Sunteți pe pagina 1din 27

1. Obiectul de studiu al doctrinelor economice.

Doctrinele economice de baza si


reprezentantii lor.
Disciplina DE are ca obiect de studiu analiza curentelor economice in calitate de teorii
care au fost sustinute, promovate si reflectate in cadrul unui sau altui tip de politica
economica. In perioadele respective aceste teorii au orientat dezvoltarea economica la
nivelul unei intreprinderi, ramuri, economii nationale sau la nivelul sistemului ec.
International.
Principiile de baza ale studierii DE:
- obiectivitatea cunoasterii stiintifice
- originii , continutului, evolutiei si al functiilor sociale a TE
Doctrinele economice au aparut mai tirziu ca gindirea economica. Studierea DE are
ca scop cunoasterea legaturilor dintre continutul teoretic si esenta practica a politicilor ec.
Promovate de catre state in diferite perioade ale dezvoltarii societatii.
DE de baza:
- Mercantelista (Jean Bodin, Antoine dMonchrestien, Jean Baptiste Colbert,
Thomas Mun, Whiliam Petty, Antonio Sena)
- Fiziocrata (Fr. Quesnay)
- Liberalismul economic clasic (Adam Smith, D. Ricardo, J.B.Say, John Stuart
Mill )
- Nationalismului economic (Fredrich List)
- Socialista (Karl Marx, Saint Simon, Ch. Fourier si P.J.Proudhon)
- Marginalismului (K.Menger, Bohm-Bawerk, L.Wallras si A.Marshall)
- Keynesismul (John Maynard Kaynes)
- Neoliberalism (W. Eucken, L. Erkard, M.Friedman si F.von Hayek)

2. Doctrina elitei in operele lui Platon si Aristotel. Doctrina justitiei sociale a Sf. Toma
DAquino.
Platon Dintre cele mai importante lucrri ale sale amintim: Politica,
Republica, Statul si legile. Pentru Platon, viaa social trebuie supus regulilor
justiiei, acestea avind o valoare absolut. Preocupat de ideea creari unui stat ideal,
Platon preciza implicarea acestuia in procesul de repartitie si consum. Totodata, el s-a
preocupat de diviziunea muncii, rolul si importanta sa economica, de schimb si rolul
banilor. Era impotriva imbogatirii si acumularii exagerate de avere. Platon este adeptul
unui comunism aristocratic si idealist compus din 3 clase:
I filozofii cl superioara;
II razboinicii;
III producatorii agricultorii.
Aristotel Gandirea economic a lui Aristotel a fost sintetizat in operele: Politica
Politica atenian. Este primul ginditor care a incercat sa faca din economie o forma a
cunoasterii stiintifice, o disciplina de sine statatoare.
Pentru el economia este "arta de a obtine bogatii sub forma" bunurilor materiale.
Considera ca fiind normal imprirea societii in dou clase sociale: - oamenii liberi; sclavii. Aristotel sesizeaz i cele dou forme ale valorii unui bun: - valoarea de
intrebuinare, dat de proprietile intrinseci ale bunului;
-valoarea de schimb, dat de proprietatea bunului de a satisface o nevoie indirect, prin
intermediul bunului cu care se schimb.
Chsematistica constituie un element deosebit de economie aceasta reprezentind arta de
a obtine bogatia sub forma baneasca ea intemeindu-se pe schimb.
Toma dAquino El si-a expus conceptiile teologice, politice si economice in asa
numitele sume, reunite in Suma teologica. d'Aquino considera ca averea nu contine
nimic reprobabil in ea, iar fiecare om trebuie sa dispuna de bogatie potrivit cu situatia
pe care o ocupa n societate, cu ierarhia acesteia. El intareste caracterul divin al
proprietatii, iar stratificarea societatii in clase, grupuri si stari are la baza impartirea
muncii in munca fizica, considerate bruta, inferioara si munca intelectuala superioara,
nobila.
T.d'Aquino s-a preocupat de teoria "Pretul just" si teoria nominala a banilor. Pretul
marfurilor este just daca este determinat de cheltuielile facute pentru producerea
marfii, cit si in functie de situatia sociala a producatorului. Pretul just trebuie sa
asigure producatorului atit recuperarea cheltuielilor efectuate cit si o existenta
corespunzatoare rangului producatorului. De aceea una si aceeasi marfa trebuie
vinduta la piata cu preturi diferite in raport cu situatia celui care o vinde. Toma
dAquino a fost preocupat i de analiza rentei funciare. El consider renta funciar ca
fiind absolut necesar pentru ca posesorii de pmint s fie lipsii de grija traiului zilnic.
T dAquino a avut o atitudine de tolerare fa de comer i profitul comercial.

3. Mercantelismul ca teorie si politica economica. Particularitatile nationale ale


mercantelismului.
Termenul de mercantilism ii are originea in limba francez, adjectivul mercantile se
identific cu noiunea de negustoresc. Mercantelismul s-a format in asa-numita perioada a
acumularii primitive a capitalului, considerata preistoria modului de productie capitalist.
Curentul de gindire mercantilist este specific secolelor XVI-XVII i a dominat viaa
economic, sub aspect teoretico-practic, pin la mijlocul sec. al-XVIII-lea. El a aprut i s-a
dezvoltat sub impulsul economiei de schimb in cadrul creia, capitalul comercial a jucat cu
rol esenial.
Se considera c doctrina economic mercantilist se intemeiaz pe trei idei
caracteristice:
1.forma ideal sau esenial a bogiei sunt banii, respectiv metalele preioase din care
erau confecionai acetia, preocupndu-se de acumularea unei cantiti cit mai mari de
aur i argint;
2. scopul oricrei activiti lucrative, inclusiv al comerului, il reprezint profitul care
apare in procesul circulaiei mrfurilor ca rezultat al diferenei dintre preul de vinzare i
cumprare al bunurilor.
3. cea mai profitabil sfer de activitate era, dup prerea lor, comerul exterior pentru
c asigura aducerea in graniele rii a metalelor preioase i realizarea celor mai ridicate
profituri.
In dezvoltarea lui istoric, mercantilismul a parcurs doua etape: mercant timpuriu ( In
centu atentiei a fost ideea nasterii banilor de catre bani. Se caracterizeaza prin
preocuparea realizarii unui excedent al monedei fata de iesiri) ; mercantilismul dezvoltat
(Bogatia si puterea ec. Nu este sinonima cu cantitatea de bani existenta in tara. Stocul mare
al banilor poate avea efecte pozitive asupra ec. Prin inlesnirea creditelor, accelerarea
afacerii si dezvoltarea producerii).
Mercantilismul industrialist, fondat n Frana de Jean Bodin, Montchretien i Colbert,
a avut drept obiectiv esenial, achiziia de metale preioase prin practicarea unei politici de
dezvoltare industrial, pe baza reglementrilor i interdiciilor statului. Dezvoltarea
industrial este privit in cadrul acestui proces, ca un instrument, rolul decisiv revenind
statului prin aplicarea unor subvenii pentru dezvoltarea manufacturilor, paralel cu
aplicarea unor politici protecioniste riguroase.
Mercantilismul comercialist a fost practicat indeosebi in Marea Britanie. Grija a fost
aceea de a asigura pe termen lung un sold activ al balantei globale, calea era aceea a unui
export masiv de produse fabricate si importand minimul necesar consumului national.
Mercantilist spaniol/ bulionist Afluxul masiv de metale pretioase a creat si intretinut
iluzia ca acestea reprez suprema forma a bogatiei.Interzicerea exportului de aur si argint,
supraevaluarea monezilor straine,fixarea de taxe vamale la importuri de
marfuriAbundenta de moneda sub forma de aur, mai ales pt Spania , a creat iluza bogatiei
deoarece crezanduse bogata ,ea a inceput sa produca din ce in ce mai putin. Reducerea
productiei a antrenat cresterea preturilor ;preturile ridicate au atras produsele straine
;plata lor a insemnat iesirea de numerar ;prohibirea importurilor s-a lovit de insuficienta
ofertei interne .
Aportul :
In general, mercantilistii s-au axat pe oferta, cu scopul de a exporta surplusul de
produse si pentru a procura valuta necesara . Ei au urmarit o abordare macroeconomica a
fenomenelor si proceselor, insa niciodata nu au reusit sa realizeze o prezentare sintetica
asupra economiei si a functionarii acesteia. Nu au reusit sa separe aspectele economice de
cele politice, adeseori acestea suprapunandu-se, economia capatand, de cele mai multe ori,
forma actiunii politice. Totusi, putem considera mercantilismul ca un pas important in
dezvoltarea economico-sociala a epocii. El a fost o prima incercare de descifrare a scopului
miscarii capitalului, de analiza a circulatiei marfurilor si a economiei de schimb, pregatind

in buna masura terenul pentru afirmarea fiziocratismului si ulterior, a doctrinei


liberalismului clasic.
1.
Au imbogatit stiinta economica formulind teoria cantitativa a banilor, conceptul
de balanta comerciala, notiunea de ppolitica protectionista.
2.
Au grabit transformarea economiei naturale in economie de schimb
3.
Au contribuit la formarea pietelor nationale, la adincirea diviziunii sociale a
muncii, la sustinerea progresului tehnic si economic.
4.
Au declarat ca imbogatirea este o fapta laudabila , ca dorinta de a acumula bani
este un stimulator pt AE.
Limite:
1. Au supraapreciat rolul circulatiei marfurilor in raport cu sfera de productie, care
era neglijata complet.
2. Au identificat in mod eronat banii cu capitalul
3. Se inregistreaza o scadere a nivelului de trai si o adincire a diferentei dintre cei
bogati si cei saraci.Incurajarea exportului a dus la cresterea preturilor.

4. Conceptiile de baza ale fiziocratilor. Tabloul economic a lui Fr. Quesnay.


Programul de actiune:
1. Organizarea agriculturii farnceze pe baza de capitalisti cu predominare a marelor
firme
2. Promovarea unei politici de preturi inalte la produsele agricole
3. Scutirea completa a firmelor de plata impozitelor
4. Liberalizarea comertului exterior
Conceptiile de baza:
1. Teoria produsului net izvorul avutiei trebuie cautat numai in agr. unde se obtine
un surplus de bunuri materiale, produs net.
2. Teoria despre capital- (1 data) Quesnay a divizat capitalul in agricultura in :
- avansurile initiale
- avansurile anuale
3. Teoria ordinii naturale a fiziocrailor se bazeaz pe 3 forme de proprietate
- personala (dreptul omului de a predispune si insusi)
- mobiliara (dreptul omului de a dispune de rezultatele muncii sale)
- funciara (care tre sa asigure proprietarului funciar venitul net)
Ei au apreciat c agricultura este singura ramur productiv i singura capabil s
produc venit net; au fondat un regim bazat pe libertate i proprietate; au analizat
activitatea economic precum un flux continuu de venituri, trecnd de la o clas a
populaiei la alta i au considerat c pot reprezenta aceste diverse fluxuri printr-un tablou
sintetic.
Tabloul economic a lui Fr. Quesnay
Quesnay vede o asemanare in circ singelui si AE, rolul inimii revenindui agriculturii.
Iar singele economiei este produsul net, care se misca bub forma de zig-zag. In tablou
gasim expuse toate componentele sistemului ec. Fiziocratic : produsul net, capitalul
(avansurile), clasele sociale(productiva, proprietarilor, sterila)
Ca rezultat al circulatiei marfurilor si a banilor de la o clasa la alta la sfirsitul anului se
stabileste situatia de la inceputul anului respectiv. Anul urmator procesul de productie
poate sa reinceapa in aceleasi proportii.
Aportul fiziocratilor:
1. Au fondat prima scoala economica in adevaratul sens al cuvintului si au elaborat o
teorie obiectiva si stiintifica. Au reorientat cercetarile economice din domeniul
circulatiei marfurilor in cel al productiei, indicind directia in care trebuie cautat
adevaratul izvor al avutiei unei tari.
2. Au analizat fenomenele economice in miscare elaborind si un prim model al
circulatiei economice
3. E inconsistenta teza precum ca industria si comertul ar fi domenii de activitate
sterile, in care nu sar crea nici un fel de produs net
4. Nu e justa afirmatia despre caracterul perpetuu si universal al legilor economice,
ceea ce ar insemna ignorarea istoriei si evolutiei
5. nu au dreptate cind trateaza comertul exterior prin prisma teoriei lui aristotel
privind steriliatatea schimbului ceea ce ii face sa afirme ca balanta comerciala
favorabila nu inseamna altceva decit faptul ca o tara exporta mai mult decit
importa, fapt ce duce la saracirea ei

5. Caracteristica generala a doctrinei liberalismului economic classic.


Succesele doctrinei liberalismului economic clasic
1. Clasicii au elaborat un sistem desavirsit de teorie economica, avind ca baza
principiile individualismului, noninterventionismului si ordinii naturale
2. Au mutat obiectul de studiu al TE in sfera productiva in care, in opinia lor are loc
procesul de sporire a avutiei natiunilor
3. Politica economica ocupa un loc de cea m mica importanta, transformind ec.
Politica intr-o stiinta ce studiaza legile obiective ale dezv economice
4. A dezvoltat teoria valoare munca, glorificind munca, rolul careia in sporirea
avutiei natiunilor e considerat decisiv
5. A imbogatit stiinta despre economie cu un sir de concepte noi: teoriile profitului,
rentei, salariului, preturilor, factorilor de productie, echilibrului economic general,
schimburilor ec. Internationale
6. A fondat teoria economiei de piata intemeiata pe libera concurenta, pe jocul liber
al preturilor si automatismul proceselor economice
7. A favorizat o dezvoltare economica fara precedent , stimulind cresterea
substantiala a volumului productiei, a calitatii marfurilor create, a nivelului de
trai etc.
Eecurile doctrinei liberalismului economic clasic
1. In centrul DLC sa pomenit nu omul ci piata. Scopul oricarei activitati este
obtinerea profitului, intreprinzatorului fiindui indiferent ce sa produca. Productia
sa pomenit orientata nu spre consumator, ci spre cel care are bani
2. A exaltat ideea libertatilor economice, ceea ce sa soldat cu o diferentiere
nemaipomenita de avere
3. Unele teorii sau dovedit a fi gresita : imposibilitatea crizelor economice, a utilizarii
complete a bratelor de munca , a echilibrului economic ce se stabileste in mod
automat
4. Teoria valorii bazate pe munca considera in mod gresit drept substanta a pretului
numai munca ignorind contributia altor factori : capitalul, natura, cererea si
oferta, utilitatea, gusturile, raritatea etc.
5. Legea debuseelor ce presupune existenta unui echilibru automat intre cerere si
oferta si, deci, imposibilitatea crizelor economice a valabila doar pt economia de
troc

6. Sistemul economic al lui A.Smith si ideile economice optimiste ale lui J.B.Say
Avuia naiunilor, cercetare asupra naturii i cauzelor ei. Adam Smith Lucrarea lui
principal a aprut n anul 1776. Elaboratul tiinific a lui Adam Smith trateaz
probl de economie politic;
probl de politic economic;
probl de istorie economic;
probl de istoria gndirii economice;
probl de finane;
Preocuprile principale ale lui Adam Smith au fost:
1. Determinarea bogiei naiunilor i a cilor de cretere a ei ;
2. Repartizarea bogiei ntre membrii societii;
3. Descoperirea legilor economice obiective.
Teza fundamentala a lui Smith este libertatea economica, cu conditia ca exista
concurenta. Aceasta este singurul mecanism care asigura realizarea interesului personal si
cel general, mentine ordinea naturala, justifica progresul social. Armonizarea interesului
personal cu cel social este asigurata de o mina invizibila prin intermediul
concurentei.astfel are loc reglarea preturilor.
Principiile care inspir ntreaga oper sunt
1. Diviziunea muncii;
2. Organizarea spontan a vieii economice sub aciunea interesului personal;
3. Politica liberal.
Adam Smith realizeaz o structur de clas clar, a societii din timpul su: muncitori,
capitaliti i proprietari funciari. Potrivit structurii de clas, A. Smith apreciaz c
valoarea mrfurilor se compune din salariu, profit i rent, adic el confund valoarea
mrfurilor cu veniturile diferitelor clase sociale.
Curs complet de economiei politic; Jean-Baptiste Say (Atrage atentia asupra
problemelor productiei schimbului , repartitiei si consumului. Este cunoscut prin legea
debuseelor, conform careia produsele se schimba contra produselor, deci nici o criza de
supraproductie nu poate fi completa, caci toate produsele isi gasesc cumparatorii sai.
Aceasta presupune ca in mod permanent cererea globala este egala cu oferta globala. El
introdce in teoria economica conceptul de intreprinzator ca principal agent al productiei.
Elaboreaza teoria celor 3 factori de productie: natura(renta); munca (salariu); capitalul
(profit))

7. Ideile economice ale liberalilor pesimisti D. Ricardo si T. Malthus.


Despre principiile economiei politice i ale impunerii; David Ricardo (Metoda de cercetare
utilizata este abstractizarea. El este economist pesimist. Conceptiile lui constituie
largirea si dezvoltarea ideilor fiziocratilor, precum si ale lui Adam Smith. Principalele
componente ale gindirii lui sunt :
1. teoria valoare munca
2. teoria rentei funciare;
3. teoria repartitiei;
4. toria costurilor comparative;
5. teoria cantitativa a banilor.
El a criticat dogma lui smith (care excludea din valoarea marfii capitalul constant , pe
motiv ca si el, se compune din venituri- salar, profit, renta) si a relansat teoria reproductiei
cspitslului social, a asezat la baza diviziunii si schimbului internationalcosturile
comparative si nu absolute)
Eseu asupra principiului populaiei Principiile economiei politice; Thomas Maltus
(Folosind exemplul SUA abordeaza ideea ca populatia creste mai repede intr-o proportie
geometrica decit producerea bunurilor si serv care evolueaza in proportie artimetica.
Saracia e rezultatul suprapopulatiei. Propaga razboaie, cataclisme, foame, boli
infectioase. In a 2-a lucarare abordeaza o serie de probleme a liberalismului, a rentei
funciare, motiveaza crizele de supraproductie prin subconsum)
8. Continutul si importanta doctrinei protectionismului economic a lui Fr. List.
DNE este un sistem de idei si teorii economice indreptate impotriva Liberalismului
ec. Clasic. Protectionismul este conceptia si sistemul de idei in care comertul si industria
unei natiuni sunt aparate de concurenta straina prin masuri de ordin vamal si nevamal
adoptate de stat.
Fredrich List Sistemul national de economie politica in care elementul central este
natiunea. Astfel are loc schimbarea accentului de cercetare de la individ la natiune, de
la ec. politica la politica economica.
Scopurile cercetarilor:
1. corelarea ec. si politicii statului german
2. lansarea dezvoltarii pe cale capitalista a ec.
3. progresul ec. rapid si atingerea nivelului celor mai dezvoltate tari ale
timpului
Continutul principal al DNE este teria fortelor productive ale natiunii si a
protectionismului. Prin forte productive el intelege statul si institutiile sale. Forta
principala productiva este industria.
Puterea unei natiuni nu este avutia pe care o are la un moment dat, dar este forta
productiva corespunzatoare capabila sa creeze avutie in proportii cit mai mari.
List defineste ca principal obiectiv al politicii economice cresterea puterii productive
a statului prin folosirea protectionismului vamal. Protectionismul lui List are caracter
temporar si este folosit doar in anumite circumstante cu scop educativ. Instrument al
politicii protect. Este considerat tariful vamal care trebuie aplicat doar la prod. Industriale
in perioada de trecere de la faza agrara la agrar-manufacturiera. List a apreciat gresit ca
doar anumite state sunt capabile sa atinga un nivel superior de industrializare.

9. Caracteristica generala a doctrinei economice socialiste. Ideile economice ale lui Saint
Simon, Ch. Fourier si P.J.Proudhon.
Esenta: condamnarea proprietatii private si inlocuirea ei cu cea colectiva
Socialismul chema la inlocuirea liberii initiative private prin actiunea colectivului sau a
statului.
Ch. H de Saint-Simon :Industria noul crestinism Socialismul productivist, deoarece
autorul lui considera ca viitoarea societate se va intemeia pe marea industrie, care va fi
strins unita cu stiinta si se va dezvolta in mod planificat. Repartitia bunurilor create se
va face dupa munca. Statul va disparea. Propune limitarea dreptului la proprietate si
anularea dreptului de mostenire.
Ch. Fourier : milita pt inlocuirea capitalismului cu o noua societate formata din
asociatii de producatori si intemeiata pe principiile justitiei sociale. El critica
proprietatea privata mare, care, potrivit opiniei lui se afla la temelia inegalitatilor
sociale, a anarhiei si a crizelor ec. Se pronunta pt proprietatea sociala. Celula de baza:
falanga.
Piere Joseph Proudon: parintele anarhismului. Memoriu asupra proprietatii
- Proprietatea este un furt, cauza tuturor nedreptatilor. Considerind ce
proprietatea este de origine naturala si deci trebuie sa ramina comuna
- Proprietatea este libertate devine factor al dezvoltarii societatii numai atunci
cind proprietarul utilizeaza personal mijloacele ce-i apartin.Daca el foloseste
munca namita, se transforma in exploatator.
Propune creditul gratuit fara dobinda, o forma de organizare politica descentralizata,
intemeiata pe solidaritate reciproca si asistenta mutuala a producatorilor.

10. Ideile principale ale doctrinei marxiste.Socialismul marxist = teorie politic bazat pe
concepia materialist a istoriei i caracterizat prin luarea drept obiectiv a punerii n
comun a mijloacelor de producie i de schimb, ca i prin repartiia echitabil a
bunurilor. Ea lupt pentru emanciparea muncitorilor i ranilor, pentru o lume fr
clase sociale i fr oprimare. Pentru Marx, care a stabilit i definit esena micrii
socialiste, socialismul implic, n final, eliminarea pieei, a capitalului, a muncii ca
marf i chiar a banilor.
Conceptia marxista nu este cea a ordinii naturale, ci cea a ordinii sociale.
Karl Marx Capitalul. Marx a analizat evolutia societatii capitaliste pt a indica
directia necesara miscarii ei si scopul acesteia: socialismul. Conceptia sa despre
productie, capital, factorii de productie a preluato de la Ricardo. La temelia DM se afla
3 concepte fundamentale : valoare, plusvaloarea, acumularea capitalului.
Teoriei valorii marx i-a adus niste imbunatatiri. Valoarea-munca este un raport
social intre participantii la producerea si comercializarea marfurilor. Marx a facut
divizarea mai clara intre valoarea de intrebuintare si valoarea de schimb.
Marx a introdus in ec. politica conceptul de plus-valoare, adica valoarea ce este
creata in timpul supramunca folosind munca salariatilor. Exploatarea capitalista consta
in faptul ca proprietarul mijloacelor de productie insuseste diferenta dintre valoarea
muncii si valoarea fortei de munca, iar salariul nu constituie decit pretul fortei de
munca, si nu echivalentul muncii prestate de muncitor.El a analizzat 3 categorii de
venituri (forme ale plusvalorii): salariul, profitul, renta.Acumularea capitaluui porneste
de la dorinta capitalistului de a obtine profit, care-l impinge sa imparta plusvaloarea in
2 : o parte o consuma, alta o acumuleaza.transformarea plusvalorii in capital este
numita acumulatea capitalului.
MERITE:
Desi doctrina socialista se bazeaza pe diverse teorii contradictorii,adeseori gresite, ea a
lasaturme adinciin istoria gindirii economice, imbogatind-o cu idei noi, si dind un
impuls deosebit dezvoltarii de m departe a stiintei economice
1. Socialismul premarxist, (utopic si mic burghez) a pus in centrul societatii propuse de
ei ideea infaptuirii echitatii si dreptatii sociale
2. Marx a oferit stiintei economice o mare paradigma, care a servit drept sursa de
inspiratie pt aparitia unor noi teorii economice. Desi multe dintre previziunile lui nu pot
fi verificate nici pina in prezent, meritul sau de cugetator, de inovator este incontestabil.
A fost primul care a acordat o importanta majora analizei sociale, dovedind influenta
efectelor schimbarilor sociale si tehnologice asupra economiei
3. Marx a demonstrat ca legile economice poarta un caracter istoric, intrucit societatile
se schimba, conditionind astfel si o transformare a modului lor de functionare
4. Marx are meritul de a fi analizat la cel mai inalt nivel teoretic posibil problema
saracimii. Dupa el nimeni din economistii seriosi nu a mai putut ocoli aceasta problema.
A introdus in circuitul stiintific fenomenul exploatarii economice, atit in cadrul tarii,cit
si intre tari.
RATACIRI:
1. Facind exces de materialism si obiectivism, Marx a subapreciat rolul factorului
subiectiv in evolutia fenomenelor economice, nu a tinut cont de caracterul limitat al
resurselor economice , a subapreciat capacitatea proprietatii private de a se adapta la
noile conditii .
2. In niciuna din tarile dezvoltate nu a invins revolutia socialista si proletariatul nu a
venit la putere . Iar acolo unde au avut loc asemenea revolutii, clasa muncitoare nu
constituia mai mult de 2-3% din nr. Populatiei
3. Contrar afirmatiei lui marx , in agricul nu sa manifestat legea concentrarii productiei
, micile gospodarii taranesti dovedindusi pina azi viabilitatea

4. Nu s-a adeverit nici asa numita legea generala a acumularii capitaliste in


conformitate cu care odata cu dezvoltarea capitalismului situatia clasei muncitoare se
inrautateste
5.S-a dovedit a fi inconsistenta afirmatia cu privire la disparitia productiei si circulatiei
de marfuri odata cu trecerea la socialism
11. Caracteristica generala a doctrinei neoclasice si principalele scoli marginaliste.
In 1870 au aparut 3 mari scoli: austriaca, elvetiana si de la Cambridge care au fondat
doctrina neoclasica. Fondatorii sunt Jevons, A.Marshall, Leon Walras si Karl
Menger.Ei au descoperit paralel si in acelasi timp asa-numitul fenomen al utilitatii
marginale denumit principiul diminuarii utilitatii marginale.Savantii dati afirma ca
valoarea depinde de combinarea dintre raritate si utilitate. Ea este determinata de
utilitatea marginala adica de utilitatea unitatii cel mai putin utile care face obiectul unei
cereri.
La temelia DN se afla citeva directii noi de cercetare:
1. a utilitatii marginale
2. a echilibrului ec. general si partial
3. a comportamentului subiectiv al agentilor economici
Factorii care au conditionat aparitia DN:
1. trecerea de la o ec bazata pe libera concurenta la cea dominata de oligopoluri si
monopoluri.
2. oferta de bunuri materiale incepe sa depaseasca cererea, comercializarea marfurilor
devenind mai importanta decit producerea lor.
3. se accentueaza lupata de concurenta intre agentii economici in ceea ce priveste
accesul lor la materie prima si energie
4. se accentueaza conflictul dintre muncitori si capitalisti fapt care ameninta insasi
existenta societatii burgheze
Scoala austriaca: K. Menger, E. Bohm-Bawerk
Scoala de la Lausanne: Leon Walras
Scoala de la Cambridge: A.Marshall
Meritele:1. Au imbogatit stiinta cu un sir de termeni noi cum ar fi : teoria valoare-utilitate,
echilibrului general si ech. Partial
2. Au largit sfera preocuparilor stiintifice prin studierea proceselor de circulatie si de
consum a marfurilor prin analiza proceselor ec. de pe pozitiile consumatorului
3. Au studiat mecanismul functionarii pietii in stare pura, fapt ce lea permis sa
descopere un sir de legitati si tendinte de prima importanta, valabile pt orice ec. de
piata
4. Au pus accentul pe studierea cererii si ofertei. Au subliniat importanta studierii
raritatii bunurilor economice

12. Contributiile teoretice ale lui K.Menger si Bohm-Bawerk.


Ei s-au preocupat de elaborarea teoriei valorii bazate pe utilitatea finala. Ei
considera ca preturile marfurilor de consum sunt determinate numai de aprecierile
subiective exprimate de diferiti indivizi luati separat cu privire la utilitatea finala a
ultimii unitati dintr-o marfa oarecare. Ei considera cau UT finala depinde de 2 factori:
1. intensitatea nevoii individului
2. raritatea bunului respectiv
Dupa Menger valoarea bunului respectiv rezulta din raportul dintre cantitatea
nevoilor individului si nu e aferenta marfurilor insasi. Schimbarile in raportul dintre
nevoi contribuie la aparitia si disparitia valorii marfurilor. Valoarea poate aparea si in
afara schimbului ca un raport intre individ izolat si diverse bunuri capabile sa satisfaca
trebuintele sale.
Dupa Bohm-Bowerk pt formarea valorii e nevoie ca utilitatea sa fie unita cu
cantitatea.Raritatea in viziunea lui e o marime relativa si apare numai in concordanta
cu gradul de necesitate de a poseda un lucru sau altul. Repectiv cu cit e mai mare
intensitatea nevoii cu atit va fi mai mare valoarea bunului si UT finala a lui.
In esenta reprezentanii scolii austriece sustin ca utilitatea finala scade pe masura
sporirii rezervelor si ca valoarea unui bun e determinata de cea mai mica UT pe care o
poseda ultima unitate sau cea mai putin importanta nevoie.
Contributia: A explicat valoarea cu ajutorul UT finale si a analizat ev economice
printro viziune psihologica.
13. Contributiile teoretice ale lui L.Wallras si A.Marshall.
L. Walras elaboreaza teoria echilibrului general. In viziunea lui in anumite conditii
trebuie sa se stabileasca un anumit echilibru intre:
1. pretul produsului
2. factorii de producere
3. cantitatile de produse
In viziunea lui echilibru se realizeaza in cadrul presupunerii ca ec. e perfect
concurentiala si rata profitului este 0.
Dupa el sunt 3 categorii de piete:
1. a produselor
2. serviciilor productive
3. capitalurilor
Cei care fac legatura intre aceste piete sunt antreprenorii. Ei cumpara serviciile
productive si capitalurile si vind produsele suportind riscul afacerilor. El a reprezentat
AE drept rezultatul jocului celor 3 piete. Echilibrul ec. necesita egalizare posibila prin
micsorarea preturilor, a ofertei si a cererii pe cele 3 tipuri de piete.
In viziunea lui Walras starea de echilibru este una ideala si nu reala. Nu se poate
intimpla niciodata ca pretul de vinzare a produselor sa fie egal cu cel al serviciilor
productive.
Alfred Marshall
Principalele probleme cercetate:
1. formarea preturilor
2. distribuirea veniturilor
3. elaborarea teoriei echilibrului ec. partial
In viziunea lui utilitatea si costul produselor joaca acelasi rol in determinarea
valorii. El incearca sa arate ca preturile sunt variabile in functie de situatia pietelor si
de relatiile stabilite intre mai multe piete. A aratat ca costul de productie e compus din
cheltuieli proportionale si fixe. Orice antreprenor ia decizii de majorare a nivelului

productiei sale pina cind preturile de vinzare asteptate de el piermit macar acoperirea
cheltuielilor fixe.legile formarii pretului trebuiau sa asigure anumite rente (venituri):
1.surplusul consumatorului
2.surplusul producatorului
In teoria distributiei Marshal distinge 4 venituri:
1.renta pt pamint
2.salariul pt munca
3.dobinda pt capital
4.profitul pt antreprenoriat
Prin metoda sa Marshal a cercetat echilibrele partiale. El isi punea problema cum
firmele pot sa produca exzact atit cit sa asigure echilibrul cererii si ofertei. Conceptia
lui cu privire la echilibrul economic a orientat teoria economica catre studiul
fenomenelor ec-ce concrete care econometrie.
14. Trasaturile comune si deosebirile dintre doctrinele clasica si neoclasica.
Trasaturi comune:
1. Recunaosterea existentei unei ordini naturale careia ii este supusa viata economica
2. Forma cea mai reusita de organizare a AE este economia de piata bazata pe
proprietatea privata
3. acceptarea principiului miinii invizibile credinta in automatismul functionarii
economiei de piata
4. neadmiterea amestecului statului in economie
5. considerarea profitului drept motor al dezvoltarii
6. calificarea concurentei ca factor al progresului.
Deosebiri:
1. Clasicii afirma ca AE este reglementata de legi obiective si universale , marginalistii
au mutat cercetarile teoretice din domeniul obiectiv in cel subiectiv. In timp ce clasicii
pornesc de la productie, neoclasicii pornesc de la consum la alte faze ale AE studiind in
primul rind procesele de circulatie a marfurilor
2. Invinuind clasicii ca ar fi ideologizat stinta economica marginalisti si-au pus scopul
de a crea o stiinta adevarata, pura separata de economia sociala. Ei renunta la termenul
de economie politica in favoarea celui de economics in centrul caruia se afla omul cu
inclinatiile, gusturile si preferintile sale
3. Clasicii analizeaz procesele i fenomenele n termeni de clas, marginalitii studiaz
activitile agenilor economici, considernd c societatea este compus nu din clase
diferite dar din productori i consumatori.
4. In baza sistemului ec. Clasic sta teoria valoare-munca. In baza teoriei marginaliste
sta teoria subiectiva a utilitatii marginale (valoare-utilitate) . Ei considera ca valoarea
bunului nu are substanta obiectiva(munca) dar se afla in dependenta de aprecierile
subiective ale individului(consumatorului)
5. Marginalistii introduc in circcuitul stiintific un sir de termeni noi. In loc de notiunea
marfa utilizeaza termenul bun. Bunurile le impart in economice si libere
6. Clasicii determina pretul prin cantitatea de munca necesara producerii marfurilor.
Neoclasicii- prin utilitatea finala/marginala a bunului respectiv. In viziunea lor
utilitatea bunurilor economice scade pe masura satisfecerii nevoilor. Neoclasicii
introduc in circuitul stiintific urmatoarele notiunii: utilitate individuala, marginala,
postmarginala, salariul marginal, productivitate marginala

15. Institutionalismul: esenta si etapele dezvoltarii. (Th. Veblen, Fr. Perroux, J.K.Galbraith).
A aparut la sf. Sec XIX-lea in SUA. Critici ai monopolului.
Trasaturii definitorii:
1. atitudine critica fata de un sir de aspecte negative ale capitalismului.
2. calificarea institutiilor drept forta motrice a dezvoltarii social-economice
3. justificarea amestecului statului in economie cu scopul evitarii crizelor, somajului si
obtinerii veniturilor nelegitime
4. efectuarea unei analize preponderent macroeconomice
5. promovarea ideii primatului socialului in raport cu economicul.
6. ideea prioritatii socialului asupra economicului
Etape:
1. 1900-1940 Institutionalism negativist sau protestatar (critica capitalismului si a
liberalismului economic) Th.Veblen, W.Mitchell
2. 1945- 1960 Schimbarea accentului de la critica capitalismului la perferctionarea lui.
J.M.Clark, A. A.Berie
3. 1960-1970Largirea ariei geografice si a caracterului investigatiilor. J.Galbraith
Scoala americana: Veblen Teoria clasei inactive Sustine ca intreprinzatorul nu
este motivat doar de profitul maxim ci si de un sir de instincte (paternitatii, curiozitatii,
bunastarii materiale). Respinge notiunea de legi economice eterne. In viziunea lui clasa
fara ocupatii este una din principalele institutii daunatoare societatii capitaliste. Teoria
suveranitatii consumatorului consumatorul nu e suveran in alegerea sa, ci este
supus anumitor presiuni, care-l impun in cazul alegerii marfurilor si serviciilor, un
comportament nerational.
Scoala sociologica franceza: Fr. Peroux Teoria economiei dominante (Considera ca
fenomenul dominatiei este una din principalele trasaturi caracteristice ec.
contemporane. El defineste dominatia ca o influenta disimetrica si ireversibila pe care o
firma o exercita altor unitati mai putin puternice. Aceste relatii se stabilesc in urma
unei aprigi lupte de concurenta.)
Neoinstitutionalismul: J.K.Galbraith Noul stat industrial Stiinta economica si
interesul public Respinge teza neoclasica cu privire la rolul determinant al pietii in
viata ec. si fundamentarea teoriei despre rolul decisiv al marilor intreprinderi si al
statului in programarea evolutiei economice. El considera ca statul trebuie sa-si asume
functia de planificare a economiei. Tehnostructura-o noua institutie cheie (Grup
format din cei mai influenti manageri, care poseda cunostintele si experienta necesara si
conduc in realitate intreprinderile).
Concluzii: (doctrina eterodoxa)
1.
Respingind conceptia de homos economicus au demonstrat influenta mereu
crescinda asupra dezvoltarii economice a diferitor institutii: statul, sindicatele,
religia, tehnostructura
2.
Promoveaza ideea prioritatii socialului asupra economicului, optind pt o ec.
mai umanista, mai echilibrata, cu mai putine conflicte sociale

16. Caracteristica generala a doctrinei Keynesiste. Modelul keynisist.


Keynisismul a aparut la inceputul sec xx si ca premise a aparitiei a avut urmatoarele
conditii:
1. Piata nu este complet libera predomina concurenta imperfecta apar monopolurile
-.in productie predomina intreprinderi mari proprietate mare si mijlocie.se nimiceste
institutul proprietatii mici private. In asemenea situatii legile economice promovate de
clasici se neoclasici nu actioneaza liber.
2. pe masura cresterii gradului de complexitate a vietii economice statul devine nu un
factor econ. Efectiv necesar cu urmatoarele functii:
a) organizator al vietii economice
b) subiect active si direct in economie(statul devine un neofactor de productie)
3. relatiile econ. Nu se stabilesc la intimplare. Economia capata un caracter mixt.
Pe de o parte exista un sector privat cu proprietate mica mijlocie mare. Pe de alta aprte
exista un sector de stat astfel si politica economica trebuie sa aiba un character mixt.
4. inceputul sec xx este caracterizat prin mari disfunctii economice(somaj, inflatie, crize
etc.)
5. criza economica mondiala 1929-1933 care a demonstrate ca doctrina liberala este
depasita istoric si incapabila sa ofere solutii pt ieisrea din ea.
In asemenea situatii in perioada interbelica se pun bazele unei noi si importante
doctrine: doctrina dirijismului economic
Fondatorul DDE john Maynard kaynes professor de economic politica Cambridge
Lucrarea de baza: teoria generala a dobinzii miinei de munca si a banilor
Problema principala care l-a preocupat pe Kaynes mai ales in lucrareasa de baza a
fost somajul. El isi propune ca scop de a descoperi ce anume determinavolumul ocuparii
fortei de munca. In cercetarile sale ajunge la concluzia ca volumul ocuparii e determinat de
punctual de intersectie dintre functia cererei si a ofertei globale. In acest punct se
realizeaza starea de echilibru economic.
AD-cererea globala
AS-oferta globala
In viziunea lui ecuatia echilibrului este: Y=C+I (C-consumul; I-investitiile)
Y=C+S
S=Y-C
S=I
In ecuatia Y=C+I cererea si oferta se echilibreaza. In situatia de echilibru se investesc toate
economiile. Crizele si somajul dispar. Economia functioneaza in regim normal.
In realitate relatia cererea globala-oferta globala nu este mereu in stare de echilibru. In cele
mai dese cazuri economia se caracterizeaza astfel: 1)S>I economii mai mari ca investitiile,
inflatie, valoarea banilor scade. 2)S<I valoarea banilor creste. Somaj.
In situatii de dezechilibru statul trebuie sa intervina pt eliminarea efectelor lui.
Kaynes considera ca elemental decisiv al mentinerii echilibrului este stimularea
cererii efective de consum si investitii. El afirma ca procesul de realizare a ech. Economic se
concentreaza in jurul la 3 legi:
1.legea inclinatiei psihologice spre consum conform careia oamenii sunt predispusi sasi
sporeasca consumul odata cu cresterea venitului dar in aceeasi masura cu care a crescut
venitul. In acest context Kaynes introduce inclinatia marginala spre consum.

MPC=DC/DY (arata cum se modifica consumul in rezultatul modificatiei venitului cu o


unitatesi inclinatia marginala spre economie.
MPS=DS/DY (cum se modifica economiile cind venitul se modifica cu o unitate.
Daca Venitul consumcererea globala vol. productiei Soamj
2. inclinatia spre investitii Intreprinzatorii sunt predispusi sa investeasca doar in cazul
cind se intrevede perspective obtinerii unui profit care-I satisface, cind eficienta marginala
a investitiilor este destul de mare. Cind ef. Marg e egala sau mai mica decit dobinda,
intreprinzatorii prefera sa depuna banii la banca .
3)inclinatia spre lichiditate predispunerea oamenilor de a-si pastra economiile sub forma
lichida, usor de transformat in alte bunuri
Keynes sustine ca investitiile pot fi stimulate prin scaderea ratei dobinzii, adica prin
ieftinirea banilor.

17. Politica economica a statului preconizata de J.M.Keynes.


Keynes afirma ca dezechilibrele ec. nu pot disparea de la sine, fiind necesara interventia
statului.
Statul trebuie sa intervina anume atunci cind agentii ec individuali isi micsoraza
investitiile, promovind o politica de cheltuieli., pt stimularea investitiilor si consumului.
Stimularea investitiilor private urma sa se faca prin intermediul micsorarii ratei
dobinzii.
Stimularea consumului . Keynes propune promovarea unei politici de stimulare a
consumuluisi de redistribuire a veniturilor. In scopul asigurarii unei repartitii mai
echitabile a veniturilor, Keynes propune introducerea impozitului progresiv pe venit. El
cere introducerea unui sistem eficient de asistenta sociala, de servicii publice ceea ce
indirect ar contribui la sporirea veniturilor celor saraci si ar incuraja inclinatia spre
consum.
Keynes considera ca banii trebuie folositi ca instrument important de dirijare, de
reglementare a ec. Un scop principal al politicii monetare este mentinerea ratei dobinzii la
cel mai scazut nivel posibil. Reducerea acestea poate fi realizata prin sporirea de bani aflati
in circulatie, ceea ce ar duce in mod inevitabil la inflatie.
El mai propune si inchiderea frontierelor pentru a opri patrunderea marfurilor
straine pe piata interna, ceea ce ar impune confectionarea lor si in mod inevitabil crearea
locurilor de munca.
Merite:
1. O noua doctrina logica, acceptata cu timpul de toti specialistii in domeniu.
2. A dovedit de ce nu este posibil automatismul sistemului economic capitalist.
3. Aceasta politica a contribuit la reducerea somajului si atenuarea crizelor economice,
asigurind o dezvoltare economica fara precedent.
Rataciri:
1. Propunerea de a micsora rata dobinzii in copul stimularii investitiilor private sa
dovedit a fi ineficienta, caci capitalurile private prefera sa plece peste hotare.
2. Keynes nu a aratat cum poate fi mentinuta permanent ocuparea completa a miinei
de lucru, care nivel al inflatiei este rau, pina la ce nivel este admisibil deficitul
bugetar.
3. Keynes a acordat o atentie deosebita consumului si cererii si a subapreciat rolul
productiei, cit si al ofertei
18. Neoliberalismul si deosebirile lui de liberalismul economic classic.
Neoliberalii recunosc conceptul de ordine naturala, plaseaza in centrul doctrinei lor
notiunea de individualism ec , acorda o deosebita atentie analizei pretului si a pietei.
Principii:
1. respectarea ordinii naturale, dar nu absolutizata
2. libertatea economica si responsabilitatea intreprinzatorului
3. concurenta fara monopoluri
4. libertatea formarii preturilor
5. stabilitatea circulatiei monetare
6. interventia limitata a statului in ec.
- LEC apara ideea unei libertati abstracte, si nu concrete, libertatea trebuie sa fie
conrolata.

19. Teoriile lui W. Eucken si F.von Hayek.


Eucken: Tipurile ideale de economie- potrivit acestei conceptii in lume exista doua
tipuri ideale de economie: a) economia libera de piata, in care legaturile dintre agentii
economici se stabilesc prin intermediul pietei; b) economia centralizata, condusa de un
anumit centru si in care relatiile dintre agentii economici sint stabilite pe baza ordinii si a
regulilor elaborate de stat. Economia libera de piata este preferabila deoarece ea asigura
democratie, libertate si bunastarea oamenilor, iar ec. centralizata este insuficienta si
deschide calea dictaturii.
Conceptia echipei de fotbal- in viziunea lui societatea este un urias cimp de fotbal.
Jucatorii echipei de fotbal sint agentii economici, iar functiile de arbitru le indeplineste
statul. Arbitrul ,dupa cum se stie, nu ia parte la joc, el numai garanteza desfasurarea
jocului conform regulilor, pe care tot el le elaboreaza.
F.von Hayek: Conceptia despre libertate si statul de drept libertatea inseamna absenta
constringerii, posibilitatea indivizilor de a-si realiza scopurile economice. Ea poate fi
asigurata pe doua cai: a) prin vointa unei persoane,care deseori duce la aparitia unui
sistem dictatorial; b) pri domnia legii adica prin adoptarea unor reguli abligatorii de
comportare, valabile pt toti cetatenii, fara discriminare. Hayek considera ca rolul statului
de drept consta in asigurarea unor servicii publice, care nu pot fi prestate in conditiile
relatiilor de piata (vinzare-cumparare). Este necesara interventia statului in urmatoarele
domenii: a) crearea cadrului juridic legal pt desfasurarea eficienta a concurentei dintre
agentii economici; b) asigurarea ordinii publice si apararea nationala; c) acordarea
pensiilor si a indemnizatiilor de somaj.
Economia de piata si ordinea liberala din cadrul ei economia de piata, bazata pe
proprietatea privata si activitatea indivizilor liberi in cadrul concurentei, prezinta forma
principala de functionare a ec. in lumea civilizata. In ec. de piata coordonarea actiunilor
agentilor economici, ordinea si organizarea economica se realizeaza prin intermediul
concurentei. Hayek se pronunta impotriva termenului traditional de economie,
considerindul deja depasit de realitate. In viziunea lui, ec. contemporana de piata, care se
autoregleaza, trebuie sa fie numita catalaxie. Catalaxia in viziunea lui este un sistem ec.
care se autoregleaza spontan, in primul rind prind intermediul preturilor, care sunt un
sistem de telecomunicatii intre agentii economici, o masina de inregistrat schimbarile din
economie.
Politica economica si interventia statului in economie aceasta conceptie se reduce la
urmatoarele momente: a) el se pronunta categoric impotriva amestecului statului in
economie prin masuri care implica functionarea libera a mecanismelor pietei, considerind
ca aceasta interventie duce la dezichilibre si crize ec.; b) critica politica monetarista,
promovata in tarile moderne, referitor la centralizarea procesului de emitere a monedei si
se pronunta pt extinderea acestui drept si la bancile comerciale particulare.; c) in domeniul
politicii fiscale sustine doua categorii de impozite incasate de statele moderne: primaimpozitele destinate pt acoperirea cheltuielilor de administratie; a doua- impozitele
destinate pt necesitatile colective(invatamintul, cultura, sanatatea); d) sustine principiile de
autoreglare a ec. de piata a lui A. Smith si J.B. Say si dezaproba orice forma de conducere
centralizata a economiei de catre stat, deoarece duce la constringerea drepturilor si a
libertatilor indivizilor, la scaderea eficientei lor economice; e) afirma ca eficienta ec. este
incompatibila cu dreptatea sociala intrucit prima se refera la utilizarea cit mai rationala
a resurselor pe baza mecanismului spontan al preturilor, iar a doua presupune folosirea
fortei statului in scopul redistribuirii veniturilor; f) considera daunatoare combaterea
dintre piata si dirijare(sau planificare), deoarece in urma acestei combinari se amestica
doua forme de organizare ce duce la scaderea eficientei ambelor sisteme

20. Teoria si politica monetara a lui M.Friedman.


Eseurile teoriei economice pozitive Cererea de moneda
Monetarismul - potrivit acestei teorii marirea cantitatii de monede in circulatie produce
o crestere proportionala a nivelului general al preturilor si o scadere a valorii monedei.
Inflatia este un fenomen pur monetar ce are la temelia sa o crestere anormala a
cantitatii de bani in raport cu volumul productiei.
Adept inflacarat al economiei de piata.
Se pronunta impotriva interventiei statului in procesul de taxare a preturilor,
impotriva deficitelor bugetare, impotriva acordarii subventiilor intrprinderilor
particulare.
Considera ca statul trebuie sa promoveze o politica economica stabila care ar
permite agentilor economici sa-si ajusteze anticiparile cu ajutorul semnalelor emise de
piata.
Principala marime asupra careia statul poate sa-si exercite eficient amestecul este
masa monetara
21. Particularitatile formarii si dezvoltarii gindirii economice romanesti.
Specificul gndirii romneti este condiionat de un ir de mprejurri, cum ar fi
aezarea geografic, psihologia naional, dar mai ales destinul istoric, care ne-a oferit ca
ideal suprem lupta de libertate. A.D. Xenopol subliniaz n aceast ordine de idei c nu
este popor pe lume care s fi avut attea primejdii de nfruntat, attea lupte necurmate de
susinut pentru aprarea fiinei i traiului. Aceast regretabil circumstan a reinut
dezvoltatrea social-economic a poporului. De aici i prima particularitate a gndirii
noastre- mbinarea problemelor pur economice cu idealurile luptei de eliberare naional.
n centrul gndirii economice s-a aflat ideea independenei, ideea naiunii, fapt ce
permite de a plasa ntreaga gndire n cadrul unei variante a doctrinei naionalismului ec.,
cu
justificarea
unui
nsemnatamestec
al
statului
n
problemele
ec.
O alt problem specific, a fost cea a Unirii. Aceast problem a predominat mereu
gndirea economic i anume prin aceast prism erau analizate i chestiunile ec. Chiar
dup unirile din 1600, 1859, 1918, 1941 problema Unirii rmnea s le predomine pe toate
celelalte, deoarece se impunea necesitatea ntregirii economiilor frmiate, a constituirii
unui complex naional economic unic, n cadrul unor noi frontiere.
Fiind plasai geografic n calea tuturor rutilor, cum zic cronicarii, adic aflndune nvecinai cu nite popoare puse mereu pe jaf i prdciune, cum fuseser cndva
ttarii, turcii, hunii, goii i cazacii, ne-am deprins, s punem accentul pe consum i nu pe
acumulare. Aceast vecintate suprtoare distrugea din temei dorina strmoilor notri
de a se pricopsi, de a construi palate, case frumoase, monumente de art. n condiiile lipsei
unei stabiliti politice i ec., a certitudinii c avuia creat nu va fi jefuit, psihologia
popular nclina n direcia cheltuirii banilor n petreceri i nu pentru a nfiripa
manufacturi, a ridica edificii mree.
Noi avem o gndire mai mult emotiv, det raonal, iar la temelia aciunilor noastre se
afl de obicei sentimentele, instinctele, emoiile, i nu raiunea, calculul, agerimea,
duritatea, judecata la rece. Apoi gndirea economic este nctuat de tot felul de principii
morale, de tradiii religioase i de alt natur. Poate de aceea de-a lungul secolelor am avut
mai muli poei i muzicani i foarte puini economiti. Un ir de oameni de geniu
(M.Eminescu, B.P.Hadeu, N.Iorga, A.D.Xenopol etc.) vznd enorma vulnerabilitate a
gndirii noastre economice i simind necesitatea aprrii intereselor naionale ale acestui
popor mai mult mistic, dect raional, au prsit adeseori ocupaiile ndrgite, pentru a se
apleca asupra problemelor ec.

22. Conceptul avutiei la mercantelisti, fiziocrati si liberali clasici.


Pricipala preocupare atit a indiviziilor cit si a statului trebuie sa fie sporirea avutiei
.mercantelistii au asezat temelia doctrinei lor sta ideea ca semnul de masurare a avutiei
unei tari este determinata de cantitatea de aur si argint pe care o poseda .Aurul si argintul
in lingouri era cinsiderata drept esenta a avutiei.
Fiziocrati-produsul agrar.Ei au craet o teorie stiintifica a carei obict de studiu este sfera de
productie.
Liberali clasici-Smith a creat o noua formula a bogatiei:avutia unei tari constituie
totalitatea bunurilor materiale de care dispune tara la un moment dat create de munca
anuala a populatiei tarii.
23.Neokeinisizmul. Sinteza neoclasica de P.Samuelson.Postkeinisismul.
Neokeynisismul constituie un ansamblu de teorii si politici economice inspirate din opera
lui Keynes.Aparitia este conditionata de caracterul evolutiei economiei capitaliste in
perioada postbelica,de transformarea ei intr-o economie bazata pe proprietatea privata
intr-una mixta,in care,pe linga sectorul individual exista si un puternic sector public. Pe la
mijlocul anilor 80 n sectorul de stat se producea o parte considerabil a produsului
interior brut - n Frana - 23%, Italia - 20%, Marea Britanie - 17%, Austria - 25%.
Deosebit de puternice erau poziiile acestui sector n industrie, ajungnd pn la 30-40%
din volumul produciei industriale. Statul . El devine principalul agent economic,
care exercit o influen covritoare asupra ntregii economii.
Reprezentanti:Samuelson,Harrod,Domar,Solow,Tobin,Robinson,Kaldor,Hansen,etc.
Sinteza neoclasica ,aparuta in conditii cind s-a accentuat caracterul mixt al economiilor
occidentale,constituie o imbinare a analizei microeconomice neoclasice cu analiza
macroeconomica keynisista. Paul A.Samuelson. Viaa i opera. Cel care avea s

devin al treilea laureat al premiului Nobel pentru economie


Aceasta reprezinta o apropiere a principalelor doctrine economice contemporane-a
keynisismului si neoclasicismului.Fondatorii sintezei,realizate in anii 60 sunt economistul
Paul Samuelson si ucenicul sau Robert Solow.pornindde la faptul ca sistemul economik
existent in tarile capitaliste este mixt autorii sintezii se pronunta in favoarea unei interventii
a statului n ineconomie .cu atit mai mult cu cit subliniaza samueson un sir de activitati
economice cum ar fi ocrotirea sanatatii,invatamintul nu sunt supuse actiunii legii cererii si
ofertei . Statul trebuie sa intervina si in alte domenui cur ar fi fixarea salriului minimal.
Dei supun un ir de aspecte ale teoriei clasice i neoclasice unei critici intransigente, autorii
sintezei nu resping n ntregime doctrinele lor, ci le modific, le actualizeaz, le adapteaz la
noile realiti.
Punndu-i la punct pe clasici i neoclasici, Samuelson i Solow supun unei analize
critice i doctrina lui Keynes. Astfel ei scot n vileag un ir de neajunsuri ale keynesismului,
care au generat asemenea fenomene negative cum ar fi transformarea inflaiei n boala cea
mai grea de care suferea n anii 60-80 capitalismul, creterea exagerat a cheltuielilor
publice i a interveniei statului, fapt ce strmtora peste msur sectorul privat.

Teoreticienii postkeynisismului: La hotarul deceniilor apte i opt n economia rilor


occidentale s-au accentuat un ir de fenomene negative, cum ar fi prezena simultan a
inflaiei, omajului i stagnrii economice, criz valutar-financiare, precum i criza ntregii
economiei mondiale, criz provocat n mare parte de cele dou ocuri petroliere din
1973 i 1979. Aceste procese au demonstrat ntr-un fel slbiciunile i neajunsurile politicii
economice de inspiraie keynesist. Keynesismul, dar n mare parte i neokeynesismul,
intr n criz. Pe acest fondal n toat lumea ncepe o renatere a ideilor liberalismului
economic. n asemenea condiii, n Marea Britanie apare o grupare de economiti, care-i
pun ca scop aprarea celor mai valoroase teorii din doctrina lui Keynes.Pornind ca
deobicei n asemenea cazuri, de la critica unor aspecte ale teoriei printelui lor spiritual,
autorii postkeynesiti ncearc s reabiliteze ideea unei intervenii nsemnate a statului n
economie. Principalii teoreticieni au postkeynesismului, numit i coala de stnga de la
Cambridge, sunt: englezii Joan Robinson, G.L.Schackle, Nicolas Kaldor, ultimul de origine
ungar i italianul Pierro Sraffa.
Esena postkeynesismului. Direciile principale ale investigaiilor ntreprinse de
postkeynesiti sunt: a) analiza dinamicii dezvoltrii economice; b) determinarea rolului
repartiiei n funcionarea economiei de pia; c) analiza rolului banilor n economia
contemporan; d) respingerea microanalizei neoclasice bazate pe modele abstracte i
premise ideale, n primul rnd a explicaiilor subiective a preurilor i veniturilor.
O particularitate a postkeynesismului const n respingerea teoriei valoare-utilitate i
a teoriei productivitii marginale a factorilor de producie i revenirea la teoria valoaremunc, aa cum a fost ea expus de D.Ricardo.
Cum am menionat deja, n centrul concepiei postkeynesiste se afl problema
interdependenei dintre creterea economic i repartiie. Astfel, postkeynesitii afirm c
ritmurile creterii economice depind ntru-totul de felul cum se nfptuiete repartizarea
venitului naional: n salariu i profit

24.Neoinstitutionalismul economic.Teoriacostul tranzactiilorde R.Coase si


teoriaalegerii publicede I.Buchenon.
Exemplul oferit de Coase este cel al unui fermier ale crui turme se abat n lanul
vecinului.Coase susine c, atunci cnd costul tranzaciilor este nul, este irelevant sub
aspect economic cui i-au fost alocate in mod iniial drepturile de proprietate cei doi
fermieri vor ajunge la o nelegere. Acest argument st la baza faimoasei teoreme a lui
CoaseCnd costurile de tranzacie sunt suficient de mari, drepturile de proprietate iniiale
vor avea un efect semnificativ. Din perspectiva eficienei economice, drepturile de
proprietate ar trebui astfel alocate nct s se ajung la o aciune economic eficient.
Costurile de tranzacie implic i o problem legat de efectele pe care firmele le au asupra
mediului n care i desfoar activitatea
Scopul acestei teorii a fost de ase vedea cit de rational sunt utilizati banii publici,ce interese
se afla in spatele deciziilor luate de oamenii politici si care este logica ascunsa in spatele
functionarii sistemelor politice bazate pe o democratie participativa.Buchenon a facut o
analiza a alegerilor publice si a ajuns la concluzia ca existenta unui stat puternic nu este
compatibila cu preferintele cetatenilor.Acesta consta ca mecanismrle majoritare folosite in
regimurile politice blocheaza democratia.
25.Particularitatile stiintei economice contemporane.Teoriacapitalului umande
G.Beker si teoriaanticiparilor rationalede R.Lucas.
Teoria capitalului uman constituie fondul gndirii lui G. Becker, care-i permite s abordeze
din perspectiv economic att consumul obinuit (hran, mbrcminte, petrecerea
timpului liber etc.), ct i valorile personale determinante ale comportamentul uman
(iubire, ur, altruism etc.).
n opinia sa, individul este o adevrat firm, care utilizeaz resurse rare (munca salariat
i casnic a membrilor familiei) i care prin munc produce satisfacii, i cu o organizare
care necesit investiii i calcule bazate pe preuri relative, pe costul timpului etc.
G. Becker utilizeaz acest mod de analiz pentru a studia oferta de munc,
comportamentul fa de educaie (diferenele salariale care rezult de aici), dar i factorii
dominani ai cstoriei.
Teoria anticiprilor raionale are la baz o serie de ipoteze:oferta este intotdeauna egala cu
cererea,pieele se comport ca i cnd agenii economici utilizeaz cel mai bine toate
informaiile de care pot s dispun, atunci cnd iau decizii care le vor determina venitul
sau profitul viitor. Autorii presupun c indivizii i ntreprinderile au o cunoatere intuitiv,
nu numai n felul cum suport consecinele evenimentelor economice aprute n sectorul
lor sau pe propria pia, dar i consecinele pe care le au asupra lor politicile bugetare i
monetare generale i chiar n evoluia economiei mondiale. Adaptarea acestor ipoteze ale
raionalitii agenilor se integreaz ntr-o schem de ansamblu care demonstreaz
inutilitatea teoriilor keynesiste.

26.Esenta metodei de analiza economica elaborata de catre Leontev sub titlul:intrareiesiresaubalanta interramurala. . Contribuia principal a savantului american de
origine ruseasc la dezvoltarea teoriei economice const n elaborarea i aplicarea n via a
metodei (unii specialiti o numesc principiu) balanei interramurale, cunoscute ca metoda
imput-output. Drept punct de plecare i-au servit realizrile lui F.Quesnay (tabelul
economic), K.Marx (schemele de reproducie simpl i lrgit) i ale lui L.Walras (ecuaiile
echilibrului economic general). Studiind interdependenele din cadrul sistemului economic,
elaboreaz o matrice ale acestor interdependene, numit balana interramural. Totodat
inventeaz o mulime de coeficieni speciali care permit de a calcula ce cantitate de
producie a unei ramuri este necesar pentru confecionarea unei uniti de produs din alt
ramur.
Metoda imput-output, ce presupune o larg folosire a metodelor matematice de
calcul, servete drept instrument de aplicare a teoriei economice n activitatea economic.
Ea permite calcularea consecinelor directe i indirecte a modificrii unor mrimi
economice cum ar fi nivelul impozitelor, cererii, masei monetare, salariului, profitului, etc.,
asupra altor mrimi, precum i a dezvoltrii economice n ansamblul ei. Metoda elaborat
de ctre profesorul american d posibilitate guvernelor s evalueze impactul diferitor
variante de politic economic asupra creterii i dezvoltrii economice, s prognozeze i s
programeze din timp aceast dezvoltare.
Punnd n centrul modelului su matricea interramural, ce constituie o oglind a
interdependenei dintre toate mrimile economice, V.Leontiev elaboreaz modelul
echilibrului economic general n dinamic, adic al unui echilibru ce ar asigura creterea
economic. Prin aceast realizare este ntins o punte ntre teoria marginalist a
echilibrului economic general i teoria neokeynesian a creterii economice, ntre teoria
economic, statistic i instrumentele matematice de calcul.
De notat c n prezent metoda elaborat de V.Leontiev este folosit de toate rile
lumii, precum i de Organizaiile economice Internaionale. Ea este universal i poate fi
folosit att pentru planificarea economiilor centralizate, ct i pentru prognozarea i
programarea economiilor de pia.

27.Institutionalismul lui Galbraith:Corporatiile si tehnostructura.Teoria capitalismului


planificat.
Institutionalismul lui Galbraith face parte din etapa a treia de evolutie a
institutionalismului care se caracterizeaza prin largirea ariei geografice cit si a caracterului
investitiilor.Galbraith sustine ca in industria contemporana toate deciziile importante sunt
luate pe baza informatiilor care le detine nu un singur om dar un grup de personae.Aceste
decizii sunt intemeiate pe cunostinte stiintifice si tehnice speciale,pe informatie si
experienta,pe instinctual professional si intuitia mai multor personae.Anume acesti
specialisti care joaca un rol foarte important atit in corporatii cit si in tara,au dat nastere
unei noi institutii,tehnostructura.Tehnostructura este un grup format din cei mai influenti
manageri care conduc in realitate toate afacerile intreprinderii.Nu actionarii dar acest grup
de persoane,tehnostructura solutioneaza cele mai importante probleme ale functionarii
intreprindetii.Galberth sustine ca marile intreprinderi nu mai pot conta pe o reglementare
spontana a economiei prin intermediul pietii,de aceea statul trebuie sa-asi asume si functia
de planificare a economiei.

28.Keynis despre cele 3 legi psihologic.


Legea nclinaiei spre consum explic neconcordana ntre venituri i consum,
rmnerea n urm a consumului fa de creterea veniturilor. Cum, prin ce fel de politic
economic, prin care mecanisme Statul va reui s influeneze nclinaiile subiective ale
oamenilor n direcia ncurajrii consumului? Iat prima problem la care, spune Keynes,
economitii trebuie s dea un rspuns clar i concis.Legea imboldului spre investiii. Dei
consumul are importan mare, rolul decisiv n funcionarea normal a economiei i n
modelul keynesian aparine investiiilor, care constituie elementul cel mai instabil n
economie. n cazul unui nivel neschimbat al consumului, cererea global i nivelul ocuprii
braelor de munc depind de volumul investiiilor curente, care, la rndul su este
condiionat de dorina i cointerasarea ntreprinztorului de a investi. Aceast dorin este
determinat de legea nclinaiei ntreprinztorilor spre eficiena marginal a investiiilor
noi. Potrivit acestei legi, ntreprinztorii sunt predispui s investeasc doar n cazul cnd
se ntrevede perspectiva obinerii unui profit care i-ar satisface, cnd eficiena marginal a
investiiilor noi este destul de mare. Prin eficien marginal a investiiilor noi se
subnelege rata profitului, numai nu cea real, existent n momentul investirii, ci cea
viitoare, cea sperat i care, firete, trebuie s fie mult mai mare ca rata dobnzii. n cazul
cnd eficiena marginal a capitalului este egal sau mai mic dect dobnda,
ntreprinztorii prefer s depun banii la banc, mulumindu-se cu venitul ce-1 obin sub
form de dobnd. Cu alte cuvinte, deciziile ntreprinztorului de a transforma economiile
n investiii sunt luate n dependen de posibilitile maximizrii profitului.
Legea preferinei (sau nclinaiei) pentru lichiditi. Aceasta este cea de a treia lege
psihologic care modeleaz comportamentul oamenilor i se afl n felul acesta la originea
dezechilibrelor din economie. Aceast lege este definit ca o predispunere a oamenilor de ai pstra economiile sub form lichid, uor de transformat n orice alte bunuri, de care
omul are nevoie.De ce oamenii, n loc s-i investeasc banii, i s obin un beneficiu
oarecare, prefer s-i depun la bnci sau alte instituii similare, adic s-i pstreze sub
form lichid? Motivele principale ale unui asemenea comportament sunt: mobilul
precauiei (adic dorina de a avea numerar pentru a face unele cheltuieli imediate n cazul
unor achiziii avantajoase) i mobilul afacerilor Alte motive ale nclinaiei pentru lichiditi
pot fi: mobilul speculaiei i mobilul venitului, precum i incertitudinea n ceea ce privete
rata dobnzii. n fine, un motiv nsemnat este incertitudinea realizrii eficienei marginale
a capitalului n cazul investirii lui, adic faptul c rata profitului poate s nu depeasc cu
mult ctigul obinut prin pstrarea banilor sub form lichid.Keynes susine c investiiile
pot fi stimulate i prin scderea ratei dobnzii, adic prin ieftinirea banilor. necesar.

29.Keynes despre:prioritate sociala,cerere efectiva,combaterea somajului si problema


inflatiei.
Keynes a pus pe primul loc prioritatea sociale,deoarece afirma ca mai intii de toate trebuie
asigurata utilizarea completa a bratelor de munca,pe planul al doilea este plasa
economia,deoarece utilizarea completa a bratelor de munca vor aduce de la sine
prosperitae si belsug,pe planul trei se plaseaza fiantele si moneda.Keynes afirma ca la
originea somajului se afla nu salariile prea ridicate,cum ziceau neoclasicii,ci necoincidenta
dintre economii si investitii,iar in ultima instanta salariile prea mici.Nu cei saraci sunt
vinovati de existenta somajului,ci cei bogati care,supusi actiunii unei legi
psihologice,cheltuiesc tot mai putin din veniturile obtinute,economisind o parte tot mai
mare,in loc sa o investeasca.Pentru lichidarea somajului este nevoie de interventia
statului ,lichidarea pe calea incurajarii investitiilor.
Cererea efectiva este factorul cel mai important de care depinde nivelul productiei dar si
utilizarea bratelor de munca,deoarece cresterea ei incita intreprinderile sa produca mai
multe marfuri,sa-si largeasca productia si sa traga in cimpul muncii un nr cit mai
insemnat de muncitori.
30.Postkeynisismul.Analiza dinamicii cresterii economice.Robinson despre repartitia
mai echilibrata a venitului national intre salariu si profit.
Pe linga problemele analizate de Keynes,reprezentantii postkeynesismului mai analizeaza
un sir de probleme cum ar fi:rolul marilor corporatii in economie,problemele inflatiei si ale
comertului exterior dar mai ales rolul repartitiei in functionarea economiei
contemporane.Ritmurile cresterii economice depend de felul cum se infapruieste
repartizarea venitului national:in salariu si profit.Parerile reprezentantilor au fost
diferite,unii afirmau ca cresterea economica este mai insemnata in cazul distribuirii
venitului national in favoarea capitalului,altii a salariului.Robinson afirma ca salariile
mari,facilitind realizarea produselor si a serviciilor,este una din principalii stimulenti ai
cresterii economice.Ea considera ca sporirea salariului este o conditie a realizarii
marfurilor si serviciilor,cit si a stimularii preogresului tehnic si deci in cresterea salariului
sunt interesati nu numai muncitorii,ci si capitalistii.
31.Rolul economic al statului in viziunea neoliberalismului lui Euken,Ropke si
Erharl.Teoria echipei de fotbal,statul-arbitru,angajatii economici-jucatori.
Originalitatea neoliberalilor constra in faptul ca ei admit un oarecare amestec al statului in
economie.Euken si discipolii sai imparte economia in:libera de piata si
centralizata.aOrdoliberalii afirma ca economia libera de piata in conditiile actuale nu
poate functiona in mod automat.Ea are nevoie in primul rind de interventia statului.Ce
functii concrete urmeaza sa indeplineasca statul?Cautind o modalitate cit mai explicita de a
raspunde la aceasta intrebare ei au lansat asa numita conceptie a echipei de fotbal.In
viziunea lor societatea este un urias cimp de fotbal.Jucatorii-agentii economici,iar functiile
de arbitru le indeplineste,evident,statul.Arbitrul,cum se stie,nu ia parte la joc,el garanteaza
doar desfasurarea jocului conform regulilor,pe care el le elaboreaza

32.Continutu aparitiei,evolutia institutionalismului si reprezentantii lui principali.


Cei mai de seama reprezentanti sunt
T.Veblen,Commons,Michell,Clark,Berle,Galbraith.Aparut pe la sf. Sec trecut in SUA,deja
in perioada interbelica institutionalismul devine un curent mondial,capatind o larga
raspindire in Franta,Suedia,Germania,Anglia.Institutionalismul are urmatoarele
trasaturi:o atitudine critica fata de un sir de aspecte negative ale capitalismului,calificarea
institutiilor drept forta motrice a dezvoltarii social-economice,justificarea amestecului
statului in economie etc.In evolutia sa institutionalismul a trecut prin 3 etape:
1.primele 4 decenii a sec XX-Institutionalism negativist-critica capitalismului si a
liberalismului economic.Veblen,Commons,Michell.2.Dupa razboi,Schimbarea accentulyi de
la critica capitalismului la inaintarea diferitelor propuneri cu privire la perfectionarea
lui.Clark,Berle.3mij. anilor 60-70-largirea ariei geografice cit si a caracterului
investigatiilor.Galbraith.