Universitatea de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara Bucuresti

Facultatea de Agricultura
Master: Consultanta agricola

Metode de determinare a maturitatii

compostului

Echipa:

Andrei Leonard
Balanica Alina
Ghita Adrian
Grigore Costin Dragos
Guta Mihail Ionut
Ivan Alexandru Claudiu
Maxim Mihaela Gabriela
Moise Iustin
Nestor Viorel
Pavel Mariana
Pirosca Catalin
Pruteanu Roxana Diana
Stanciu Georgiana
Veliciu Paul Vlad Marian

Introducere:

Crestera productiei globale de deseuri a dus la conceperea unui management al

acestora;

Principalele metode folosite sunt compostarea avand ca rezultat compostul si

degestia anaeroba avand ca produs final biogazul si digestatul;

Compostarea - totalitatea proceselor biochimice, chimice si fizice pe care le sufera

deseurile organice animale si vegetale de la starea lor initiala pana ajung in diferite
stadii de humificare;

Compostul - un produs stabil, nefitotoxic, liber de agenti patogeni si cu anumite

propietati humice (Zucconi si Bertoldi,1987);

Valoarea agronomica a compostului creste cand materia organica atinge un nivel

ridicat de humificare (M.P. Bernal, J.A.Alburquerque, R.Moral).

Compostul trebuie sa fie stabil si matur !

Consiliul de Calitate a Compostului din California defineste maturitatea ca gradul

de incheiere a procesului de compostare, iar Asociatia de Compostare a Marii
Britanii gradul la care compostul a ajuns matur;

Determinarea maturitatii compostului:

Metodele empirice precum culoare, miros ofera o idee generala despre stadiul
de descompunere atins, dar nu ofera prea multe informatii despre gradul de
maturitate (M.P. Bernal, J.A.Alburquerque, R.Moral).

Metodele fizice constau in utilizarea respirometriei. Metoda se bazeaza pe

principiul activitatii microorganismelor la sfarsitul fermentarii.

 Metode chimice
- dozarea substantei organice biodegradabile (SOB);
- dozarea substantei organice rezistente (SOR);
- indice de humificare;
- analize spectroscopice (fluorescenta);
- dozarea ionilor de sulf;
- dozarea C si N, respectiv C/N;
- dozarea pH;

 Metode biologice:
testul fitotoxicitatii
- producerea fitotoxinei;
- explicarea cauzei fitotoxicitatii (Tiquia 1996);
- posibilitatea evaluarii stadiilor atinse de compost;
- corelatia fitotoxinei cu acizii organici, masa
moleculara mica, lipide si fenoli
indicele de germinare
- introdus de Zucconi (1981);
- simple teste de fitotoxicitate asupra semintelor;
- diferite teste cu seminte de creson (Zucconi);
- variatia indicelui de germinare.

Lepidium Sativum

Concluzii:
Grad de maturitate: compost foarte matur, matur, imatur
( f.matur pentru substraturi pe baza de turba, amestecuri de sol,
matur pentru utilizare generala-culturi viticole, pasuni, culturi
prasitoare, imatur pt aplicarea pe solul terenurilor necultivate);
Valoarea C/N se coreleaza cu alti parametrii fizico-chimici si
poate fi folosit ca indice al maturitatii;
Tehnica FRI si fluorescenta EEM sunt metode valoroase pt
determinarea maturitatii;