1.

Date de identificare a ariei

Piata Pache Protopopescu se afla la intersectia dintre Bulevardul Carol I, strada Sf. Stefan,
Bulevardul Pache Protopopescu, Bulevardul Ferdinand I si strada Corbeni. Poarte numele lui
Pache Protopopescu, dar este cunoscut de bucuresteni sub denumirea de parcul sau rondul
de la Izvorul Rece, acesta fiind un restaurant care functioneaza in acest loc inca de la
mijlocul secolului trecut. Piata are suprafata aproximativa de 5000 de mp iar functiunile
dominante sunt cea de circulatie si cea de socializare.
2. Momentul ales pentru observatie
Primul moment ales pentru observatie a avut loc intr-o zi de duminica la ora 8:30 iar cel de
al doilea, lunea la ora 18. Am ales aceste doua perioade pentru a surprinde fenomenele si
procesele specifice vietii urbane in momente total diferite: dimineata unei zile de duminica si
dupa-amiaza unei zile lucratoare.
3. Istoric
Aria aleasa a capatat aceasta forma in urma trasarii axei est-vest a Bucurestiului de catre
Pache Protopopescu, primar al Bucurestiului intre anii 1888 si 1892, sub mandatul caruia s-a
modernizat orasul, au fost sistematizate si pavate numeroase strazi, a fost introdus iluminatul
stradal electric si noi linii de tramvai. Privind planul Borroczyn (1847), zona nu semana deloc
cu ceea ce este astazi, viitoarea piata s-ar fi aflat la intersectia a trei strazi, intr-un tesut lax,
inconjurata de livezi si domeniul bisericii Olari. In planul din 1911, piata este conturata si
amenajata, avand in centru statuia lui Pache Protopopescu care a dominat rondul din 1903
pana in 1948 cand a fost demolata si o fantana arteziana i-a luat locul. Fantana a fost
inlocuita in 2007 cu statuia lui Nicolae Balcescu inconjurata de jeturi de apa (obiect de
discutie cu localnicii care nu agreeaza noul centru al acestui spatiu public - statuia).
4. Structura functionala a zonei alese pentru observatie
Piata Pache Protopopescu se incadreaza in urmatoarele tipologii:
-dupa forma: geometrie regulata/simpla oval, cu axe de simetrie si centru marcat
-dupa marime: mica, cu suprafata de ha
-dupa functiunea dominanta: de circulatie (aflandu-se la intersectia unor artere importante
si intens circulate), de socializare (aria studiata se afla intr-o zona care cuprinde atat locuinte
colective cu densitate mare dar si locuinte individuale) si de loisir (cel mai important spatiu
verde din zona). In acelasi timp, la parterul cladirilor de locuit au aparut, cateva puncte
comerciale. Piata cuprinde si locuri de parcare.
-dupa pozitia in oras: pericentrala dar in acelasi timp de cartier avand in vedere suprafata
mica si accesibilitatea redusa cauzata de circulatia auto.
-dupa vechime: piata a aparut in 1890, odata cu prelungirea fostului bulevard al
Orizontului, care a primit numele de Pache Protopopescu la insistentele lui Nicolae Filipescu
(succesorul acestuia la primarie din 1893-1895)
-dupa delimitarea spatiala: deschisa considerand piata ca fiind delimitata de circulatia auto
dar inchisa avand in vedere fronturile cladirilor dispuse perimetral si dimensiunile reduse ale
pietei.
-dupa caracterul simbolic: amplasarea statuii lui Nicolae Balcescu intregeste o succesiune
a statuilor pe axa est-vest a Bucurestiului, reprezentata de statuia lui Mihail Kogalniceanu din

Piata Mihai Kogalniceanu, a statuilor lui Mihai Viteazul, Gheorghe Lazar, Spiru Haret si Ion
Heliade Radulescu din Piata Universitatii si a statuii lui C.A. Rosetti din Piata Rosetti.
-dupa scara: avand in vedere imprejurimile si dimensiunile pietei, aceasta poate fi
considerata la scara omului.
5. Elemente compozitionale
Piata se compune dupa doua axe de simetrie: cel principal pe directia Bulevardul Carol I Bulevardul Pache Protopopescu si cel secundar pe directia strada Corbeni - strada Sf.
Stefan cu centrul puternic marcat de statuia lui Nicolae Balcescu dar si prin dispunerea
vegetatiei, a trotuarului care inconjoara piata propriu-zisa, carosabilul si trotuarul din fata
cladirilor inconjuratoare. Aria studiata are ca limite fronturile cladirilor intrerupte de caile de
circulatie auto. Totusi, aceste limite difera in anumite locuri pe inaltime si ca perioada de
constructie dar pastreaza un caracter omogen. Ca repere ale zonei consideram biserica
elena (proiectata in 1899 de catre arhitectul A. Lardel) dar mai important restaurantul Izvorul
Rece aflat la parterul unui bloc asezat pe perimetrul pietei, care a dat numele neoficial al
zonei studiate.
6. Valori ambientale, arhitecturale, urbanistice si caracteristici generale ale fondului construit
Dincolo de bulevardele Carol I, Pache Protopopescu si Ferdinand I, care limiteaza rondul in
cauza, se afla un front continuu alcatuit din fatade frontale ale unor cladiri de locuit, care
dateaza de la inceputul secolului XX, cu exceptia unor blocuri interbelice si postbelice.
Primele sunt incadrate fie in stilul arhitectural eclectic, puternic influentate de arhitectura
practicata la vremea respectiva in Europa (de exemplu, acoperisuri bombate cu ferestre
rotunde la mansarda, balcoane franceze, detalii de feronerie art deco etc), fie in stilul
neoromanesc (cu ferestre terminate in acolada la partea superioara, coloane incadrate si
adosate, ornamentatie bogata la usi, ferestre, balcoane, bovindouri sau la intradosul
stresinii). Blocurile interbelice se aliniaza, in general, la inaltimea celorlalte cladiri, rezonand
cu acestea si datorita unor elemente de fatada precum detalii din fier forjat in stil art deco. In
ciuda faptului ca este discontinuu pe alocuri si diferentiat in privinta stilurilor si perioadelor de
constructie, frontul are un aspect omogen, el fiind greu perceptibil din pricina vegetatiei inalte
care imprejmuieste rondul din centru si marcheaza limita trotuarului inspre locuinte.
Biserica elena reprezinta un important punct de reper in zona, remarcandu-se prin aspectul
de templu antic. Aici este ilustrat un ordin ionic alterat de elemente ce tin de simbolistica
ortodoxa (spre exemplu, crucea greaca aflata pe coama acoperisului in doua ape sau icoana
de deasupra intrarii principale in biserica).Faptul ca Biserica elena nu este axata pe
Bulevardul Carol I nu altereaza perceptia spatiala a pietei Pache Protopopescu. Din contra,
impresia este ca rondoul si biserica se afla pe acelasi ax de simetrie.
Privind de pe trotuarele din imprejurimi, centrul pietei pare o insula de vegetatie, un punct
linistit in mijlocul circulatiei auto aglomerate. Aflati in rond, intre copacii inalti care il bordeaza
in doua siruri, senzatia de protectie si liniste persista, dublata de racoarea data de fantana
arteziana.
7. Fluxuri pietonale si auto
Accesul in rond se face cu ajutorul singurei treceri de pietoni, amplasata pe partea cu
strada Corbeni. Am observat ca pietonii au tendinta sa traverseze ilegal pe acelasi ax, catre
strada Sf. Stefan, dar si din trecerea de pietoni care traverseaza Bulevardul Carol I in fata
pietei. Totusi, pietonii prefera sa traverseze piata desi se supun pericolului masinilor in loc sa
ocoleasca rondul pentru a ajunge pe partea cealalta.

In a doua zi de studiu (zi lucratoare) am putut aprecia traficul auto. Fluxul de masini care
circula catre Bulevardul Carol I (legatura cu centrul) este mult mai mare decat cel de pe sens
opus. De asemenea, Bulevardul Pache Protopopescu (legatura cu Piata Iancului) este mai
aglomerat decat Ferdinand (legatura cu Gara Obor) iar strada Corbeni (legatura cu Calea
Mosilor) suporta un flux auto destul de mare fata de strada Sf. Stefan (legatura cu Calea
Calarasi). Persoanele cu care am discutat ne-au relatat ca aici au loc frecvent accidente iar
probabil ca acest lucru se datoreaza atat neatentiei soferilor la indicatoare (rondul nu
functioneaza ca sens giratoriu) cat si neatentiei pietonilor.
8. Aspecte socio-comportamentale, tipologii sociale
Duminica dimineata, am observat lipsa copiilor ca si categorie de varsta, restul categoriilor
utilizand spatiul public studiat. Tinerii, cei de varsta medie si varstnicii au ales Piata Pache
Protopopescu pentru diferite activitati precum: socializare, bautul cafelei, cititul ziarului,
plimbarea animalelor de companie si hranitul pasarilor.
In cea de a doua zi, publicul lucrator (tinerii adulti si cei de varsta medie) a fost prezent intrun numar mult mai mic in spatiul public studiat, fapt explicat de ora la care s-a efectuat
studiul. Pe de alta parte am remarcat un numar mare de adolescenti si copii.
Am remarcat tendinta oamenilor de a sta in grupuri in favoarea izolarii, fapt care intareste
caracterul de spatiu pentru socializare al zonei si probabil se datoreaza clasificarii ca piata
de cartier care incurajeaza intalnirile dintre cunoscuti. In prima zi de observatie (duminica), in
jur de cinci cupluri de tineri adulti au preferat sa iasa pentru a isi bea cafeaua. Acesta este un
numar foarte mare de cupluri avand in vedere capacitatea relativ mica a spatiului public
studiat. In cea de a doua zi, am observat mai multe grupuri de copii si adolescenti.
Adolescentii socializau intre ei, iar copii s-au jucat nestingheriti de prezenta celorlalti, unii
dintre ei profitand de fantana arteziana pentru a se scalda. In acelati timp am remarcat destul
de multe persoane iesite la plimbare cu copii mici in carucior.
Bancile sunt dispuse favorabil unui spatiu public, orientate catre centru, dar la o distanta
destul de mare intre ele si beneficiand de statuie si fantana arteziana din jurul acesteia ca
filtru astfel incat utilizatorii nu au ezitat sa foloseasca banci alaturate sau asezate fata in fata.
Totusi, bancile amplasate in capete, orientate fata in fata catre axul principal si fara zona
tampon intre ele, au fost ultimele folosite. In cea de a doua zi, am remarcat un grup de
adolescenti folosind o banca de acest tip si presupunem ca acest lucru s-a intamplat tocmai
datorita caracterului izolat al acestui tip de asezare a bancii.
Aria urbana studiata este ferita in momentul de fata de potentiali vandali si oameni ai strazii,
datorita agentului de paza prezent in permanenta. In momentul in care l-am intrebat de ce ii
lasa pe copii sa se scalde in apa fantanii, a pretins ca nu i-a observat si ca e bine ca se mai
spala si ei. Caracterul de cartier al pietei este sustinut si de imprietenirea paznicului cu
localnicii care utilizeaza acest spatiu public in mod curent.
Mobilierul urban este pastrat in stare buna si atmosfera generala este linistita in ciuda
prezentei unui numar ridicat de oameni dintr-o gama variata de categorii.
9. Imagine urbana si calitatea spatiului public
Piata este dotata cu elemente de baza ale unui spatiu public: banci din lemn, cosuri de
gunoi din lemn (in interior), cosuri de gunoi din plastic albastru (in exterior), corpuri de
iluminat public, pavaj tip bobina de culoare alba cu elemente geometrice rosii, stalpi dispusi
perimetral pentru a opri accesul masinilor, imprejmuire gard de fier de inaltime redusa si
chiar o tasnitoare cu apa potabila. Reclamele se gasesc de-a lungul limitelor spatiului public,
exceptie facand un ceas aflat in interiorul parcului (reclama la berea Timisoreana).

Ca elemente de vegetatie am observat copaci inalti, arbusti si iarba. Vegetatia inalta si

deasa creeaza un mediu propice de folosire a pietei datorita luminii filtrate.
Avand in vedere mobilierul si facilitatile cu care este dotat acest spatiu, calitatea este buna.
La nivelul imaginii urbane, spatiul se prezinta bine datorita elementelor de vegetatie si a
imaginii de ansamblu de oaza dar in detaliu prezinta diferite probleme.
10. Disfunctionalitati
Decalajele pe inaltime ale fronturilor cladirilor, cat si intreruperile bruste ale acestora si
faptul ca vegetatia este mai inalta pe partea de sud a pietei sunt elemente care nu respecta
axul principal de simetrie al pietei, deci ar putea fi considerate disfunctionalitati spatialvolumetrice.
Din punct de vedere compozitional-estetic, acest spatiu public isi pierde din valoare din
cauza statuii lui Nicolae Balcescu, inconjurata de o fantana arteziana care urca catre spatele
statuii, amenajare neapreciata de catre utilizatorii spatiului care il gasesc pe Nicolae
Balcescu reprezentat hidos si invalid. De asemenea, statuia este descentrata fata de
fantana. Tunurile amplasate pe spatiul verde, orientate catre intrarea principala in piata (daca
consideram axul principal de simetrie) nu isi au rostul. Postul de paza, alb, standardizat, este
un element parazitar din punct de vedere estetic iar cosurile de gunoi par a fi amplasate la
intamplare.
Un alt defect al acestui spatiu este zgomotul produs de fantana arteziana, care obliga
oamenii sa ridice mult vocea cand isi vorbesc, chiar daca stau aproape unii de ceilalti.
Dupa cum am mentionat mai sus, circulatia pietonala catre rond este disfunctionala, iar
pavajul din rond prezinta denivelari si gropi.
Desi acest spatiu public beneficiaza de un numar relativ mare de cosuri de gunoi (si trei
europubele), spatiul verde are resturi menajere. In acelasi timp, porumbeii prezenti mereu
aici fac mizerie.
11. Concluzii
In urma intocmirii fisei de observatie directa a Pietei Pache Protopopescu putem trage
concluzia ca acest spatiu public functioneaza bine ca centru de coagulare sociala, oamenii
se aduna aici pentru a se recrea, a purta conversatii, a plimba copii mici sau animalul de
companie, rondul constiuind un hiatus binevenit in circulatia aglomerata caracteristica
zonelor centrale si pericentrale ale Bucurestiului. Acest lucru este valabil in conditiile in care
spatiul studiat prezinta anumiti factori deranjanti care ii afecteaza negativ aspectul, ceea ce
ne determina sa presupunem ca daca piata nu ar fi parazitata vizual de afise publicitare si
gunoaie pe jos si ar fi mai usor accesibila prin introducerea unor treceri de pietoni
suplimentare, atunci acest spatiu public ar fi cu atat mai atractiv pentru locuitorii din zona si
cei care trec pe aici sau lucreaza in zona.