Obezitatea

Obezitatea reprezinta o problema de sanatate publica care afecteaza tot mai multe tari
dezvoltate sau in curs de dezvoltare. Incidenta in crestere are caracteristici de pandemie si
necesita atentie speciala urgenta datorita potentialei mortalitati si morbiditati asociate.
Obezitatea se caracterizeaza printr-o depozitare in exces a grasimii corporale. Termenul de
supraponderal defineste o masa ponderala (greutate corporala) care nu corespunde
inaltimei persoanei. Din aceasta masa corporala (masa grasa si musculara) barbatii prezinta
un procent de grasime de 15-20% iar femeile 25-30%, astfel explicindu-se predominanta
afectarii feminine. In functie de aceste limite, obezitatea poate fi definita ca peste 25%
tesut adipos la barbat si peste 33% la femei.
Indexul de masa corporala (IMC) este mult mai folosit in practica medicala decat procentul
de grasime corporala pentru a defini obezitatea. Indicele de masa corporala (IMC) sau
indicele Quetelet reprezinta o masuratoare statistica care compara greutatea si inaltimea
unei persoane.
Pentru copii IMC-ul se calculeaza la fel dar este comparat cu valorile tipice pentru virsta
respectiva.
Obezitatea apare datorita dezechilibrului intre aportul de calorii si consumul acestora.
Unele conditii patologice pot determina instalarea obezitatii: hipotiroidismul, sindromul
Cushing, depresia, corticosteroizii, antidepresivele, anticonceptionalele, sindromul PraderWilli, sindromul ovarelor polichistice.
Clasificarea obezitatii in functie de IMC-ul:
Subponderal (slab), < 18,5, risc de comorbiditati asociate obezitatii scazut, risc crescut
pentru alte afectiuni, sub 53,5-60 kg.
Greutate normala, 18,5-24,9, 60-81 kg.
Supraponderal, > 25,
Stadiul pre-obez (supraponderal), 25-29,9, risc de comorbiditati crescut, 81-97 kg.
Obez clasa I (obez), 30-34,9, risc de comorbiditati moderat crescut, 97-113 kg.
Obez clasa II (obez), 35-39,9, risc de comorbiditati sever, 113-130 kg.
Obez clasa III (obezitatea morbida), > 40, risc de comorbiditati foarte sever, > 130 kg.
Distributia tesutului adipos in corp.
Distributia grasimii corporale este identificata dupa doua tipuri de obezitate, cea androida
si cea ginoida.
Tipul android de obezitate este legat de forma ca de mar a corpului. Este tipul masculin
in care umerii, bratele, gitul, pieptul si abdomenul superior sunt marite de volum. Acest tip
de obezitate poate afecta femeile si barbatii, si este intilnita in anumite sindroame. La
1

aceste persoane organele interne cele mai afectate sunt inima, ficatul, rinichii si plaminii.
Apare la femeile in premenopauza prin tulburarea functiei tiroidiene, dupa nasteri sau dupa
tratamente hormonale pentru tulburari ale ciclului menstrual. Tipul android de obezitate are
un risc crescut de afectare pulmonara si cardiaca prin nivelul inalt de colesterol.
Tipul ginoid de obezitate este cel caracterizat de forma ca de para a corpului, in care
grasimea se depoziteaza mai ales in partea inferioara a corpului. Este intilnit la ambele sexe
dar cele mai afectate sunt femeile. Grasimea se acumuleaza in abdomenul inferior, pe
coapse, fese si gambe. Fata si gitul au un aspect normal. La unele persoane si obrajii pot fi
mariti de volum. Organele cele mai afectate sunt rinichii, uterul, intestinele, vezica urinara
si colonul.
Al treilea tip de obezitate: Unele persoane nu se incadreaza nici in tipul android si nici in
cel ginoid de obezitate. Intregul corp de la cap pina la picioare este marit de volum prin
depunere de grasimi.
Optiunile terapeutice ale obezitatii
Pentru o scadere in greutate eficienta pacientul trebuie sa urmeze trei faze in cadrul unui
program special:
- includerea intr-un test de screening pentru obezitate
- un program de scadere in grutate definitiv
- o faza de mentinere care de obicei va fi abordata toata viata pacientului si care trebuie sa
fie acceptata pentru cel putin doi ani dupa ce programul de scadere in greutate este
incheiat.
Cauzele obezitatii
Etiologia obezitatii este multifactoriala.
Aceasta cuprinde urmatoarele afectiuni care predispun la obezitate si supraponderabilitate:
- factori metabolici, factori genetici
- sedentarismul, stilul de viata
- factori endocrini, rasa, sexul, virsta
- factori etnici si culturali, statusul socioeconomic
- obiceiuri alimentare, renuntarea la fumat
- sarcina si menopauza, factori psihologici
- diabetul gestational, alaptatul la sin.
Cauze secundare cuprind:
- sindromul Cushing, hipotiroidismul
- insulinomul, obezitatea hipotalamica
- sindromul de ovare polichistice
- sindroamele genetice (Prader-Willi, Alstrom, Bardet-Biedl, Cohen, Borjeson-ForssmanLehmann, Frohlich)
- deficienta de hormoni de crestere
2

- consumul de contraceptive orale

- obezitatea legata de consumul de medicamente (fenotiazine, valproat de sodiu,
carbamazepina, antidepresivele triciclice, litiul, glucocorticosteroizi, acetat megestrol,
thiazolidine diones, sulfoniluree, insulina, antagonistii adrenergici, antagonistii
serotoninici)
- tulburarile de alimentatie (bulimia nervoasa, tulburarile de alimentatie perin excesul
alimentar de sarbatori si cel nocturn)
- hipogonadismul, pseudohipoparatiroidismul, obezitatea prin alimentarea la tub.
Factorii care cresc aportul alimentar energetic cuprind:
- dimensiunile portiei de hrana
- alimentele bogate in grasime/cu densitate energetica crescuta
- alimentele hiperglucidice
- bauturile dulci, zaharul, mesele rapide
- gustarile cu continut mare in grasime
- scaderea aportului de calciu
- disponibilitatea si accesibilitatea la alimente
- pretul scazut al alimentelor
- gustul placut al alimentelor si varietatea acestora.
Factorii care scad activitatea fizica cuprind:
- reducerea necesitatii de activitate fizica in cele mai multe medii de lucru
- lipsa activitatii fizice obligatorii in mediile de scolarizare
- reducerea activitatii fizice necesare activitatilor casnice prin tehnologia avansata
- competitia pentru activitati sedentare placue: televizorul, video/DV, computerul, jocurile,
internetul.
Efectele obezitatii asupra sanatatii
Persoanele cu obezitate prezinta un risc crescut de a dezvolta mai multe conditii patologice
care pot determina scaderea calitatii vietii si deces prematur. Obezitatea este asociata cu
peste 30 de afectiuni, iar evidentele stiintifice au stabilit o relatie strinsa intre cel putin 15
dintre acestea. Scaderea in greutate cu peste 10% pentru persoanele cu obezitate poate
imbunatati unele afectiuni relationate cu aceasta incluzind diabetul si hipertensiunea.
Complicatiile acute ale obezitatii cuprind:
- diabetul zaharat de tip II, hipertensiunea, hiperlipidemia
- accelerarea cresterii si maturarii osoase la copii
- hiperandrogenismul ovarian si ginecomastia
- colecistita, pancreatita, psudotumori cerebri
- ficatul gras cu ciroza si boala renala-glomeruloe0. scleroza focala
- apneea de somn si tulburarile respiratiei in timpul somnului sunt intilnite mai ales la
copii, acompaniata de disfunctii neurocognitive
- genu valgum, tibia vara sunt observate mai frecvent la copii obezi.
3

Sechelele emotionale si psihosociale sunt larg raspindite. Datele arata ca obezitatea este
frecventa la copii deprimati. Prejudecata si discriminarea fata de persoanele obeze sunt larg
intilnite.
Obezitatea este asociata cu un numar de factori de risc cardiovascular, incluzind
hiperinsulinismul si rezistenta la insulina, hipercolesterolemia, hipertrigliceridemia, nivele
reduse de HDL (lipidele bune) si hipertensiune. Un element caracteristic al rezistentei la
insulina este acanthosis nigricans a carei prezenta indica un risc crescut de diabet zaharat
de tip II.
Diagnostic diferential
Obezitatea prin tulburari ale alimentatiei (cea mai frecventa) trebuie diferentiata de alte
cauze ale acesteia cum ar fi cele farmacologice, acromegalia, sindromul Cushing,
insulinomul, hipotiroidismul, bulimia, lipodistrofia, hiperlipidemia, deficienta de hormon
de crestere.
Dietele conventionale se clasifica in:
- echilibrate-diete cu calorii putine (sau reducerea dimensiunii portiilor de alimente)
- dietele fara grasimi
- dietele fara carbohidrati
- dietele intermediare (cele in care macronutrientii majori: grasimile, proteinele,
carbohidratii sunt in cantitati egale de 30-40%)
- dietele speciale.
Modificarea stilului de viata cuprinde:
- consumul de mese mici, activitatea fizica
- mentinerea unei diete sanatoase si dupa scaderea in greutate
- inscrierea in grupuri de sustinere pentru persoanele obeze pentru suprotul psihic si
motivare
- alimentarea la sin a nou-nascutilor
- consumul de fructe si legume proaspete sau preparate
- eliminarea grasimilor saturate si alimentelor bogate in colesterol
- consumul de cereale
- echilibrarea aportului de calorii cu consumul acestora
- eliminarea meselor frugale, pastrarea unei ore exacte la care se ia masa
- luarea mesei in bucatarie, fara televizor
- scaderea apetitului prin consumul unui pahar de apa cu 30 de minute inainte de masa.
Terapia farmacologica
Categoriile principale de medicamente folosite cuprind:
- medicamentele care actioneaza central prin scadere aportului alimentar
4

- medicamente care actioneaza periferic prin blocarea absorbtiei alimentare

- medicamente care cresc consumul energetic.
Daca dieta si exercitiile nu sunt eficiente, medicamentele pot fi o optiune.
Terapia chirurgicala
Denumita si chirurgia bariatrica reprezinta una dintre optiunile terapeutice asociate cu
scaderea in greutate semnificativa si sustinuta la persoanele cu obezitate morbida asociata
cu comorbiditati. Prezenta comorbiditatilor nu reprezinta o contraindicatie. Aceste
proceduri sunt indicate doar la pacientii cu IMC >40 kg/m2 si o greutate mai mare cu 45 kg
peste greutatea ideala. Printre comorbiditatile ameliorate dupa operatie se numara diabetul
tip II, hipertensiunea, insuficienta cardiaca, edemul periferic, insuficienta respiratorie,
astmul, dislipidemia, esofagita, pseudotumor cerebri, tulburarile de somn, asteoartroza,
tromboembolismul, incontinenta urinara.
Alte proceduri ajutatoare care pot fi efectuate dar care au o utilitate neclara includ:
- eliminarea grasimii viscerale
- paniculectomia grasimii subcutanate, liposuctia.