Sunteți pe pagina 1din 3

Anul I master in kinetoterapie Alexe

Cristian

Autismul

Autismul este una dintre tulburrile de comportament cu o inciden din


ce n ce mai mare, dar cauzele exacte nu au fost elucidate, iar metodele de
tratament sunt subiect de controvers n lumea tiinific. Noi studii ar putea
oferi mai multe detalii cu privire la originile autismului, factorii care
influeneaz declanarea i poteniale terapii care s ajute la vindecare.
n general, autism este folosit ca un termen generic pentru o serie de
tulburri din spectrul autismului (autism spectrum disorders ASD). n
International Classification of Diseases 2010 (ICD-10), Organizaia Mondial a
Sntii definea autismul drept un tip de tulburare de dezvoltare omniprezent
caracterizat cumulativ printr-o dezvoltare anormal nainte de vrsta de trei ani
i o funcionare deficitar n domeniul interaciunii sociale, comunicrii i
comportamentelor repetitive. n mai 2013, American Psychiatric Association a
publicat noul ghid de diagnostic DSM-V (Diagnostic and Statistical Manual of
Mental Disorders), iar un studiu realizat de Columbia University School of
Nursing susine c acesta reduce cu aproape o treime numrul de copii
diagnosticai cu tulburri din spectrul autismului. Drept consecin, autorii
studiului susin c mii copii ar putea s nu primeasc tratamentul adecvat. Pe de
alt parte, criteriile mai stricte i adugare a unei noi categorii denumit
tulburri de comunicare social (social communication disorder SCD),
incluznd persoanele cu dificulti de comunicare dar care nu manifest alte
caracteristici ale autismului, ar putea ajuta la alegerea unor metode mai bune de
tratament, orientate pe problemele reale i nu pe o schem generic aplicat
tuturor celor presupui a manifesta tulburri din spectrul autismului.
n Romnia, Ministerul Sntii s-a gndit c e mai bine s defineasc
tulburrile din spectrul autist prin lege, mai exact Legea nr. 151/2010 completat
ulterior prin Legea 200/2013 i normele metodologice anexe. n afara faptului c
definirea este sumar i poate conduce la diagnosticri greite, numrul
unitilor medicale incluse n Programul Naional de Sntate Mintal este prea
mic pentru a asigura asisten specializat la nivelul ntregii ri.

Anul I master in kinetoterapie Alexe


Cristian
Diagnosticarea i tratarea ct mai rapid l poate ajuta pe copilul cu autism
s se dezvolte la potenialul su maxim. Principalul obiectiv al terapiei este
mbuntirea capacitii generale a copilului de a se integra din punct de vedere
social. Strategiile de tratament i terapie sunt adaptate nevoilo fiecrui copil cu
autism, deoarece fiecare este unic. Programul trebuie structurat astfel nct s i
ajute pe prini s i neleag copilul, dar mai ales s mbunt easc aspectele
de comunicare, sociale, comportamentale,adaptative i de nvare ale vieii
copilului.
Autismul este observabil doar in acord cu comportamente observabile.
Aceste comportamente pot fi mprite n comportamente care sunt manifestate
n exces si comportamente care sunt deficitare (Maurice, 1996).
Comportamente n exces:

comportamente autostimulante
comportamente autoagresive
agresiune
comportamente obsesive
comportament isteric

Comportamente deficitare:
limbajul
socializarea
jocul
comportamente de auto-ajutorare
cognitiv

Anul I master in kinetoterapie Alexe


Cristian

Programul de recuperare
Mentiuni:
copiii angrenati in program nu au deficiente majore.
fiecare copil va fi insotit de un parinte sau un tutore
la sfarsitul orei copiii vor fi recompensati cu suc,prajituri si medalii

ex 1: batutul din palme, dupa ce am obtinut atentia copiilor exemplificam


batutul din palme, dupa care dam comanda si batem din palme impreuna cu ei
de 5 ori dupa care ii lasam sa execute singuri doar la comanda vocala de inca 5
ori.
ex 2: morisca , exemplificam morisca si executam impreuna de 5 ori comanda,
dupa care fiecare copil va executa singur de inca 5 ori.
ex 3: fiecare copil va avea in fata lui o minge colorata asezata pe podea ,P.I. din
ortostatism T1flectam genunchii, T2 ridicam mingea de jos, T3 revenim in
pozitia de ortostatism cu mingea in mana,T4 flectam din nou genunchii,T5
lasam mingea jos, T6 revenim la P.I. ,repetam de 5 ori.
ex 4: P.I. in coloana la o distanta de 5 m fata de terapeut,fiecare copil va trebui
sa mearga pana in dreptul terapeutului va bate palma cu el si se va intoarce la
coada sirului cate, 2 repetari pentru fiecare copil.
ex 5: P.I. in coloana la o distanta de 3 m fata de minge,copiii vor merge pe
calcaie cu mainile la spate pana in dreptul mingei o vor ocoli si se vor intoarce
in mers la capatul sirului, cate 2 repetari.
ex 6: P.I. in coloana la o distanta de 5 m de minge ,care va fi amplasata intr-un
cerc,primul copil va merge si va lua mingea de jos,se va intoarce va da mingea
urmatorului copil si va trece in spatele sirului,copilul care a primit mingea
trebuie sa mearga sa o lase in cerc si sa se intoarca in spatele sirului, exercitiul se
va repeta de cate 3 ori pentru fiecare copil.
La sfarsitul orei vom felicita fiecare copil in parte si pe toti ca grup, le vom
inmana medaliile si vom servi prajituri .

S-ar putea să vă placă și