1.

Deseurile din lemn

Deseurile din lemn sunt o materie complexa : coaja care poate fi arsa sau compostata,
rumegusul care poate fi valorificat sub forma de PAF, de combustibil, sau in agricultura ca
litiera pentru animale si talasul care poate fi folosit pentru cazane de lemn, pentru panouri de
PAL sau pentru pasta de hartie.
Lemnul nu este poluant in sine cu exceptia cazurilor in care nu este folosit sub forma naturala.
In plus, aditivii care se adauga la finisaj produc uneori substante periculoase care poate avea
efecte directe asupra sanatatii . De exemplu, prin fabricarea PAL ului sunt riscuri de expunere
la forma aldehida, gaz generator de cancer al gatului.
Deseurile din lemn se mai clasifica in functia de tipul de tratarea a lemnului, de lacurile sau
vopselele care au fost folosite la impregnare sau la finisaj. Se clasifica astfel 3 tipuri de
deseuri:

Deseuri ne-impregnate: precum deseurile generate de prelucrarea lemnului: praf,

rumegus, talas: (61% din total generat)
Deseuri slab impregnate: au fost tratate cu produse ne-periculoase sanatatii precum
grinzi de lemn, mobilier masiv, deseuri de PAL si de PAF. Aceste deseuri pot fi folosite
pentru combustie: (28%)
Deseuri foarte impregnate: stalpi telefonici tratati cu creozot sau cupru, talas care a
servit pentru a absorbi un produs periculos, etc... Acesti deseuri nu poate fi folosite
pentru combustie si merg la groapa de gunoi sau un alt centru specializat: (11%)
Chiar sub forma bruta, rumegusul depozitat necorespunzator
poate genera daune asupra mediului, poate contamina solul,
apele si de asemenea genera distrugerea habitatului acvatic.
Chiar daca provine de la o sursa naturala, deseurile generate
de prelucrarea lemnului nu mai sunt in forma lor naturala.
Descompunerea deseurilor din lemn este un proces lent care
poate produce levigat in ani de zile. In timp indelungat, in
prezenta apei, datorita ploilor frecvente, substantele care se
gasesc natural in lemn precum acizi, lignina, lignana, acizii grasi si tanin se dizolva si se
intind cu concentratii ridicate. Movila deseurilor din lemn retine levigatul pana la saturare. La
aceasta etapa, levigatul se deverseaza in mediul inconjurator si poate avea un efect nefast
asupra lui.
Levigatul lemnului contine cateva produse chimice cu o concentratie uneori mai mare decat
cea masurata la canalizarea municipala si deci, nu poate fi deversat fara o tratare adecvata.
Deseurile din lemn depozitate necorespunzator poate contamina si stratul freatic. Apa poluata
este mai bruna, are un miros neplacut si un gust dezagreabil inainte sa atinga concentratii
daunatoare sanatatii.
Apele de suprafata sunt cele mai afectate si poate fi afectata fauna acvatica extrem de repede.
Consumul biochimic in oxigen al levigatului, necesar pentru bio-degradarea lui, poate fi letal
pentru pestii precum pastravi si nevertebrate.
Deseurile din lemn pot genera de asemenea hidrogen sulfurat si amoniac in conditii anaeroba.
In apa, amoniacul poate reduce capacitatea sangelui pestilor de a transporta oxigen astfel
incat induce un efect letal asupra vietii acvatica prin sufocare.

2.Valorificarea deseurilor ca si combustibil

Folosirea rumegusului
De a folosi rumegusul sau talasul ca combustibil, se poate face prin 3 metode.
Arderea rumegusul in mod direct
Transformarea in brichete de combustibil
Transformarea in pellet , granule din lemn cu puterea calorica
Transformare in brichete
Aceasta metoda permita o depozitare mai eficienta a deseurilor din lemn.
Rumegus si talas (ideal este mai bine o amestecare din ei) sunt aduse printr-o
tubulatura cu surub elicoidal si ajung la camera de presare unde este redus la
90% din volumul lui. Presiunea este foarte ridicata, de aproximativ 30-180 bar.
A doilea faza este extrudarea cilindrului presat de 15-20 cm de lungime si 5-8
cm de diametru. Procesul nu foloseste nici un aditiv suplimentar.
Puterea calorica este comparabila: o tona de bricheta echivaleaza 400 de litre de
motorina.
Avantaj: compactare si castig de spatiu de depozitare. Produsul poate fi
valorificat usor pe plan comercial ca lemn de foc pentru uz casnic. Nu necesita o
instalatie sofisticata pentru arderea.
Dezavantaj: brichetele trebuie tinute in saci de plastic inchisi si adapostite de
umiditate altfel se descompun foarte repede. Forma lor nu permite automatizare
si folosirea lor este mai potrivita uzului casnic decat industrial.
Transformarea in Pellets (granule)
Utilizate pentru prima data in 1974 in Statele Unite, imediat dupa prima criza petroliera,
granula de lemn numita in tarile anglo-saxone pellets se prezinte sub forma de granule de
6-!2 mm diametru si de 10-30 mm de lungime cu o umiditate de cca. 10%..
Densitatea energetica si fluiditatea lor le fac un combustibil modern
care permite automatizarea instalatiilor de incalzire. Succesul lor,
mai ales in Europa, este datorat faptului ca dispun de o anumita
fluiditate si pot fi folosit aproximativ precum motorina sau gazul.
Cantitatea de cenusa este sub 1% din masa totala ceea ce-i confera
un avantaj suplimentar.
In 2000 existau doar 70 de producatori de pelleti in Europa, 200 in 2004 si practic, la ora
actuala, se deschide o unitate in fiecare saptamana. In tara, in Moldova, nu figureaza o unitate
din acest gen, dar in cazul Ardealului, situatia este diferita : Numai la Miercura Ciuc sunt 4
unitati.

Granula este majoritar fabricat plecand de rumegus si talas. Se poate si folosi lemnul forestier
tocat. Aceasta resursa este disponibila in mare cantitate in Europa. Se considera ca 40% din
lemn nu este exploatat si nu are o alta destinatie decat ca si combustibil. Deci ar putea sa
rezolve problema energiei de uz casnic de 2 ori mai mult decat situatia acutala (1) in Europa,
adica pentru 30 de milioane de case.
Procesul de realizare a pelletilor este facut precum un proces similar cu granule folosite
pentru animale. Aceasta tehnologie este disponibila de multe vreme. Deci, materia prima este
tocata fin si merge , in prima faza , la un dispozitiv de epurare (un sistem cu ventilator
impiedica eventuala prezenta a unei impuritati precum un cui care ar putea sa dauneze
procesului in sine).