ESOFAGUL

1.Limite

Superior : marginea
inferioara a cartilajului
cricoid.
Inferior : cardia, orificiu
prin care esofagul se
deschide in stomac.

2.Traiect

Strabate regiunea gatului, a

toracelui, diafragmul si ajunge in
abdomen, unde se termina in
stomac.
Topografic, i se disting 4 regiuni :
cervicala
toracica (mediastinala),
diafragmatica
abdominala.
In plan sagital, esofagul nu
ramane aplicat pe coloana
vertebrala, ci se desprinde de ea,
descriind o curba cu concavitatea
anterioara. In plan frontal,
prezinta 2 curburi, una
superioara, cu concavitatea la
dreapta si una inferioara cu
concavitatea la stanga.

3.Dimensiuni

Esofagul are in medie 25 cm lungime.

5 cm pentru portiunea cervicala;
16 cm pentru portiunea toracica;
4 cm pentru portiunea diafragmo-abdominala.

4.Forma si calibru

Forma si calibrul esofagului variaza dupa cum acesta este in stare de

vacuitate sau in stare de distensie.
In stare de vacuitate : Are aspectul unei panglici musculare.
In stare de distensie : Prezinta portiuni dilatate si portiuni ingustate.
Zonele ingustate : o portiune initiala, alta la mijloc si a treia in poriunea
terminala; sunt stramtorile fiziologice cricoidiana, bronho-aortica si
diafragmatica.
Stramtoarea cricoidiana : se gaseste sub cartilajul cricoid si rapunde gurii
esofagului. Apare datorita contractiei fibrelor inferioare ale constrictorului
inferior al faringelui.
Stramtoarea bronho-aortica : cauzata de prezenta aortei si a bronhiei
stangi.
Stramtoarea diafragmatica : este la nivelul orificiului esofagian al
diafragmei si este produsa de contractia inelului muscular diafragmatic.
Intre portiunile ingustate se gasesc portiuni dilatate : segm crico-aortic,
segm bronhodiafragmatic si segm subdiafragmatic.
Calibru: 2,5cm pentru portiunile dilatate; 1,5-2 cm pentru portiunile
ingustate.

Raporturile Esofagului
Esofagul este invelit de un strat celular periesofagian. In
acest tesut periesofagian se dezvolta flegmoanele
esofagiene. Prin intermediul acestui strat celular, esofagul
vine in raport cu organele invecinate.
Portiunea toracica : Incepe la nivelul orificiului superior
al toracelui, coboara prin mediastin si tine pana la hiatul
esofagian al diafragmei. Este impartit in 2 segmente.
Limita separativa se gaseste in dreptul vetebrei a 4-a
toracice. La acest nivel, traheea se bifurca, motiv pentru
care portiunea supraiacenta a esofagului se numeste
suprabronhica iar cea subiacenta segment
subbronhic. La acest nivel (T4) esofagul trece printr-un
defileu format de 2 arcuri vasculare : arcul aortic si arcul
venei azigos. De aceea segmentul superior se numeste
supraaortic, iar cel inferior interazigoaortic.

1.Segmentul suprabronhic

Raport anterior : traheea

si originea bronhiei stangi;
Raport posterior : coloana
vetebrala;
Raport lateral : pleurele
mediastinale. La nivelul lui
T4 trec cele 2 arcuri
vasculare, al aortei si al
venei azigos. Mai sus,
esofagul vine in raport cu
trunchiurile mari care pleaca
din aorta, cu nervii vagi si
laringei recurenti. Ambii vagi
trec inapoia bronhiilor spre a
se aseza, mai jos, pe laturile
esofagului.

1.Segmentul Suprabronhic

La stanga -a.carotida
comuna stanga si portiunea
ascendenta a
a.subclaviculare stangi. Intre
cele doua vase trece nervul
vag stang. La nivlul arcului
aortic, acesta da nervul
laringeu recurent, care
inconjura arcul aortic si urca
apoi in unghiul diedru dintre
esofag si trahee.
La dreapta -trunchiul
brahiocefalic. Nervul vag
drept trece inaintea arterei
subclaviculare, da nervul
laringeu recurent care
ocoleste artera subclavie si
urca apoi spre esofag.

2.Segmentul subbronhic
De la T4 la T11
si are urmatoarele raporturi
:
Anterior : cu pericardul;
apoi cu nodurile limfatice
inferioare (noduri
traheobronsice inferioare
sub bifurcatia traheei, T4)
Posterior : coloana
vertebrala, de care este
separat prin vasele mari
ale mediastinului (aorta
toracica cu arterele
intercostale, vena azigos si
hemiazigos, ductul toracic).

2.Segmentul subbronhic

Lateral : pleurele
mediastinale. Langa el
coboara cei doi nervi vagi,
care in portiunea inferioara,
dupa ce au format plexul
esofagian dau trunchiurile
vagale anterior si posterior.
Recesurile pleurale presi retroesofagiene :
formate de pleurele
mediastinale - 2 recesuri
retroesofagiene si mai rar 2
recesuri preesofagiene.
Dintre cele retroesofagiene,
un reces este interaorticoesofagian, iar celalalt
interazigo-esofagian.

Structura Esofagului

Esofagul este format din 4 tunici : o tunica musculara, o tunica submucoasa si una
mucoasa; la suprafata lui exterioara exista adventitia esofagului, care continua cu
adventitia faringelui. (Grosimea peretelui = 3-4 mm).
Tunica musculara : Este formata din 2 straturi de fibre, unul longitudinal
(superficial), celalalt circular (profun). Stratul longitudinal este mai bine dezvoltat
decat cel profund. In 1/3 superioara a esofagului, ambele straturi sunt formate din
fibre musculare striate. Pe masura ce coboara, acestea sunt inlocuite de fibre
netede.
Patura submucoasa : Este groasa si foarte laxa. Este slab unita cu tunica
musculara, dar este intim unita cu cea mucoasa (formeaza plici).
Tunica mucoasa : Are o culoare albicioasa,este rezistenta si formeaza cute
longitudinale. Structural, este formata dintr-un epiteliu pavimentos stratificat
nekeratinizat si din lamina proprie. Acestei tunici ii sunt anexate numeroase glande
: glande esofagiene (sunt de tip tubulo-alveolar si se gasesc in submucoasa. Au un
canal excretor lung, care se deschide la suprafata mucoasei).Intre epiteliul
esofagian si cel gastric NU exista elemente de tranzitie, separatia fiind brusca.
Adventitia : inveleste esofagul la exterior si serveste la fixarea fibrelor musculare
subiacente. Este formata din tesut conjunctiv lax, prin intermediul caruia sofagul
se leaga de organele din jur.
Tunica seroasa : se gaseste numai in abdomen si inveleste esofagul doar partial.

Arterele Esofagului
-se desprind din artera
tiroidiana inferioara
pentru portiunea
cervicala; din arterele
eso-traheale, bronhice,
intercostale sau chiar
direct din aorta pentru
portiunea toracica;
Datorita anastomozelor
precare intre ramurile
arteriale, esofagul are
parti sarac vascularizate
(ex : portiunea de sub
bifurcatia traheei).

Venele Esofagului
-formeaza un plex
submucos din care
pleaca ramuri, care,
dupa ce strabat
musculara, constituie
un plex periesofagian;
de aici venele se
varsa, la gat in venele
tiroidiene inferioare; in
torace in venele
diafragmatice,
bronhice, azigos si
hemiazigos;

Nervii Esofagului
Nervii : Provin din vag
si simpatic, formand
un plex in stratul
muscular si altul in cel
submucos
(echivalentele
plexurilor Meissner si
Auerbach).

Vasele Limfatice
Vasele Limfatice : iau
nastere la nivelul mucoasei;
formeaza apoi un plex in
submucoasa si parasind
esofagul se termina la
nivele diferite in
limfonodurile regionale. Din
portiunea cervicala si
toracala suprabronhica
.limfa se scurge spre
nodurile cervicale profunde,
traheale, traheobronsice si
mediastinale posterioare.
Din portiunile toracala
subbronhica, diafragmatica
si abdominala, limfa este
condusa spre nodurile
abdominale : gastrice,
pilorice si pancreatosplenice.

Bibliografie
Victor Papilian (Anatomia Omului Splanhnologia,
Editia a XI-a, Editura All)
Atlas Of Anatomy (Netter)
Atlas Of Anatomy (A Photografic Study of the
Human Body by Johannes W. Rohen, Chihiro
Yokochi and Elke Lutjen-Drecoll)
Atlas of Anatomy (Sobotta)