Obturatia ,,sandwich sau

stratificata (LAMINATA)

Hanganu Vasile
Alexandru
Anul 3,

Obturatia dentara (plomba)

reprezinta un tip de tratament
de odontologie restauratoare
folosit pentru a repara fracturi
ale dintelui, cariile dentare sau
alte daune produse la suprafata
dintilor. Materialele de obturatie
(amalgamuri metalice sau
materiale compozite) sunt
utilizate pentru a umple
cavitatea produsa de afectiunile
mentionate sau chiar pentru a
imbunatati ocluzia (muscatura)
sau mestecatul.
In descrierea sa originala a
obturatiilor laminate, Simerson
indica utilizarea unui ciment pe
baza de hidroxid de calciu,
atunci cand caria intereseaza si
dentina.
.

Bazele pe baza de hidroxid de calciu prezinta dezavantaje legate de fragilitate la solicitarile mecanice si
adeziunea deficitara atat la dentina cat si la materialul compozit.
In cazul cariilor profunde, in zone mai greu accesibile utilizarea unu ciment glasinonomer modificat cu
rasina prezinta avantaje legate de toxicitatea redusa fata de pulpa, eliberarea ionilor de fluor, contractia de
priza considerabil mai mica decat a compozitelor si mecanismul de priza auto-fotoindus care asigura intarirea
completa a materialului chear si in zonele profunde ale obturatiei si adeziunea mecanica si chimica la
compozit.
Utilizarea unui liner de hidroxid de calciu va fi limitata doar la cazurile cand cavitatea intereseaza treimea
interna a dentinei.
INDICATII: In cariile fisurale extinse in dentina, diagnosticate clinic sau radiologic, la care obturatiile vor fi
in contact ocluzal cu antagonistul.
INSTRUMENTE SI MATERIALE:
-Freze globulare si efilate diamantate de turbina, freze globulare de otel, de diferite dimensiuni;
-Diga, rulouri si comprese, aspirator de saliva spray de aer-apa;
-Spatule bucale si fuluare de diferite forme si marimi;
-Sistem adeziv amelo-dentar;
-Ciment glass ionomer;
-Material compozit universal sau posterior .

ETAPE DE LUCRU:
1. IZOLAREA: Se face prin aplicarea digai. In cazul utilizarii materialelor adezive, realizarea unu camp
operator perfect izolat este absolut necesara.

- Contaminarea cu sange sau fluid oral compromite adeziunea, care constituie principalul avantaj al
utilizarii acestor materiale. Mucinele salivare impiedica patrunderea in microportii smaltului creat prin
mordansare acida, anuland microretentia mecanica a compozitelor la smalt. In absenta adeziunii, riscul
percolarii marginale cu dislocarea obturatiei sau aparitia cariei recurente, este mult mai mare decat in cazul
obturatiilor clasice cu amalgam.
- Acizii utilizati pot produce deasemenea leziuni ale gingiei si partilor moi, daca acestea nu sunt
protejate correct in timpul mordansarii. De aceea utilizarea digai este preferabila metodei de izolare cu
rulouri de vata si comprese.

2. PREGATIREA CAVITATII: Deschiderea tuturor cariilor se face cu o freza diamantata conica

efilata sau cu o freza globulara diamantata foarte mica, la turatie mare si sub irigatie continua cu apa.
-exereza dentinei cariate se face cu freze globulare de marime adecvata procesului carios la viteze
conventionale.
-toaleta cavitatii se face prin spalarea ku spray de apa si cu bulete imbibate in apa oxigenata a
rumegusului dentinar si detritusurilor din cavitate, dupa care cavitatea se usuca usor cu spray de aer.

3.APLICAREA CIMENTULUI
GLASSIONOMER:

Este preferabil sa se realizeze prin

injectarea materialului. In acest scop se
poate folosi un dispozitiv special cu
varfuri din material plastic, de unica
folosinta in care se introduce materialul
dupa spatulare, ca in cazul materialului
Vitremer produs de firma 3M Dental.

- Materialul poate fi condensat si folosind un fuluar sintetic. In functie de materialul

utilizat, anterior aplicarii, peretii dentinari ai cavitatii sunt umeziti fie cu primer
fotoactivat (pentru Vitremer), fie conditionati cu o solutie de acid poliacrilic si apoi
spalati pentru indepartarea smear-lauer-ului (pentru Photac-Fil, produs de firma
ESPRE, sau pentru Fuji II LC, al firmei GC) Materialul este astfel condensat si
modelat incat sa formeze o baza care sa inlocuiasca lipsa de dentina.
- Fascicolul de fotoactivare este aplicat timp de 40 de s, dupa care se poate
indeparta eventual excesul cu o freza pana la nivelul jonctiunii amelo-dentare.

4. MORDANSAREA ACIDA: Pentru

smaltul ocluzal si dentina neacoperita

se realizeaza spalarea timp de 10 s si
uscarea cu spray de apa si aer.
- Mordansarea nu prezinta risc
deoarece, dentina apropiata de pulpa
a fost deja protejata prin aplicarea
obturatiei de baza din glassionomer.
Suprafata de glassionomer poate fi si
ea mordansata acid o data cu dentina,
timp de 10 s. Unii autori nu considera
necesara sau chear contraindica
tratarea acida a glassionomerului.

5. APLICAREA SISTEMULUI ADEZIV AMELO-DENTINAR:

- se face respectand indicatiile producatorului, atat pe smaltul si
dentina restante cat si pe suprafata glassionomerului. Majoritatea
sistemelor adezive dentinare contin un primer si un adeziv rasinic, ultimul
sau ambele componente necesitand fotoactivare, in functie de produsul
utilizat.

6.APLICAREA MATERIALULUI COMPOZIT IN

CAVITATE SI MODELAREA:
-este preferabil sa se faca prin injectare pentru a
preveni inglobarea aerului in masa obturatiei.
Fiecare strat de material nu va depasi 2 mm
grosime, si va fi fotopolimerizat separat timp de 40
de secunde pentru a asigura o fotopolimerizare
adecvata si a minimaliza efectele contractiei de
priza.
-pentru modelarea ultimului strat conform
morfologiei ocluzale, se va utiliza un fuluar sintetic
cu care se va sculpta materialul atat in forma
plastica, dupa care se fotopolimerizeaza 60s.
-forma finala a reliefului ocluzal se obtine prin
utilizarea unor freze diamantate, la viteze
conventionale.
7. MORDANSAREA ACIDA A SUPRAFETEI OBTURATIEI SI A SMALTULUI
INCONJURATOR:
-se face utilizand acid fosforic 37%, aplicat pentru 15 s, dupa care se urmeaza spalarea
si uscarea cu spray de apa si aer.

8.APLICAREA SIGILANTULUI: se face atat pe suprafata obturatiei cat si pe smaltul

adiacent. Sigilantul inbunatateste inchiderea marginala a obrturatiei prin obturarea unui
eventual haiatus secundar contractiei de priza a materialului ameliorand starea
suprafetei obturatiei, protejand-o totodata de uzura.
9. INDEPARTAREA DIGAI.
10. EVALUAREA OCLUZIEI STATICE SI DINAMICE:
- Contactele premature sunt evidentiate cu ajutorul hartiei de articulatie si
eliminate cu ajutorul frezelor diamantate. Daca modificarea este semnificativa,
suprafata este resigilata. Croll recomanda ameloplastia cuspidului antagonist, in cazul
cand acesta este ascutit si dezvolta forte foarte mari pe superafata restaurata. Astfel,
cuspidul poate fi rotunjit cu ajutorul discurilor abrazive, pentru a putea realiza
dispersarea fortelor de ocluzie.

Tehnica sanwich se mai utilizeaza in restaurarile cervicale

foizonomice Atunci cand toate marginile cavitatii sunt in smalt,
pe dintii anteriori, la pacientii cu risc cariogen mic sau mediu,
putem indica utilizarea materialelor compozite pe baza de liner
sau cimet glassionomer (tehnica sandwich inchis)
La pacientii cu un risc cariogen mare si in leziunile carioase care
au margini in cimentul radicular se utilizeaza cimenturile
glasionomere singure sau acoperite partial in zona smaltului de
compozit (tehnica sandwich descis).
In tehnica de restaurare sandwich-deschis, cimentul
glasionomer folosit ca baza se va adapta foarte bine la
marginile de cement ale cavitatii, iar compozitul va fi
aplicat peste baza la nivelul coronar unde va veni in
contact cu smaltul conditionat.