Sunteți pe pagina 1din 7

Designul Grafic si

Societatea
Practica in comert Publicitate

Publicitatea a devenit unul dintre cei mai puternici agenti ai schimbarii din lumea
moderna. Ea ne poate vinde o periuta de dinti, un automobile, o casa, ba chiar si un oras, un
govern sau o tara. Ne inconjoara cand ne trezim si pana mergem la culcare, convingandu-ne
sa acceptam ce este nou, ce este la moda si ce va fi urmatoarea senzatie. De-a lungul
timpului, indivizii creative au descoperit metode tot mai scanteietoare prin care sa faca lucrul
acesta, desi principiul sau de baza a ramas neschimbat : atrage atentia oamenilor sufficient de
mult timp pentru a-i determina sa fie interesati de produs.
In mare parte, reclamele bune din present depinde de trei aspect: simplitate,
originalitate si talent in executie. Deoarece principal noastra sarcina este sa atragem rapid
atentia oamenilor, simplitatea se afla in capul listei. Cea mai veche si mai buna analogie suna
astfel: arunca spre cineva o duzina de mingi de tenis si el nu va prinde niciuna. Arunca una
singura, si o va prinde.
In decursul carierelor noastre, amandoi am vazut zeci de portofolii ale unor tineri
creativi care erau pline de reclame excelent executate, dar finalmente nedocumentate. Adesea
se uita faptul ca inainte de a putea lua in calcul o cariera de designer, copywriter sau director
artistic, trebuie sa demonstrate ca sunteti pasionat, dedicate si maniac de curios. Acestea sunt
calitatile ce conteaza realmente in publicitate sip e care nu le vedem intr-o masura suficienta.
Publicitatea de calitate nu este doar rezultatul pasinuii pentru profesiune in sine, ci a
interesului pentru intreaga lume si pentru toate misterele ei.
Malcolm Jobling si Nick Jeeves

Designul este un factor mereu prezent in civilizaie. Designul constituie un mijloc


important de innobilare i ameliorare a condiiilor de munc i de via a omului, avand o
menire social profund umanizatoare. Acest fapt a condiionat apariia noiunii de umanism
tehnologic. S-a format i o tiin interdisciplinar - Sociologia designului, orientat spre
derularea unui studiu asupra menirii designului in cadrul social. Activitatea industriei
designului poate fi definit ca o armonizare a relaiei dintre oameni i obiecte, ambiane i
mesaje cu care acetia vin in contact, exercitand o influen pozitiv asupra calitii vieii.

Functiile sociale ale designului

Fiind integrat in toate sferele vieii i activitii umane, designul este un fenomen
social. Menirea designului in societate, comportarea lui, aciunile produse de el ca rspuns la
solicitrile mediului cadrului social pot fi caracterizate i evaluate prin noiunea f u n c i e
s o c i a l a designului. Mecanismul de coechilibrare dinamic a designului i cadrului cu
mediului social presupune interaciunea lor: aciunea designului asupra mediului social,
precum i aciunea invers a mediului social orientat asupra activitii de design.
Odat cu majorarea rolului su in societate se dezvolt in permanen i funcia social a
designului. Este imposibil a numi vre-un domeniu al vieiii sociale in care s nu fie incadrai
specialitii designeri. Menirea designului in societate este complex i multifuncional.

1. Functia umanizatoare este principala si cea mai esentiala functie a designului.


Desingul constituie un mijloc important de ameliorare si inobilare a contiilor de viata
si munca a omului. Prin design sunt afirmate valorile etice - grija si respectul fata de
om. Aplicarea designului contribuie la pastrarea si acumularea potentialului energetic
al omului, sporeste productivitatea muncii, creaza confort psihologic, protejeaza
sanatatea.
2. Functia socializatoare. Designerul in procesul de creatie proiecteaza obiecte reesind
din necesitatile, cerintele si exigentele utilizatorilor, ceea ce exclude din procesul de
proiectare caracterul subiectiv caracteristic creatiei artistice, care exprima viziunile,
conceptiile filosofice, etice, estetice etc. ale artistului despre lume. Aceasta acorda
designului calitati de comunicare si consolidare sociala.

3. Functia creativa. Designul este intr-o stare de permanenta cautare a solutiilor de a


crea noi obiecte, produse care in mediul obiectual supraincarcat inca nu au fost create.
Desi este dificil de a gasi forme principial noi, designerul realizandu-si idea
constructiva extinde hotarele spatiului cultural.
4. Functia rationalizatoare. In activitatea de proiectare se urmareste scopul contopirii
organice a utilitatii produselor si expresivitatii formelor lor. Aspectul rational, analitic
al procesului de proiectare contribuie solutionarii optime indiciilor tehnici si a
structurii noului produs.
5. Functia organizatoare (antientropica entropie estetica stare de dezordine si
repartizare aleatorie a elementelor din care ia nastere opera de arta). In procesul
creatiei produselor designul organizeaza, ordoneaza lumea obiectuala, mediul ambiant,
modul comportamental al oamenilor. O importanta deosebita o are functia
organizatoare in procesul amenajarii spatiale ale salilor de expozitii, centrelor
comerciale, in care designul contribuie la dirijarea atentiei si conduitei umane.
6. Functia semnificativa. Orice obiect prin structura si forma sa manifesta:
- Esenta, identitatea sa funcionala (chiar si cea mai inovatoare forma exprima
obiectul propriu zis);
- Imaginea creatorului, stilului de firma, brand-ului;
- Imaginea consumatorului, statutului sau social, gustul estetic, nivelul de cultura;
- Indicii de stil, moda, traditii nationale etc;
7. Functia ecologica. Omul societatii contemporane copil al epocii tehnologizate si
informatizate s-a ciocnit de o stringenta problema globala problema ecologica. Si
in acest context un rol enorm in rezolvarea problemei ecologice ii revine designului.
Noile orizonturi si perspectiva in dezvoltarea designului sunt concepute printr-un
proces continuu de reevaluare si revizuire a practicilor de proiectare si productie
orientate spre asigurarea societatii contemporane cu produse ecologice, crearea pentru
unor contitii ecologic favorabile de viata prin amenajarea adecvata a interiorului si a
spatiilor exterioare, prin protejarea mediului natural. Asa s-a inaugurat una din cele
mai importante si de perspectiva ramuri in dezvoltarea designului eco-designul.
8. Functia de prognozare. Designul receptioneaza, analizeaza si generalizeaza noile
tendinte in evolutia stilului si modei, exigentelor si cerintelor pe piata, gusturilor si
optiunilor consumatorilor. In temeiul acestor observatii designerul realizeaza
prognozarea tendintelor respective pentru viitorul apropiat. Dar el in situatia data nu
ramane un simplu observator : designerul intervine activ in acest proces, dirijind si
modificand formarea tendintelor de perspectiva. Uneori designerii sunt implicati in
proiecte care necesita deplasarea pe alte planete, in viitorul departat etc.(spre

exemplu, la realizarea filmelor fantastice). Aceasta functie s-a manifestat in asa


numitul Future-design.
9. Functia estetica. Esteticul este unul din componentele de baza al activitatii de
proiectare, fiind intr-o unitate integra cu utilitarismul. Designul creaza frumusete si
armonie - trasatura care-l inrudeste cu arta. Dar spre deosebire de arta in care functia
estetica se manifesta in reproducerea realitatii, designul isi manifesta functia estetica
in crearea unei realitati noi lumea obiectelor utile si frumoase.
Receptarea operei de arta este insotita de atitudine estetica proces afectiv si
intelectual bazat pe excluderea interesului practic, dorinte de posesiune, caracterizat
prin suspendarea legaturilor cotidiene, sustragerea de la interesele vitale zilnice
fenomen apreciat de catre celebrul estetician si psiholog roman T.Vianu prin notiunea
de neatentie la viata.
In design in alta valoare artistica, expresivitatea formei este strict dependenta de
realizarea maxima a ideii constructive, a calitatilor superioare in aspect functional.
10. Functia hedonistica. Hedonismul este o conceptie etica aparuta in antichitate potrivit
careia placerea si desfatarea sunt scop al vietii, iar tendinta spre ele principiul
suprem de comportament. Teoria estetica bazata pe hedonism considera ca principala
functie a arte este de a delecta.
Obiectele produse ca rezultat al activitatii de design ca si creatiile artistice au
capacitatea de a servi un izvor de delectare, desfatare, placere deci au o functie
hedonistica. Aceasta senzatie a placerii este provocata in rezultatul aplicarii produselor
proiectarii tehnico-artistice. Functia respectiva este inca o trasatura comuna pentru
design si arta, precum este si o dovada in plus ca designul si arta sunt fenoemene
inrudite.
Scopul designului ca fenomen al culturii contemporane este de a contribui ridicrii
nivelului calitii vieii umane i perfecionrii relaiilor social-culturale intre ei prin
intermediul crerii unui mediu obiectual armonios corespunztor exigenelor lor materiale i
spirituale, utilitariste i estetice. Sarcinile designului sunt: refacerea mediului obiectual de pe
poziiile exigenelor economice, ergonomice, ecologice, estetice; majorarea nomenclaturii i
sortimentului produselor pe pia; ameliorarea eficacitii economice a producerii i realizrii
produselor industriale; educarea unui gust estetic elevat; ridicarea nivelului de cultur
general i artistic. Scopul i sarcinile designului motiveaz principalele funcii sociale ale
designului:

umanizatoare,

socializatoare,

creativ,

raionalizatoare,

semnificativ, ecologic, de prognozare, estetic, hedonistic.

organizatoare,

Bibliografie
Teoria si metodologia designului
Design Grafic David Dabner
Branduri senzoriale Martin Lindstrom

Draghici Alis Florentina


Design Grafic, an III
Documentare practica