructuri critice europene ;
4. Aplicarea unor planuri de protectie standardizate pentru operatori la nivelul
infrastructurilor nationale si locale;
5. Testarea si validarea tehnologiilor si serviciilor de protectie si interventie in
functie de criteriile stabilite la nivelul UE.
3-Mar-10

44

Prioritati pentru implementarea Directiva 2008/114/CE a Consiliului din 8 Decembrie 2008

privind identificarea i desemnarea infrastructurilor critice europene i mbuntirea proteciei acestora
DOMENIUL ENERGETIC - SECTOR ENERGIE ELECTRICA si DOMENIUL TRANSPORTURI

Masuri propuse la nivelul UE

TERMEN LUNG

1. Fixarea securitatii si a rezilientei intr-un design al structurilor, sistemelor

si procedurilor, care sa tina cont de problemele legate de tehnologii,
operatiuni si proceduri;
2. Implementarea unor solutii de securitate specifice (inovatoare) pentru
sistemele critice existente in exploatare si proiectarea integrata (prin
respectarea normativelor comunitare) pentru cele care vor fi
planificate in viitor;
3. Oferirea de finantari adecvate la nivelul UE pentru studierea
infrastructurilor infrastructurilor critice energetice si cele de transport;
4. Existenta, la nivel international / european, a unei abordari comune in
ceea ce priveste abordarea securitatii si rezilientei infrastructurilor
critice energetice si de transport prin prisma system of systems
concept .
3-Mar-10

45

Prioritati pentru
implementarea
Directiva
2008/114/CEdin
a Consiliului
din 82008
Decembrie 2008
Directiva
2008/114/CE
a Consiliului
8 Decembrie

privind
privind identificarea
identificarea i
i desemnarea
desemnareainfrastructurilor
infrastructurilor critice
criticeeuropene
europene i
i mbuntirea
mbuntirea proteciei
proteciei acestora
acestora
DOMENIUL ENERGETIC - SECTOR ENERGIE ELECTRICA

Cercetarea tiinific, schimbul de experienta si consultanta, componente principale a

implementarii cerintelor Directivei CE 114/2008 n sectorul energetic si transporturi
valorificarea potenialului uman existent n prezent n cercetarea energetic,
creterea nivelului de expertiz care s permit corelarea cunotinelor despre
evoluiile tehnice pe plan global cu posibilitile de particularizare la nivel naional;
crearea de oportuniti pentru stimularea specialitilor de a rmne n ar i de a
lucra n cercetarea energetic romneasc pentru a contribui la absorbia fondurilor de
cercetare europene;
promovarea unor instrumente de incurajare a companiilor de producere, transport i
distribuie a energiei electrice pentru finanarea programelor proprii de cercetaredezvoltare i cofinanarea proiectelor complexe de cercetare cu specific energetic;
asocierea cu alte structuri de cercetare, din mediul academic, din mediul privat sau
organizatii nonguvernamentale, promovarea consecvventa a parteneriatului publicprivat in domeniul securitatii infrastructuriilor energetice;
asimilarea conceptului prin efort propriu si contracte de consultanta sau
externalizare de activitati specifice protectiei infrastructurilor critice gestionate;
continuarea Planului sectorial de cercetare dezvoltare n domeniul energiei si
cresterea fondurilor alocate pentru acest program;
consolidarea unei structuri naionale, responsabil pentru elaborarea de studii
necesare la elaborarea strategiilor i politicilor energetice, pentru fundamentarea unor
decizii in domeniu, pentru coordonarea i chiar elaborarea unor proiecte complexe de
dezvoltare de nivel naional regional, transfrontalier;
3-Mar-10

46

Prioritati pentru
implementarea
Directiva
2008/114/CEdin
a Consiliului
din 82008
Decembrie 2008
Directiva
2008/114/CE
a Consiliului
8 Decembrie

privind
privind identificarea
identificarea i
i desemnarea
desemnareainfrastructurilor
infrastructurilor critice
criticeeuropene
europene i
i mbuntirea
mbuntirea proteciei
proteciei acestora
acestora
DOMENIUL ENERGETIC - SECTOR ENERGIE ELECTRICA

Domeniile prioritare pentru cercetarea aplicativ, dezvoltarea i inovarea energetic:

sisteme i tehnologii energetice noi care sa conduca la creterea securitii n exploataree a
obiectivelor de productie, de trasport si alimentarea cu energie;
informatizarea proceselor de producere a energiei electrice i a proceselor decizionale n
sectorul energetic;
promovarea de tehnologii de protecie a mediului si a cetateanului, fata de efectele proceselor i
echipamentelor energetice;
promovarea transferului de cunotine i tehnologii n domeniul energetic;
fundamentarea strategiilor energetice nationale lund in considerare experiena si normativele
Comunitatii Europene;
promovarea transferului de cunotine i tehnologii n domeniul energetic;
Oportuniti pentru mediul academic, structuri de cercetare independente, structuri private,
organizaii nonguvernamentale,
parteneriat public-privat, consortii multinationale, activitatii
subcontractate, etc .:

Cercetare tiinific ;
Proiecte finanate prin Planul Naional sau Proiecte finanate cu Fonduri Europene;
Consultan;
Instruire clasic, direct sau instruire de la distan;
Invamnt superior - cursuri de masterat i doctorat in domeniul de interes;
Formare profesionala, eleborare de standarde, proceduri de lucru, normative, etc.;
Studii de caz, analize de risc, vulnerabilitti la obiective i infrastructuri critice, locale sau regionale;
Modelare si simulare procese, proceduri sau scenarii complexe pentru stabilirea cursului optim de aciune;
Manifestari tiinifice dedicate: conferine, simpozioane, mese rotunde, comunicari tiinifice,
Publicaii de specialitate sau alte publicaii de popularizare a subiecte in domeniul de interes mentionat
Alte forme de asociere care au ca scop promovarea si protejarea proprietaii intelectuale in acest domeniu
3-Mar-10
47

Protectia Infrastructurilor Critice Prioritate la nivel National

Cultura de Securitate n randul specialitilor i al cetteanului comunitar
Scopul elaborrii msurilor de Protectie a Infrastructurilor i Serviciilor Critice, vitale
funcionrii societii noastre i totodat promovarea consecvent i coerent a
CULTURII DE SECURITATE in rndul specialitilor, care acioneaz sectorial, dar i al
populaiei civile, trebuie s fie acela de a asigura cunoaterea de ctre toi factorii
implicai a drepturilor, obligaiilor, a procedurilor de lucru, a sarcinilor i atributiilor ce
le revin premergator, pentru prevenirea unor situaii critice, pe timpul i dup apariia
unei situaii de urgen, generate de oricare dintre aspectele de vulnerabilitate sau
elemente de risc luate n considerare i de a crea un cadru unitar i eficient de
aciune pentru prevenirea i gestionarea riscurilor care sunt generatoare de situatii de
avarie, intrerupere a activittilor specifice i determinarea de pierderi economice
semnificative, vtmarea personalului propriu sau a populatiei i de a asigura un
rspuns acional optim n caz de urgen, adecvat fiecarui domeniu, sector sau
serviciu conex, n raport de tipul de risc identificat.

3-Mar-10

48

Protectia Infrastructurilor Critice Prioritate la nivel National

Specialitii romni din mediul academic sau cercetare, din cadrul
diferitelor structuri ministeriale, de la operatorii de stat sau privai,
reprezentanii ai societii civile i massmedia, particip constant la
conferine, mese rotunde, ateliere de lucru, proiecte de cercetare tiinific n
acest domeniu sau desfaoar activitate tiinific permanent sau alt gen
de colaborare la diverite structuri europene specializate.
Exist permanent posibilitatea unor contribuii notabile i apreciate
n domeniu, un larg schimb de experien i acces la nformaii, concluzii,
analize de risc, material documentar variat, lecii invate, msuri de
protecie i refacere a sistemelor afectate, de ctre diveri operatori din ar
sau strintate, n urma unor evenimente desfaurate la obiective i
infrastructuri critice, larg raspndite n Europa i alte continente.

3-Mar-10

49

Protectia Infrastructurilor Critice Promovarea conceptului n Romnia

Promovarea conceptului
In Romania, la nivel institutional, preocupari notabile au fost inregistrate la nivel de
Presedintie, Parlamentul Romaniei (Comisia de Aparare, Siguranta si Ordine Publica din
cadrul Camerei Deputatilor), Serviciul Roman de Informatii (prin Centrul de Informare
pentru Cultura de Securitate), Ministerului Economiei, prin Structura de Securitate si
Directia Generala de Politici Energetice si Compania Naional TranselectricaS.A.,
Ministerul de Interne prin IGSU. Din cadrul sectorului privat trebuie mentionata activitatea
Fundatiei EURISC, Regia Autonom RASIROM S.A., Grupul UTI i altii.
Primele manifestari dedicate noului concept au fost:
1. 1997, M.Ap.N. Statul Major General, prezentarea de catre Fundatia EURISC a
Raportului Clinton, privind Infrastructurile Critice.
2. 2001, Palatul Cotroceni: Seminar international organizat de catre Fundatia EURISC,
sub conducerea presedintelui Romaniei, cu participarea unor experti S.U.A., Elvetia si a 200
de specialisti civili si militari din cadrul CSAT.
3. 2003, Bucuresti: Protectia infrastructurii critice: seminar international organizat de
Transelectrica si USAID.
4. 2004, Palatul Cotroceni: Seminar international organizat de catre Fundatia EURISC sub
conducerea presedintelui Romaniei, cu participarea unor experti S.U.A., Elvetia si a 150 de
specialisti civili si militari din cadrul CSAT.
5. 2005, Palatul Parlamentului: Seminar international, organizat de Comisia de Aparare si
Siguranta Ordine Publica din cadrul Camerei Deputatilor in parteneriat cu RASIROM,
TranselectricaS.A. si ANRE (Autoritatea Nationala de Reglementare in Domeniul
Energieie), cu sprijinul Fundatiei EURISC, UTI GRUP si CICS (Centrul de Informare pentru
Cultura
3-Mar-10 de Securitate) din cadrul SRI.
50

Protectia Infrastructurilor Critice Promovarea conceptului n Romnia

Dup promovarea noului concept n Europa, ncepand cu anul 2005, Fundaia EURISC, n
parteneriat cu Compania Naional TranselectricaS.A., Regia Naional RASIROM S.A., i Grupul
UTI , au lansat un proiect de durat, cu mai multe obiective, in domeniul cercetarii de securitate,
avand drept scop promovarea Protectiei Infrastructurilor Critice in Romania.
Cu participarea reprezentantilor Preedeniei Romniei, a Guvernului, Ministerului Economiei,
Ministerului Afacerilor Externe, Ministerul Aprrii Naionale, Ministerul de Interne, Inspectoratul
General pentru Situaii de Urgen (IGSU), Academia Romana, din mediul academic si de cercetare,
reprezentanti ai Uniunii Europene, NATO, World Security Forum, Ambasadori i membrii ai corpului
diplomatic acreditai in Romnia, specialiti de marc in domeniul analizei de risc si manegementul
infrastructurilor critice din USA, Europa, Asia si Romania, au fost planificate i s-au desfasurat, in
tara (Bucuresti, Sibiu, Constanta, Iasi, Timisoara, Cluj) sau in strainatate ( Brussels-Belgia; LucernaElvetia; Krynica-Polonia; NATO SACT HQ Norfolk, Virginia, US; Berlin-Germania) mai multe activitati
specifice, astfel: ,
Conferinte = 5
Seminarii = 4
Ateliere de Lucru specialisti = 6
Mese rotunde = 10
Intalnire cu experti NATO si EU = 2
Forum national Parteneriatul Public Privat in domeniul securitatii = 3
Publicatii (interne si internationale) cu tematica specifica domeniului = 4
Promovare cultura de securitate tematica PIC = 1
In anul 2009, dupa intrarea in vigoare a Directivei CE 114/2008, au fost organizate mai multe
evenimente cu factorii de decizie si specisti din domeniul energetic si transporturi.
Statut de observator si consultant in grupul de lucru interministerial, coordonat de catre
Administratia Pezidentiala Departamentul Securitatii Nationale, pentru elaborarea unei strategii
nationale si initiative legislative dedicate protectiei infrastructurilor critice nationale .
3-Mar-10

51

Protectia Infrastructurilor Critice Promovarea conceptului n Romnia

CULTURA DE SECURITATE

RISC
EU

EU EU

EU EU
EU

EU

n anul 2003 Fundaia EURISC n parteneriat cu specialitii Direciei Programe de

Comunicare din cadrul SRI, au lansat un proiect-pilot regional, Centrul de Informare
pentru Cultura de Securitate, pentru a rspunde interesului i nevoii de
cunoatere a problematicii de securitate de ctre societatea civil din Romnia.
Centrului de Informare pentru Cultura de Securitate - este un proiect cu
destinaie public, ai crui beneficiari aparin instituiilor guvernamentale, de
nvmnt, organizaiilor neguvernamentale, mediului de afaceri i lumii
academice.
Acivitatea i rezultatele obinute de la nfiinare pn n prezent au fost apreciate
n mod deosebit de ctre Divizia de Diplomaie Public NATO care a
recomandat statelor membre i celor partenere promovarea unor proiecte
similare.
Activitile Centrului de Informare pentru Cultura de Securitate vizeaz
promovarea public a unor teme, precum:
Implementarea n liceele din Bucureti i din ar a campaniei Terorismul de
lng noi proiect premiat n cadrul competiiei Olimpiadele Comunicrii;
Diplomaia public i autoritile de intelligence;
Ameninrile transfrontaliere i securitatea ceteanului;
Prevenirea i combaterea pericolului reprezentat de bioterorism;
Promovarea conceptului de Protectie a Infrastructurilor Critice, la nivelul
comunitilor i autoritilor locale i regionale (primul ciclu de activitati -

EU E
EU
U

Brasov 2009 ).
3-Mar-10

52

Protectia Infrastructurilor Critice Promovarea conceptului n Romnia

Fundaia EURISC - CENTRUL PROCSI

The Regional Center for Training and Research on Critical Services and Infrastructures Protection
La data 13 iunie 2008, Fundaia EURISC a inaugurat proiectul
Centrul PROCSI (The Regional Center for Training and Research
on Critical Services and Infrastructures Protection), structur
dedicat instruirii, elaborrii de studii i lucrri de cercetare
tiinific n domeniul infrastructurilor i serviciilor critice.
Centrul PROCSI
este o structur dedicat
instruirii,
elaborarii de studii i lucrri de cercetare tiinific n domeniul
infrastructurilor i serviciilor critice, avnd ca obiectiv principal s
funcioneze i s fie recunoscut pe plan internaional ca un centru
regional de excelenta in ceea ce priveste pregatirea generala i
specializata a persoanelor care activeaza in domeniul promovrii
i implementrii masurilor specific de protectie a infrastructurilor
i serviciilor critice, cu aportul specialistilor romani i straini in
domeniu i prin diverse activitati de cooperare internaionala.

3-Mar-10

Prin activitatile de instruire, cercetare i proiectele care le

coordoneaza sau la care este partener, Centrul PROCSI asigur
transferul de experien n domeniul analizei de risc, problematicii
de protecie si resilien a infrastructurilor critice de la Uniunea
Europeana, NATO, Natiunile Unite, mediul academic i structuri
specializate, recunoscute pe plan mondial, din SUA, Europa,
Orientul Mijlociu i Asia, acoperind cu precdere zona de interes
strategic pentru Romania, n regiunea extins a Mrii Neagre. 53

Protectia Infrastructurilor Critice Promovarea conceptului n Romnia

In luna Februarie 2008, cu spijinul Fundaiei EURISC, a fost publicat, un numr special al
Revistei de Protecie Civil, publicaie periodic a Inspectoratului General pentru Situaii de
Urgen, n care mai multi specialiti din cadrul instituiei, dar i ali experi, au scris despre
conceptul de infrastructuri critice i protecia acestora, prioritile n domeniu ale NATO i ale
Uniunii Europene, protejarea populaiei civile, noi abordri n ceea ce privete sigurana
populaiei, Programul European pentru Protecia Infrastructurilor Critice i reziliena la nivel
regional.

In luna Iunie 2009, Asociaia Romana pentru Tehnica de Securitate ARTS in parteneriat cu
Fundaia Eurisc au organizat Conferinta Internationala, Securitatea si siguranta cetateanului si a
comunittilor locale. Protectia Infrastructurilor si a serviciilor critice. In pregatirea acestui
eveniment a fost editat nr. 6/2009 al Revistei ALARMA care a abordat problematica Protectiei
Infrastructurilor critice i aportul tehnicii de securitate, prin articole scrise de mai muli
specialiti n domeniu.
In luna Decembrie 2009, n organizarea EURISC i Transelectrica SA, este planificat Al VI-lea
Forum Energetic in Romania (17 Decembrie 2009), care va aborda i protectia infrastructurilor
critice energetice in Romania, iar n organizarea EURISC , ARTS, Patronatul Societatilor de
Securitate i ARIS este planificat Al III-lea Forum National al Parteneriatului Public-Privat in
domeniul securitatii (18 Decembrie 2009), care are ca tematic principal sigurana cetteanului
3-Mar-10
54
i
protecia infrastructurilor critice la nivelul comunitilor locale.

Protectia Infrastructurilor Critice Promovarea conceptului n Romnia

Proiectul ROSTREC
Romnia

- O strategie de securitate energetica pentru

In anul 2009, Fundaia EURISC, avnd ca partener de proiect Comitetul

Atlantic Norvegian, a ctigat o finanare n cadrul Programului Norway
Grants i desfoar Proiectul ROSTREC.
Proiectul a parcurs deja prima etapa, fiind organizate o serie de intalniri
de lucru a specialistilor la Bucuresti (iunie 2009) i Oslo (Octombrie
2009), finalizarea si prezentarea temei abordate fiind planificata pentru
luna Septembrie 2010
In cadrul proiectului se urmrete promovarea eficienei energetice,
utilizarea resurselor regenerabile, protecia i reziliena infrastructurilor
critice energetice, .a.
Proiectul este elaborat cu participarea umai multor specialiti romani si
straini, cu larga recunoastre internationala in domeniile de referina ale
Proiectului, urmand sa fie luate in considerare, printre altele, concluziile
reuniunii de la Lucerna-Elveia (5-9 iunie 2008), activitate organizat de
ctre Word Security Forum i Fundaia EURISC, cu sprijinul Ministerului
de Externe al Norvegiei.
3-Mar-10

55

Protectia Infrastructurilor Critice Promovarea conceptului

Instruire - Cercetare Dezvoltare Formare Profesional
COMUNICARE A COMISIEI CTRE PARLAMENTUL EUROPEAN I CONSILIU
privind dialogul public-privat n cercetarea i inovarea n domeniul securitii
Bruxelles, 11.9.2007
COM(2007) 511 final
{SEC(2007) 1138}
{SEC(2007) 1139}
- FP7 prevede o participare mai activ a cercettorilor i a instituiilor de cercetare din toate
rile partenere ale Cooperrii internaionale i din rile industrializate, fiind prevzute restricii
n ceea ce privete anumite aspecte confideniale.
- De asemenea, pot participa la cercetarea n domeniul securitii din cadrul FP7 persoane
juridice din rile asociate, cu aceleai drepturi i obligaii ca i statele membre.
Forumul European pentru Cercetare si Inovare n domeniul Securitii - ESRIF
Obiectivul ESRIF const n a sprijini procesul decizional n materie de securitate civil cu
ajutorul unor tehnologii i a unei baze de cunotine corespunztoare, prin stabilirea i
realizarea unei Agende comune de cercetare n domeniul securitii pe termen mediu i lung
care va implica toate prile interesate la nivel european, inclusiv pe cele din rile asociate la
FP7, att din partea cererii, ct i a ofertei, din mediul industrial i academic sau altele

FP7 Security Call 3 - FP7-SEC-2010-1

3-Mar-10

The Security Research Call 3 - 2010 comprises several topics in four mission areas:
Security of citizens;
Security of infrastructures and utilities;
Intelligent surveillance and border security;
Restoring security and safety in case of crisis.
These four missions are completed by a number of cross-cutting topics from the activities
Security and Society and Security Research Coordination and Structuring.

56

Muresan, Liviu
EURISC Institute, RO

3-Mar-10

57

Protectia Infrastructurilor Critice Promovarea conceptului

In aceasta etapa, un grup de lucru interministerial, se intalneste in baza unui program stabilit de
conum acord, sub coordonarea Departamentului de Securitate Nationala de la Presedentia
Romaniei, pentru propunerea elementelor conceptuale care vor fi inserate in Strategia Nationala de
Securitate ed. 2010 si de elaborarea a primei Hotarari de Guvern, dedicata abordarii si
implementarii conceptului de Protectie a Infrastructurilor Critice in Romania.
Instituia

Administratia Prezidentiala
Ministerul Administraiei i Internelor
Guvernul Romniei - Departamentul Afaceri Europene
Guvernul Romaniei - Consilier al primului ministru
Ministerul Comunicaiilor i Societii Informaionale

SITUATIA CENTRALIZATOARE
cu propunerile formulate de _____________________________________
referitoare la proiectul de H.G. privind reglementare procedurii de identificare, desemnare si protecie a
infrastructurii critice
Forma textului propus n proiectul de H.G.
Coninutul propunerii
Justificarea/argumentarea propunerii
H.G. privind reglementarea procedurii de identificare, desemnare si securitate a infrastructurii critice

Ministerul Administraiei i Internelor

Ministerul Apararii Nationale
Serviciul Romn de Informaii
Serviciul de Telecomunicaii Speciale
SIE
Fundaia EURISC
Ministerul Comunicaiilor i Societii Informaionale

n temeiul art.108 din Constituia Romniei, republicat,

Guvernul Romniei adopt prezenta hotrre

Obiect
Art.1 Prezenta hotrre reglementeaz procedura pentru identificarea, desemnarea i protecia
infrastructurilor critice naionale / europene, n scopul creterii capacitii de asigurare a stabilitii,
securitii i siguranei sistemelor economico-sociale i protecia persoanelor.
Art. 2 Prevederile prezentei hotrri se aplic sectoarelor i subsectoarelor prevzute n anexa nr. 1.

Ministerul Economiei

Ministerul Economiei / DGIAPS

Ministerul Transporturilor i Infrastructurii
TRANSELECTRICA
IGSU / Ministerul Administraiei i Internelor
3-Mar-10

Termeni i definiii
Art.3 n sensul prezentei hotrri, termenii i expresiile de mai jos se definesc dup cum urmeaz:
a) infrastructur critic naional, denumit n continuare ICN un element, un sistem sau o component
a acestuia, aflat pe teritoriul naional, care este esenial pentru meninerea funciilor vitale ale societii, a
sntii, siguranei, securitii, bunstrii sociale sau economice a persoanelor, i a cror perturbare
sau distrugere ar avea un impact semnificativ la nivel naional ca urmare a incapacitii de a menine
respectivele funcii;

58

International Journal of Critical Infrastructures (IJCIS)

(incorporating the International Journal of Infrastructures)
ISSN (Online): 1741-8038
ISSN (Print): 1475-3219
Editor

Prof. Dr. Adrian V. Gheorghe

Batten Endowed Chair Systems Engineering
Old Dominion University
Batten College Engineering and Technology
Department of Engineering Management and Systems
Engineering
241 Kaufman Hall
Norfolk, VA 23529
USA
agheorgh@odu.edu

International Journal of System of Systems Engineering (IJSSE)

ISSN (Online): 1748-068X
ISSN (Print): 1748-0671
3-Mar-10

59

Wiley Handbook of Science and Technology for Homeland Security

Copyright 2008 John Wiley & Sons, Inc. All rights reserved.
Last updated: 29 Sep 2009

Editor-in-Chief
John G. Voeller is currently working at the Executive Office of the President as a

Sample Content
Vulnerability Assessment
Deterrence: An Empirical
Psychological Model
Medical Countermeasures
for Radiological Nuclear
Threat Agents
Surveillance Methods and
Technologies for Water and
Waste Water Utility
Critical Infrastructure
Protection decision Making
Analysis of Cascading
Infrastructure
3-Mar-10 Failures

senior analyst on homeland security and as aconsultant for the Department of

Homeland Security on all aspects of infrastructure protection.
He is also Senior Vice President,Chief Knowledge Officer and Chief Technology
Officer at Black and Veatch, the largest privately held engineering company in the
United States.

Section Editors
Bilal Ayyub, University of Maryland
John Cummings, Sandia National Laboratory
John Edwards, National Security Telecommunications AdvisoryCommittee
Ron Fisher, Argonne National Laboratory

Adrian Gheorghe, Old Dominion University

Patricia Hu, Oak Ridge National Laboratory
Larry Kerr, Office of the Director of NationalIntelligence
James Peerenboom, Argonne National Laboratory
John Phillips, Central Intelligence Agency
Ramana Rao, Inxight Corp.
Bruce Resnick, Cargill Corp.
Simon Szykman, National Institute of Standards andTechnology
Ngai Wong, Joint Science and Technology Office for Chemicaland Biological Defense
60

RISC
EU

EU EU

EU EU
EU

EU

EU E
EU
U

FUNDAIA EURISC
INSTITUTUL EUROPEAN PENTRU MANAGEMENTUL RISCULUI,
SECURITII I COMUNICRII
C.P. 2-111, O.P. 2, Sector 1
Bucuresti, Romania
Tf.
021 212 2102
Tf. / Fax : 021 319 3279
E-mail: eurisc@eurisc.org

www.eurisc.org
3-Mar-10

61