Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
PROIECTAREA POLICARBONATULUI
1 | Page
CUPRINS
2 | Page
SC PLEXI-MET SRL
Judetul :Suceava
Oras:Falticeni
Adresa:Str.Topitoriei,nr 2A
Email :office@pleximet.ro
Cod CAEN 2010-222 Fabricarea articolelor din material plastic.
Obiectivul de activitate SC PLEXI-MET SRL
Are ca obiectiv principal de activitate producerea placilor de polimetacrilat de metil:
plexiglas
policarbonat celular
placi plexic
vopsele ,lacuri,emailuri.
Prezentarea activitatii
In ultima perioada firma si-a diversificat activitatea prin
a.producerea de lacuri ,vopsele,emailuri ,grunduri
b.prelucrari mecanice sau termomecanice ale placilor de plexic in vederea obtinerii unor produse
cum ar fi :
paravane pentru automobile
panouri de baschet
vizori industriali
display-uri
panouri publicitare
casete si firme luminoase.
Certificari
In anul 2007 Plexi-Met a obtinut certificarea in managementul calitatii conform standardului
ISO 9001:2000 , protectia mediului conform standardului ISO 14001:2005 si managementului
sanatatii si securitatii ocupationale conform standardului OHAS 18001:1999 si 9001:2000.
Numarul de salariati :14
3 | Page
Investitia popusa SC PLEXI-MET SRL doreste achizitia unui autocamion pentru a-si dezvolta
activitatea privind transportul si doua utilaje pentru modernizarea activitatii de productie.
Atelierul de prelucrare
masina de frezat
masina de rectificat
strung
fierastrau alternativ
masina de slefuit .
Materii prime auxiliare ,combustibilii si ambalaje folosite mod de ambalare ,de depozitare in
functie de cantitatii .
4 | Page
Surse deseuri
deseuri menajere ale personalului
deseuri provenite din material (capetele ramase in urma prelucrari )
a. Proprieti fizice:
greutatea specifica
umiditatea
marimea si distributia particulelor
premeabilitatea deseurilor compacte .
b. Proprieti chimice:
acid acetic
acetilena
clorura de aluminiu
C .Proprieti toxicologic
gaze ( substante precum CO in aer,care sunt inhalate)
vapori (sunt materiale in faza gazoasa care au fost evaporate sau
sublimate din lichide si solide)
ceturi(sunt picaturi de lichid)
5.COLECTAREA
Pentru deseurile menajere ,colectarea se face in:
sisteme de pubele
sisteme de containere special pentru materialel reciclabile
modul de colectare
proceduri de colectare
umplerea autovehiculelor de colectare
Transportul deseurilor :
5 | Page
sisteme de transport
-ransbordarea in statii de transfer .
Pentru capetele ramase de la placile de policarbonat ,se reutilizeaza in fabricatia
policarbonatului.
6.Depozitare
In ultimul timp aceste gropi din jurul localitatilor urbane raman tot mai putine, iar distanta pana
la cele ce au mai ramas este din ce in ce mai mare si deci si cheltuielile cu transportul
reziduurilor colectate se maresc. De aceea se mai folosesc si alte terenuri care nu sunt in
totalitate gropi sau maidane, terenuri mai putin fertile pentru agricultura, din care o parte sunt
amenajate in asa fel incat depozitarea reziduurilor menajere sa se faca pe vertical, in adancime si
inaltime, raportate la nivelul suprafetei terenului respectiv. Din aceasta cauza locurile de
depozitare a reziduurilor menajere mai poarta denumirea si de rampe sau halde, iar depozitarea
reziduurilor, dupa modul in care se asigura protectia mediului inconjurator, poarta denumirea de
depozitare simpla sau depozitare controlata .
Tipuri de depozitare :
depozitarea simpla( este un sistem periculos pentru igiena publica ,este inestetic si
raspandeste mirosul neplacut .Se gaseste pe maidane ,gropi,foste cartiere ,terenuri fara a
se lua masuri specifice).
depozitare controlata (se gaseste sub forma de rampa ,este sistemul principal de
depozitare si neutralizare de reziduuri menajere pana cand sistemele de prelucrare a
reziduurilor menajere ,in scopul selectarii si valorificarii materialelor refolosite si a
energiei potentiale)
groapa de gunoi
rampe
Deseurilor de la policarbonat sunt depozitate in interiorul cladirii de fabricatie si mai apoi sunt
din nou utilizate in procesul de fabricatie .
Restricti
Nu exista restricti .
7.Transport
Modul de incarcare depinde de mijlocul de transport folosit .
Transportul la distanta se poate face prin cai rutiere .
Predarea deseurilor se face de regula cu autovehicule rutiere .In cazul transportului rutier
containerele de capacitate mare montate pe vehicule incarca direct.
6 | Page
9.Tratare
A .Metode de tratare (chimic, fizic, biologic, mecanic, etc.);
Datorit multitudinii i diversitii deeurilor, exist mai multe procedee de tratare i eliminare a
acestora. Printre procedeele termice din cadrul tratrii deeurilor, se numr: incinerarea
deeurilor, coincinerarea deeurilor i procesul de uscare, piroliza deeurilor. Cel mai
important process termic la ora actual este incinerarea deeurilor.
Incinerarea este una dintre cele mai vechi i eficiente metode pentru eliminarea deeurilor. Pe
baza tipului de deeuri, incinerarea poate fi: incinerare la scar mic, la scar medie i pe
scar larg.
Incinerrii i revine sarcina de a trata deeurile reziduale ce nu pot fi valorificate , pentru a se
ajunge la:
o distrugerea materialelor nocive organice;
o inertizarea deeurilor reziduale, minimaliznd emisiile din aer i ap;
o reducerea masei deeurilor de depozit;
o folosirea valorii calorice a deeurilor reziduale n vederea protejrii resurselor de
energie;
o transformarea deeurilor reziduale n materii prime secundare, n vederea protejrii
celorlalte resurse naturale.
Categoriile de deeuri ce se pot incinera sunt:
o deeuri de esuturi vegetale i animale;
o deeuri agrochimice;
o deeuri de la prepararea i procesarea fructelor, legumelor, cerealelor, uleiurilor
comestibile, pulberilor de cacao, cafelei, ceaiului i tutunului; producerea
conservelor; prepararea i fermentarea drojdiei i extractului de drojdie i melasei;
o deeuri de ambalaje care conin reziduri sau sunt contaminate cu substane
periculoase;
o deeuri de cauciuc i anvelope scoase din uz;
7 | Page
a. - preluarea deeurilor;
b. - alimentarea n unitatea de incinerare;
c. - eliminarea i tratarea cenuei reziduale;
d. - tratarea i valorificarea emisiilor.
e. Incinerarea prezint att avantaje, ct i dezavantaje.
Avantajele incinerrii :
o -Cantitatea de material solid rezultat n urma arderii (cenua solid) reprezint doar 1520% din greutatea iniial a deeurilor;
o Incinerarea genereaz energie termic sau electric, asigurndu-se transformarea foarte
rapid a deeurilor n energie, acesta fiind un avantaj al comunitilor locale din
vecintatea incineratorului.
o Deeurile medicale (periculoase), nmolul din staiile de epurare i celelalte deeuri
incinerate sunt transformate ntr-o cenu solid, un produs final steril, inert, nepericulos,
care poate fi folosit ca material de construcie;
o Fluxurile de gaze sunt filtrate nainte de a fi dispersate n atmosfer;
o Incinerarea este rapid, putnd fi distruse cantiti foarte mari de deeuri ntr-un timp
relativ scurt.
Dezavantajele incinerrii:
o Este o metod controversat din cauza problemelor legate de emisia poluanilor
gazoi;
o Este o metod scump, iar costurile investiiei se amortizeaz n perioade lungi de
timp;
9 | Page
o Emisiile rezultate n urma arderii conin: CO, CO2, ap, cenu, halogeni, sulf,
fluor;
o Dioxidul de carbon (CO2) este un gaz cu efect de ser contribuie la distrugerea
stratului de ozon. Prin incinerarea unei tone de deeuri menajere solide, se elimin
n atmosfer aproximativ o ton de CO2;
o O parte din cenua rezultat rmne n incinerator, sub form solid, iar cealalt
parte se elimin n atmosfer;
Emisiile cu potenial toxic ridicat afecteaz sntatea uman i calitatea punilor din apropiere.
1. Valorificare (pentru fiecare tip identificat):
Cantitatea i calitatea reziduurilor este un factor dependent de:
- mrimea i caracterul localitii;
- condiiile climatice;
- sistemul de nclzire;
- modul i nivelul de trai;
- stadiul dezvoltrii tehnicii ambalajelor etc..
Calitatea i cantitatea reziduurilor menajere constituie un factor esenial care determin
procedeele optime de neutralizare i valorificare a acestora. Parametrii de baz care determin
calitatea reziduurilor menajere sunt:
o compoziia structural,
o puterea caloric,
o coninutul de cenu,
o umiditatea etc..
Principalele componente ale reziduurilor menajere sunt: hrtie, cartoane, plastic, metale, crpe,
sticl, ceramice, resturi alimentare, cenu etc..
Principalele obiective ale gestiunii deeurilor solide sunt:
protejarea sntii publicului;
protejarea mediului;
meninerea cureniei publice pentru ca aceste locuri s fie acceptabile din punct de
vedere estetic;
conservarea resurselor naturale prin intermediul politicilor de reducere a deeurilor i prin
reciclare.
Elementele componente ale sistemului de Gospodrire Integrat a Deeurilor (GID) sunt:
minimalizare deeuri
10 | P a g e
reciclare
compostare
incinerare (energie i reducere de volum)
depozitare controlat.
Punctul de plecare al acestei politici este minimalizarea deeurilor, iar scopul acestei aciuni este:
scderea costurilor de colectare, transport, depozitare;
conservarea i recuperarea resurselor naturale;
eliminarea materialelor periculoase din volumul de deeuri.
Gestiunea deeurilor
Conform hotrrii nr.856 din 16 august 2002 privind evidena gestiunii deeurilor
HOTARARE nr. 856 din 16 august 2002
privind evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzand deseurile,
inclusiv deseurile periculoase
EMITENT: GUVERNUL
PUBLICAT N: MONITORUL OFICIAL nr. 659 din 5 septembrie 2002
Data intrarii in vigoare: 05 Septembrie 2002
n temeiul prevederilor art. 107 din Constituia Romniei i ale art. 18^1 alin. (1) din
Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 78/2000 privind regimul deeurilor, aprobat cu
modificri i completri prin Legea nr. 426/2001 ,
11 | P a g e
Reutilizare
14 | P a g e
Reciclare
Valorificare
15 | P a g e
Generarea deeurilor
Nr
.
cr
t.
Cantitate deeuri
Luna
Din care:
Generat
valorificat
eliminat final
rmas final
Ianuarie
300
180
30
10
Februarie
150
220
30
10
Martie
150
140
20
Aprilie
290
170
20
Mai
250
230
10
Iunie
200
180
20
Iulie
350
140
10
August
320
200
20
Septembrie
280
170
10
10
Octombrie
200
280
20
10
11
Noiembrie
270
160
10
10
12
Decembrie
130
210
20
10
13
Total an
2620
2280
230
85
e.promoveaza
f.avizeaza strategii si proiecte.
16 | P a g e
Nr.
crt
.
Luna
Cantit
ate
Tipul
(1)
Tratare
Cantita
te
Mod de
tratare(2
)
Transport
Scopul
tratri
i(3)
Mijloc(4)
Destina
ia(5)
Ianuarie
200
RM
180
IC
AS
Februarie
250
RM
220
IC
AS
Martie
150
RM
140
IC
AS
Aprilie
190
RM
170
IC
AS
Mai
240
RM
230
IC
AS
Iunie
200
RM
180
IC
AS
Iulie
150
RM
140
IC
AS
August
220
RM
200
IC
AS
Septembr
ie
180
RM
170
IC
AS
10
Octombri
e
300
RM
280
IC
AS
11
Noiembri
e
170
RM
160
IC
AS
12
Decembri
e
240
RM
310
IC
AS
13
Total an
2580
2380
200
17 | P a g e
Valorificarea deeurilor
Operaia de
Cantitate valorificare, conform
a
Anexei 3 din Legea
211/2011
Agentul economic
care efectueaz
valorificarea
Nr.
Luna
Ianuarie
180
PLEXI-MET SRL
Februarie
220
PLEXI-MET SRL
Martie
140
PLEXI-MET SRL
Aprilie
170
PLEXI-MET SRL
Mai
230
PLEXI-MET SRL
Iunie
180
PLEXI-MET SRL
Iulie
140
August
200
PLEXI-MET SRL
170
PLEXI-MET SRL
10
Septembri
e
Octombrie
280
PLEXI-MET SRL
11
Noiembrie
160
PLEXI-MET SRL
12
Decembrie
310
PLEXI-MET SRL
13
Total an
2380
18 | P a g e
PLEXI-MET SRL
Eliminarea deeurilor
Operaia de
Cantitatea
eliminare conform
de deeu
Anexei 2 din Legea
eliminat
211/2011
Nr.
Luna
Ianuarie
20
PLEXI-MET SRL
Februarie
30
PLEXI-MET SRL
Martie
10
PLEXI-MET SRL
Aprilie
20
PLEXI-MET SRL
Mai
10
PLEXI-MET SRL
Iunie
20
PLEXI-MET SRL
Iulie
10
PLEXI-MET SRL
August
20
PLEXI-MET SRL
Septembrie
10
PLEXI-MET SRL
10
Octombrie
20
PLEXI-MET SRL
11
Noiembrie
10
PLEXI-MET SRL
12
Decembrie
20
PLEXI-MET SRL
13
Total an
200
19 | P a g e
PLEXI-MET SRL
Nr
.
Cantitate deeuri
Luna
cr
t.
Din care:
Generat
valorificat
eliminat final
rmas final
Ianuarie
10
10
Februarie
12
12
Martie
13
13
Aprilie
14
14
Mai
11
11
Iunie
12
12
Iulie
14
14
August
11
11
Septembrie
15
15
10
Octombrie
12
12
11
Noiembrie
10
10
12
Decembrie
11
11
13
Total an
145
145
20 | P a g e
Nr.
crt
.
Luna
Tratare
Cantita
te
Tipu
l(1)
Cantita
te
Mod de
tratare(2
)
Transport
Scopul
tratri
i(3)
Mijloc(4)
Destina
ia(5)
Ianuarie
10
10
TT
AS
Vr
Februarie
12
12
TT
AS
Vr
Martie
13
13
TT
AS
Vr
Aprilie
14
14
TT
AS
Vr
Mai
11
11
TT
AS
Vr
Iunie
12
12
TT
AS
Vr
Iulie
14
14
TT
AS
Vr
August
11
11
TT
AS
Vr
Septembr
ie
15
15
TT
AS
Vr
10
Octombri
e
12
12
TT
AS
Vr
11
Noiembri
e
10
10
TT
AS
Vr
12
Decembri
e
11
11
TT
AS
Vr
13
Total an
145
21 | P a g e
145
Valorificarea deeurilor
Operaia de
Cantitate valorificare, conform
a
Anexei 3 din Legea
211/2011
Nr.
Luna
Ianuarie
10
SC PLEXI-MET SRL
Februarie
12
SC PLEXI-MET SRL
Martie
13
SC PLEXI-MET SRL
Aprilie
14
SC PLEXI-MET SRL
Mai
11
SC PLEXI-MET SRL
Iunie
12
SC PLEXI-MET SRL
Iulie
14
August
11
SC PLEXI-MET SRL
15
SC PLEXI-MET SRL
10
Septembri
e
Octombrie
12
SCPLEXI-MET SRL
11
Noiembrie
10
SC PLEXI-MET SRL
12
Decembrie
21
SC PLEXI-MET SRL
13
Total an
155
22 | P a g e
reciclarea sau
refolosire
40 % din urma
prelucrari
policarbonatului
SC PLEXI-MET SRL
Cantitate deeuri
Nr.
Luna
crt
.
Generat
Din care:
valorificat
eliminat final
rmas final
Ianuarie
200
200
Februarie
300
300
Martie
150
150
Aprilie
300
300
Mai
200
200
Iunie
180
180
Iulie
140
140
August
320
320
Septembrie
220
220
10
Octombrie
140
140
11
Noiembrie
220
220
12
Decembrie
250
250
13
Total an
2620
2620
23 | P a g e
Eliminarea deeurilor
Operaia de
Cantitatea
eliminare conform
de deeu
Anexei 2 din Legea
eliminat
211/2011
Nr.
Luna
Ianuarie
200
SC XXXSRL
Februarie
300
SC XXXSRL
Martie
150
SC XXX SRL
Aprilie
300
SC XXXSRL
Mai
200
SC XXXCSRL
Iunie
180
SC XXX SRL
Iulie
140
SC XXXSRL
August
320
SCXXX SRL
Septembrie
220
SC XXXSRL
10
Octombrie
140
SC XXX SRL
11
Noiembrie
220
SC XXX SRL
12
Decembrie
260
SC XXX SRL
13
Total an
2720
24 | P a g e
BZ-bazin decantor
CT-container transportabil
RP-recipient de plastic
CF-container fix
S-saci
PD-platform de deshidratare
VN-n vrac, incint acoperit
RL-recipient din lemn
A-altele
(3)Scopul tratrii:
V-pentru valorificare
E-n vederea eliminrii
(2)Modul de tratare:
TM-tratare mecanic
TC-tratare chimic
TMC-tratare mecano-chimic
TB-tratare biochimic
D-deshidratare
TT-tratare termic
A-altele
(4)Mijloc de transport:
AS-autospeciale
AN-auto nespecial
H-transport hidraulic
CF-cale ferat
A-altele
(5)Destinaia:
DO-depozitul de gunoi al oraului
HP-halda proprie
HC-halda industrial comun
I-incinerarea n scopul eliminrii
Vr-valorificare prin ageni economici
autorizai
P-utilizare material sau energetic n
propria ntreprindere
25 | P a g e
SUCEAVA 2014-2015