I.

INTRODUCERE
Substantele minerale intra in componenta hranei si sunt necesare la formarea
tesuturilor, participa n procesele biologice si fiziologice ale organismului. Ele
se mpart n macroelemente (potasiu, calciu, fosfor, sodiu, magneziu, fier,
clor, sulf), care exista n organism n cantitati mari, si microelemente (zinc,
cupru, crom, mangan, cobalt, molibden, iod, fluor, nichel s.a.) - n cantitati
mici.
II. MACROELEMENTE
Mineralele sunt substante anorganice, substante nutritive esentiale vietii.

Mineralele se impart in:

macroelemente
microelemente

Cele mai sanatoase minerale se gasesc in alimentele de origine vegetala mai

ales in: fructe, verdeturi - zarzavaturi, vegetale, plante medicinale - ierburi
medicinale.

Fructele si alimentele de origine vegetala, plantele alimentare, nu contin

grasime animala si nici colesterol.
Grasimea animala, care se vede sau nu cu ochiul liber, din alimentele de
origine animala (lapte si lactate, carne, oua) contine cantitati intre 10 si peste
90 ori mai multe erbicide, pesticide, factori de crestere (dar si toxine, metale
grele etc.) decat cantitatile ce se gasesc in alimente de origine vegetala (care
nu sunt bio, organice, ecologice, adica cele crescute cu erbicide, pesticide,
etc.): fructe, verdeturi - zarzavaturi, vegetale, plante medicinale - ierburi
medicinale, oleaginoase - seminte si samburi (includ si nucile), leguminoase legume, cereale.
II.1. Calciul
Intra n componenta tesutului osos. Ionii de calciu stabilizeaza membranele
celulare. El este necesar pentru normalizarea proceselor de oxidare la nivelul
sistemului nervos si de contractie a muschilor, activeaza unii fermenti si
hormoni, participa n procesul de coagulare a sngelui, are actiune

antiinflamatorie si desensibilizanta. Organismul uman contine circa 1200g de

calciu, totodata 99% din aceasta cantitate se afla n sistemul osos. Tesutul
osos este rezerva principala de calciu si fosfor. Absorbtia calciului din
produsele alimentare are loc n intestinul subtire si ea se produce n prezenta
vitaminelor D, proteinelor, acidului citric si lactozei. Aminoacizii formeaza cu
ionii de calciu compusi care se dizolva usor si se asimileaza. Procesul de
absorbtie si utilizare a calciului este ngreuiat de acidul fitinic, unii fosfati,
acizi grasi, acidul oxalic. Aceste substante transforma calciul n compusi
indisolubili. Acidul fitinic se gaseste n cereale (gru, ovaz, secara). Drojdiile
alimentare contin fitaza. Acest ferment descompune acidul fitinic. Calciul din
aluatul pregatit cu drojdii se asimileaza bine datorita prezentei fitazei.
Surplusul de grasimi n ratia alimentara deregleaza absorbtia calciului,
deoarece acizii grasi formeaza la rndul lor compusi indisolubili cu calciul,
acesta eliminndu-se n cantitati mari cu masele fecale. Acizii biliari
normalizeaza absorbtia acizilor grasi si utilizarea calciului. Deficitul de calciu
apare la insuficienta lui n produsele alimentare (foame, excluderea
produselor lactate din hrana), n caz de transpiratie abundenta, la femeile
gravide si la cele care alapteaza prunci. Dereglarea procesului de absorbtie a
calciului are loc n patologiile organelor digestive (enterita, tulburarea functiei
exocrine a pancreasului, maladiile cailor biliare), la folosirea ndelungata a
corticosteroizilor si hormonilor anabolici. Ca urmare apar convulsii, parestezii,
osteoporoza. n acelasi timp, surplusul de calciu n ratia alimentara si n apa
de baut, preparatele de calciu si calciferolul pot
provoca hipercalciemia cu pierderea poftei de mncare, sete, greata, voma,
slabiciune generala, convulsii, azotemie. E, muschi, vase. Sunt bogate n
posibila depunerea calciului n organele interne calciu laptele si produsele
lactate.
Surse naturale de calciu
- laptele si produsele lactate;
- galbenusul de ou,;
- conopida; semintele de susan;
- soia;
- fasolea;
- mazarea;
- telina;
- anumite ape minerale;

- sardelele din conserve.

Semnele carentei de calciu.
Lipsa de calciu este cea mai frecventa tulburare minerala a organismului si
are manifestari diferite in functie de gravitatea sa. La persoanele cu o usoara
lipsa de calciu apare o senzatie de amorteala sau de furnicaturi in membre
(calciul raspunde de transmiterea influxurilor nervoase), contracturi
musculare necontrolate (carcei), dereglari ale ciclului menstrual, osteoporoza,
frecventa crescuta a cariei dentare, stari de melancolie, apatie. In cazul lipsei
severe de calciu apar insomnia, palpitatiile, vindecarea lenta a ranilor, starea
de irascibilitate fara motiv aparent, starile depresive, durerile de cap intense,
senzatia de lipsa de aer nemotivata; la copii apar rahitismul si tulburarile de
crestere. Se constata, de asemenea, tulburari de dinamica sexuala, scaderea
potentei la barbati si o inclinatie marcata spre frigiditate la femei.
Necesarul de calciu.
0 12 luni 500 600 mg/zi
1 9 ani 600 700 mg /zi
10 15 ani 900 1000 mg /zi
adulti 700 800 mg/zi
femeile in peroada de sarcina si lactatie 500 mg/zi
Recomandari:
Suplimentarea cantitatii de calciu este in mod special recomandata
persoanelor care sufera de spasmofilie acuta sau cronica, osteoporoza,
alergie, tulburari de concentrare, astenie, dureri de cap, tulburari de
menopauza, hemoragii prelungite, iritabilitate sau nervozitate. Cea mai mare
nevoie de un aport sporit de calciu o au copiii in perioada de crestere (mai
ales intre 10 si 18 ani) si femeile in perioada de graviditate.

Denumire:
CARBONAT DE CALCIU
Descriere:
Aditiv alimentar cu funcii multiple. Este regulator de aciditate, agent de
antiaglomerare, emulgator, stabilizator i colorant. Face parte din categoria

aditivilor naturali de origine mineral (cret), ce poate fi ntlnit sub forma E

170(i)-Carbonat de calciu, sau E 170(ii)-Carbonat acid de calciu. Pentru
industria alimentar i farmaceutic, se obine de obicei din marmur. Este
utilizat pe scar larg ca i colorant de suprafa, agent mpotriva uscrii,
stabilizator pentru fructe conservate, iar n farmacie ca agent de umplere.
Constituie o surs de calciu, fiind ncorporat n unele suplimente alimentare.
Are i rol de neutralizare a hiperaciditii gastrice. Nu este permis n
alimentele destinate sugarilor i copiilor mici. Nu s-a stabilit o doz zilnic
maxim pentru consumul uman, fiind folosit conform reetelor i cerinelor
tehnologice. Consumul cantitilor prea mari poate cauza hipercalcemie,
manifestat prin vom, dureri abdominale, stare mental alterat, iar pe
termen lung prin probleme renale.