Sunteți pe pagina 1din 5

Colesterol bun (HDL) vs colesterolul rau (LDL)

OCTOBER 2, 2013 BY CESAMANCAM.RO IN ARTICOLE "SNTOASE", ARTICOLE LIPIDE

0
Colesterolul ridicat reprezinta o problema grava a generatiei fast food si produce nenumarate afectiuni
cardiovasculare.
Conform unui studiu efectuat de prof. dr. Mircea Cinteza, 30% din populatia Romaniei are un nivel ridicat
de colesterol. Conform aceluiasi studiu, in cazul persoanelor cu varsta peste 70 de ani, procentul
persoanelor cu un nivel ridicat al colesterolului este de aproximativ 43%.
In ultima perioada am impresia ca se exagereaza foarte mult atunci cand se prezinta efectele
colesterolului asupra organismului. Am observat ca, de obicei, este prezentat ca fiind daunator tot
colesterolul sau se prezinta efectele negative si nu si cele pozitive (destul de multe).
Colesterolul, in cantitati potrivite, nu este daunator si chiar este foarte util!!
In cazul colesterolului se face o greseala similara celei facute in cazulglucidelor rele si bune, unde toate
glucidele au fost catalogate ca fiind rele si deci trebuie eliminate din dieta (o afirmatie total eronata).

Ce
este
colesterolul?
Este un sterol ce serveste ca precursor al vitaminelor liposolubile si al hormonilor steroizi. Colesterolul
circula prin organism prin intermediul sangelui. Fiind un compus pe baza de grasimi nu se poate
amesteca cu sangele si nu poate fi transportat in aceasta stare.
Pentru a depasi aceasta problema, organismul transforma moleculele de colesterol sau de alte grasimi in
particule minuscule acoperite cu proteine numite lipoproteine, particule ce pot fi transportate cu usurinta
prin intermediul sangelui.
Grasimile din lipoproteine sunt formate din colesterol, trigliceride si fosfolipide. Trigliceridele sunt lipide
formate din trei acizi grasi si glicerol si care, ca si colesterolul, in cantitate mare au efecte negative asupra
sistemului cardiovascular.
Exista doua tipuri de lipoproteine ce sunt de interes pentru subiectul tratat in acest articol si anume LDL
(lipoproteine cu densitate scazuta) si HDL (lipoproteine cu densitate ridicata). Dupa cum observati,

diferenta intre cele doua substante este reprezentata de densitatea acestora. Densitatea lor este data de
raportul dintre proteine si lipide; compusii ce contin mai multe lipide decat proteine au o densitate mai
mica decat cele ce au un continut mare de proteine.
Colesterolul
bun
(HDL)
HDL este opusul LDL. Fata de LDL, colesterolul bun, are in compozitie o cantitate mare de proteine si
este sarac in lipide. Acest compus actioneaza ca un aspirator si absoarbe colesterolul in exces de la
nivelul tesuturilor si celulelor si il transporta la nivelul ficatului. Ficatul elimina colesterolul din aceste
particule si il foloseste sau il recicleaza. Aceasta activitate a HDL explica de ce acesta are efecte benefice
asupra sistemului cardiovascular.
HDL contine si antioxidanti ce pot impiedica oxidarea LDL si transformarea lui in particule si mai
periculoase pentru organism.
Stilul de viata influenteaza foarte mult nivelul de HDL exercitiile fizice il pot creste, iar fumatul il scade.
Dietele bogate in grasimi cresc nivelul de HDL dar si pe cel de LDL, iar cele sarace in lipide scad
cantitatea de LDL si HDL. Totusi, printr-o alegere atenta a alimentelor consumate, puteti scadea
cantitatea de LDL fara sa influentati negativ nivelul HDL.
Pentru a creste nivelul de HDL simultan cu scaderea cantitatii de LDL trebuie sa evitati alimentele ce
contin grasimi saturate si sa consumati alimente ce contin grasimi nesaturate ca uleiul de masline, peste,
alune, migdale etc.
Colesterolul
rau
(LDL)
In general, 60-70% din cantitatea totala de colesterol este purtata prin organism de particulele LDL.
Aceste particule asigura transportul colesterolului de la ficat la locul unde este necesara prezenta lui.
Daca nivelul de colesterol din sange este mai mare decat necesarul organismului, acesta nu este folosit
de celule, circula liber si astfel ajunge sa se ataseze de peretii vaselor de sange si ingreuneaza circulatia
sangelui. Aceste blocaje pot duce la afectiuni grave ale sistemului cardiovascular (infarctul miocardic).
Coordonatorii unui studiu efectuat in anul 2011 au fost surprinsi cand au observat ca subiectii ce aveau
un nivel ridicat al colesterolului rau au acumulat mai multa masa musculara decat persoanele cu un
nivel scazut. Persoanele testate aveau varsta cuprinsa intre 60 si 69 ani si nu erau active fizic. Observatia
a fost facuta dupa ce subiectii studiului au fost supusi unor exercitii fizice intense.
In urma acestui studiu s-a ajuns la concluzia ca exista sanse ca datele obtinute sa fie utile in elaborarea
unei solutii in ceea ce priveste pierderea masei musculare, afectiune specifica persoanelor cu varsta
inaintata.
Organismul
produce
colesterol?
Colesterolul este atat de important pentru organism incat are capacitatea de a sintetiza acest compus.
Chiar daca urmati o dieta lipsita de colesterol, organismul va produce zilnic aproximativ 1000 mg,
cantitate necesara functionarii corespunzatoare a acestuia.
Organismul poate controla cantitatea de colesterol din sange, producand mai mult atunci cand dieta nu
furnizeaza o cantitate suficienta si invers.
Aproape toate celulele organismului pot produce colesterol, dar ficatul este organul ce produce cantitatea
cea mai mare si astfel suplimenteaza cantitatea produsa de celule. Aceasta suplimentare este foarte
importanta pentru zonele ce necesita cantitati mari (ovare pentru producerea hormonilor).

Exista posibilitatea ca fara sa consumati alimente bogate in colesterol sa aveti un nivel ridicat al acestuia.
Acest lucru se poate datora faptului ca organismul, datorita unei predispozitii genetice, produce mai mult
colesterol decat are nevoie sau mecanismul de eliminare nu este eficient. In acest caz consultati un
medic specialist.
Organismul are nevoie de alimente pentru a produce colesterol dar acestea nu trebuie sa il si contina.
Cealalta
sursa:
alimentele
In general, pentru persoanele care au un nivel ridicat al colesterolului, propriul ficat nu reprezinta singura
sursa de colesterol. Alimentele bogate in grasimi saturate si colesterol sunt foarte des intalnite pe farfuriile
romanilor si dupa cum am mentionat mai sus, organismul nu are nevoie de surse externe de colesterol.
Am mentionat si grasimile saturate pentru ca, desi nu contin colesterol, se gasesc in alimente ce il contin.
Grasimile saturate cresc nivelul colesterolului si atunci cand sunt prezente in alimente ce nu contin
colesterol. Acest fenomen nu poate fi inca explicat.
Alimentele de care trebuie sa va feriti daca doriti sa reduceti aportul de colesterol sunt organele (ficat,
inima, rinichi, creier etc.), oua, icre si moluste.
Pentru a vedea continutul de colesterol al alimentelor va rog sa urmati linkurile prezente aici si aici.
Concluzii
Concluzia celor prezentate in acest articol este ca LDL nu este chiar atat de rau si ca, in limite normale,
este un compus foarte important fara de care organismul nu ar putea functiona.
LDL este si un semnal important in ceea ce priveste starea de sanatate a organismului si astfel un nivel
ridicat ne atentioneaza ca gresim cu ceva sau ca lucrurile nu functioneaza normal (fumat, dieta bogata in
colesterol, lipsa activitatii fizice etc.).
Despre HDL nu mai este nevoie sa spunem prea multe pentru ca se intelege foarte clar ca este un
compus foarte important pentru starea noastra de sanatate.
Un studiu recent a demonstrat ca utilizarea colesterolului ca ingredient in produsele cosmetice protejeaza
pielea de efectele daunatoare ale radiatiilor UV.
Pentru a avea un nivel optim de colesterol si o sanatate de fier incercati sa consumati mai putine alimente
ce contin grasimi saturate, alcoolul trebuie consumat cu moderatie, incercati sa fiti activi fizic si sa nu
deveniti supraponderali.
Fumatul este un alt factor ce poate duce la cresterea cantitatii de colesterol din sange.
Un mod de viata echilibrat si o alimentatie sanatoasa si lipsita de alimente aditivate sunt modurile prin
care puteti avea o viata lunga si sanatoasa.

Recunosc c nivelul lui m ine n suspans de fiecare dat cnd fac analize o fi bun, o fi ru,
dac am dat-o n bar cu ce am mncat i de data asta nu mai scap de un rezultat prost? Dar
colesterolul, dei nu l privim cu ochi buni, nu nseamn numai necazuri. Din contr.

Bnuiesc c tii c exist colesterol bun i colesterol ru, despre care vom vorbi pe larg ndat,
ns este la fel de important s aflai c exist colesterol pe care l produce chiar corpul nostru i
colesterol pe care l lum din alimentele cu care ne umplem mesele. Atenie, l lum doar din
alimentele de origine animal. V spun asta pentru c am citit pe etichetele unor produse vegetale
c sunt fr colesterol, ceea ce este evident i chiar pleonastic, dar pentru necunosctori poate
prea un plus n cumprarea mrfii respective. Nu exist alimente de origine vegetal cu colesterol,
inei minte asta. Acum c am lmurit acest aspect s aflm mai multe despre aceast substan
organic, pe numele ei colesterol.
75% din colesterol, produs de corp
Definiia ne spune c avem de-a face cu un compus organic care se gsete n structura celulelor
animale i care, la dereglarea metabolismului, se depune pe pereii vaselor sangvine sau sub form
de calculi. Substana se gsete, liber sau combinat, i n untura de pete, dar i n bil, i n
snge sau esut nervos, dar i n glbenuul de ou i rolul ei este s reglementeze permeabilitatea
fa de lichide a membranelor celulare.
n cuvinte simple, nu putem fr acest colesterol. Dar idealul este s l pstrm la un nivel echilibrat,
cci prea mult din orice tip ru sau bun ori prea puin din unul dintre tipuri ne poate face mari
probleme. i m refer n special la probleme cu inima, cci ea este cea vizat de aceste
dezechilibre: risc boli cardiovasculare, atacuri i infarcte. Interesant este proporia produciei de
colesterol 75% din colesterolul din snge este produs de ficat i de alte celule din corpul nostru.
Restul de 25% vine din mesele noastre.
Nume de cod HDL i LDL
Cnd vedei pe biletul de analize aceste denumiri bizare s tii c este colesterol deghizat n
spatele lor.
HDL este cel pe care noi l numim i colesterolul bun, iar misiunea lui de cpti este s l
mpiedice pe numitul LDL s ni se instaleze pe pereii arterelor. Mai are i alte sarcini, ca, de
exemplu, s ne protejeze de un infarct sau de un atac de cord statisticile arat c oamenii cu un
nivel sczut de HDL au mai des astfel de episoade.
i dac e bun i de ajutor, atunci cum l inem la un nivel suficient de ridicat? Pi, de pild, ne
putem ajuta corpul s produc mai mult fcnd sport. Studiile spun c dac ne inem de activitatea
fizic s recunoatem c muli ne amintim de ea doar din an n Pate i facem cam 150 de
minute de micare aerobic de intensitate moderat pe sptmn sau 75 de micare de intensitate
ridicat, ne cretem nivelul de HDL. Putem modifica i dieta, dac l vrem i mai mare. Grsimile
trans trebuie s dispar. Renunatul la fumat ajut i el. Desigur, dac prin toate aceste schimbri nu

reuim de unii singuri s mrim HDL-ul, medicul specialist poate sri, la nevoie, cu o reet pentru
anumite medicamente ajuttoare.
LDL-ul este biatul ru n toat aceast poveste. Nivelul lui trebuie s rmn sczut pentru c,
altfel, dac este prea mult i circul prin snge, ne poate nfunda arterele crescndu-ne riscul de
atac de inim i de infarct. i pe el l produce, n mod natural, corpul nostru, dar i motenirea
genetic are un cuvnt greu de spus n privina lui. Gene pe care le lum de la mam, tat, bunici,
ne pot face s l producem n cantiti prea mari. Ne putem face ru i cu ce punem n farfurie.
Grsimile saturate i cele trans vor crete nivelul de LDL.
Sportul regulat i dieta curat sunt i n acest caz cele mai bune arme cu care plecm n lupt. V
spuneam mai sus de analize i vreau s subliniez c doar ele ne pot semnala din timp posibile
probleme provocate de colesterol. Alte simptome apar cnd e mult prea trziu. De aceea este foarte
important s mergem la un laborator pentru probe de snge mcar o dat pe an. i s nu ne culcm
pe urechea rezultatelor bune fr s facem schimbri eseniale pentru sntatea noastr care atunci
poate prea de nezdruncinat.
Mituri legate de colesterol
Unul dintre cele mai des auzite de mine este c oamenii slabi nu trebuie s aib grija
colesterolului, ei sunt ferii. Greit. Oricine poate avea un nivel crescut de LDL, indiferent ct
cntrete. Desigur, supraponderalii au riscuri mai mari s aib analizele n neregul, dar i cei
slabi trebuie s fac regulat controale. Mai ales c, deseori, oamenii care nu se ngra uor nu
prea au idee cte grsimi saturate sau trans consum, cci nu sunt obinuii cu monitorizarea. Iar
tocmai acestea duneaz.
Un alt aspect controversat este prezena oulor n diet, mai exact numrul lor. Din cnd n cnd,
cte un studiu ne spune c oule sunt sau nu bune pentru colesterolul nostru, iar acum exist un val
al lui sunt bune. Doar c 1 ou are cam 185 de miligrame de colesterol, iar doza zilnic
recomandat este sub 300 mg pentru o persoan cu un LDL normal. Putem pstra omleta din 2 ou,
dar trebuie s mai tiem la mesele ce vin alte surse animale mai puin carne, mai puine lactate,
adic echilibru.
Ucigaul tcut
l putem numi i aa pe colesterol, pentru c dei nu ne trimite simptome care s sperie, ia
nenumrate viei n toate rile. Statistica american mi se pare extrem de gritoare: la fiecare 39
de secunde un om moare acolo din cauza unei maladii cardiovasculare, iar colesterolul ntr-o
cantitate prea mare n snge este responsabilul numrul 1 de aceste boli. De altfel, bolile de
inim sunt principala cauz de deces. O diet prietenoas cu inima din care s lipseasc grsimile
de care v spuneam, sport mult i bun, dar i fuga de fumul de igar ne sunt cei mai de ndejde
aliai.