Lucrarea de laborator nr.

1
1. Cunoasterea operatiilor, a tantelor i matrielor
1.1. Scopul lucrrii.
Lucrarea are drept scop s prezinte studentilor tipurile de matrite ce se folosesc
n procesul de presare la rece si operatiile ce se pot executa cu ajutorul acestor matrite.
1.2. Materiale, tipuri de matrite, operatii.
1.2.1. Materiale utilizate n procesul presrii la rece.
Semifabricatele destinate presrii la rece se gsesc n majoritatea cazurilor sub form
de table si benzi si mai rar sub form de profile, toate fiind materiale metalice sub
form de aliaje feroase sau neferoase. Se mai utilizeaz si materiale nemetalice ca:
hrtia, cartonul, prespanul si n ultimul timp masele plastice. Natura materialului se
precizeaz n functie de conditiile tehnice impuse produsului ce urmeaz a fi realizat
cum ar fi: rezistenta mecanic, proprietti termice, electrice, magnetice, anticorozive,
greutate, etc, precum si functie de conditiile tehnologice legate de procesul de
fabricatie.
Cele mai des utilizate dintre aceste semifabricate sunt: tabla neagr, tabl pentru
constructii metalice, tabl decapat, benzi din otel, benzi si discuri de Cu, tabl din
alam, etc.
Toate aceste materiale sunt standardizate si se indic: starea de livrare, gama de
grosimi si recomandri de utilizare
1.2.2. Operatiile ce se execut prin presare la rece.
Operatiile de presare la rece se execut la o temperatur inferioar temperaturii de
recristalizare a metalului sau aliajului respectiv, prin tiere si deformare plastic. Ele se
mpart n 2 mari grupe: a) operatii de stantare ce se practic laminatelor subtiri prin
tiere si deformare plastic; b) operatii de matritare aplicate pieselor masive prin
deformare plastic.
Principalele operatii ce se execut prin presare la rece si prezentate n fig. 1.1. sunt:
fig. 1.1.a- tierea (retezarea); b- decuparea; c- perforarea; d- crestarea; e- calibrarea
prin tiere (retezarea); f- tunderea (tierea marginilor); g- curbarea; h- roluirea; indoirea; j- ambutisarea; k- rsfrngerea; l- reliefare; m- fltuirea (cu sau fr band de
adaos); n- agrafarea (asamblarea a dou piese, prin ndoirea uneia din piese, sau prin
crestarea simultan a pieselor).
1.2.3. Matrite ce se utilizeaz n procesul presrii la rece
Sunt dispozitive cu ajutorul crora, prin intermediul elementelor active pe care le
posed, se poate da forma dorit unei piese.
Materialele din care se confectioneaz elementele active ale unei stante sau matrite,
sunt oteluri de scule ca: OSC 8; OSC 10; OSC 12; C 15; C 120; W 23 etc. Stantele si

matritele se clasific dup mai multe criterii: a) dup criteriul tehnologic care la rndul
lor dup diferitele operatii ce le execut, conform celor prezentate si dup modelul de
combinare a operatiilor, sunt simple si combinate (succesive, simultan succesive); b)
dup criteriul constructiv, care la rndul lor pot fi cu elemente de ghidare si fr
elemente de ghidare (cepuri, plci, coloane, cilindrii, ghidaje combinate); c) dup
criteriul de exploatare, care la rndul lor pot fi dup felul avansului (cu avans manual
sau cu avans automat), dup modul de scoatere a pieselor (cu cdere prin orificiul
plcilor active, readucerea piesei n band si eliminarea pe msur ce banda
avanseaz, readucerea piesei la suprafata plcii active si eliminarea manual sau
automat).
n fig. 1.2. sunt prezentate simplificat cteva tipuri de stante si matrite astfel: fig. 1.2.astanta de retezat; b- stanta de decupat; c- stanta de perforat; d- matrita pentru ndoit; ematrita de ambutisat; f- matrita de reliefat.

(i)

(l)

(j)

(k)

Fig. 1.1

(m)

(n)

1
2

1,2- prti active

(a)

1
2

1-poanson; 2-plac matrit

(b)

1-poanson; 2-plac matrit

(c )

1
1
2
1-poanson; 2-plac matrit
(d)

1-poanson; 2-plac matrit

(e)

1-prti active

(f)

2. Clasificarea operatiilor de presare la rece

Operatiile de presare la rece se mpart n urmtoarele grupe:
2.1.

operatii de tiere

2.2.

operatii de ndoire si rsucire

2.3.

ambutisare

2.4.

operatii de fasonare

2.5.

operatii de formare prin presare volumic

2.6.

operatii de asamblare prin presare.

Denumirea operatiilor din cadrul acestor grupe si schitele acestora sunt prezentate n
tabelele 2.12.6.
Poz.

Denumirea
operatiei

Definitie

Schita

2.1. Operatii de tiere

1

Tiere la
foarfece

Tierea dup un contur

deschis cu ajutorul a dou
tisuri asociate, pentru
debitarea materialului

Retezare

Tierea dup un contur

deschis n directia
transversal a lungimii

Decupare

Tierea dup un contur

nchis pentru separarea
complet a piesei

Perforare

Tierea dup un contur

nchis pentru separarea
complet a unei prti din
material numit deseu

Crestare

Tierea dup un contur

deschis pentru separarea
incomplet a unei prti de
material

Poz.

Denumirea
operatiei

Definitie

Schita

Slituire

Tierea dup un contur

deschis la marginea
semifabricatului

Tunderea
marginilor

Tierea plusului de
material pentru realizarea
nltimii pieselor
ambutisate

Calibrarea prin
tiere

Tierea plusului de
material de la conturul
pieselor

2.2. Operatii de ncovoiere si rsucire

0

ndoire

Modificarea formei unui

semifabricat prin
ncovoierea plan n jurul
unei axe cu o raz de
curbur dat

Curbare

ndoirea tablelor si
benzilor pentru a le da o
form cilindric sau conic

3
Roluire
4
Rsucire n
elice

ndoirea circular a
marginilor unui
semifabricat
Torsionarea unui
semifabricat n elice, astfel
nct sectiunile
perpendiculare pe ax s se
roteasc n jurul axei, unele
fat de altele

Poz.

Denumirea
operatiei

Definitie

Schita

2.3. Operatii de ambutisare

1
Ambutisare

Modificarea formei unui

semifabricat plan ntr-o
pies cav sau mrirea
adncimii unui semifabricat
cav

Tragere pe
calapod

Operatia de deformare a
unui semifabricat plan prin
ntinderea sa cu aplicarea
fortat concomitent a unui
calapod

2.4. Operatii de fasonare

0

Reliefare

Deformarea pentru
executarea unui relief de
mic adncime n vederea
obtinerii unei inscriptii,
unui desen sau pentru
mrirea rigidittii

Gtuire

Deformarea local a unei

piese cave n vederea
reducerii dimensiunilor
transversale

Umflare

Deformare pentru mrirea

dimensiunilor transversale
spre fundul unei piese
cave, dimensiunile la gaur
rmnnd neschimbate

Evazare

Deformare pentru mrirea

progresiv spre extremitate
a diametrului unei tevi

Poz

Denumirea
operatiei

Definitie

Schita

Rsfrngere

Deformarea pentru
reliefarea unui
semifabricat n vederea
formrii unui guler, a unei
flanse sau pentru mrirea
rigidittii

Planare

Deformarea pieselor din

tabl n vederea obtinerii
unei planeitti
mbunttite

Deformarea pentru
Filetare prin reliefarea unui filet din tabl
fasonare
cu pstrarea constant a
grosimii tablei
2.5. Operatii de presare volumic

Refulare

Formare prin presare n

scopul mririi sectiuni
transversale sau pentru
umplerea cavittii unei
matrite cu o parte
materialului

Formare
volumic

Formare prin presare,

pentru umplerea locasului
unei matrite, prin
deformarea ntregului
volum de material

Extrudare

Executarea pieselor cave

cu pereti subtiri sau a
semifabricatelor cu
sectiune mai mic din
semifabricate cu sectiune
mai mare prin curgerea
plastic a metalului ntre
poanson si matrit

Po
z.

Denumirea
operatiei

Definitie

Schita

2
2.6. Operatii de asamblare prin presare

1
Fltuire

Asamblarea a dou table

prin ndoiri paralele cu
muchia, cu sau fr band
de adaos

Agrafarea

Asamblarea a dou piese

prin ndoirea uneia dintre
piese sau prin crestarea
simultan a pieselor

Capsarea

Asamblarea a dou sau mai

multe piese prin
deformarea unor capse, sau
a gulerului uneia din ele,
care strbat gurile
executate n cellalte piese

Bercuire

Asamblarea a dou piese

prin deformarea
convenabil a marginii
uneia din piese peste
marginea celeilalte

Nituire

Asamblarea a dou sau mai

multe piese prin cptuirea
unor nituri care le strbat

Mandrinare

Asamblarea etans a
capetelor de piese cave n
plci metalice, prin
deformarea pretilor lor

Stemuire

Asamblare prin ndesarea

materialului pieselor la
locul de mbinare al lor
pentru etansarea sau
rigiditizarea mbinrii

Dup modul de combinare operatiile de presare la rece se clasific astfel:

Operatii simple- cnd pe o stant sau pe o matrit se execut numai o singur
operatie;
Operatii combinate- cnd pe o stant sau o matrit se execut mai multe faze;
Operatiile combinate pot fi:
Combinate succesiv- cnd pentru obtinerea unei piese finite, semifabricatul
se deplaseaz cte un pas la fiecare curs a culisorului presei n fata
elementelor active corespunztoare fiecrei faze;
Combinate simultan- cnd piesa finit se obtine prin executia mai multor
faze la o singur pozitionare a semifabricatului si o singur curs a
culisorului presei;
Combinate simultan succesiv- cnd piesa finit se obtine prin combinarea
pe o stant sau matrit a operatiilor att simultan ct si succesiv.