Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Macroefectele mediatice
n decursul anilor s-au cristalizat trei teorii care domina cercetarea
macroefectelor mediatice:
1. Teoria agendarii,
2. Teoria spiralei tacerii,
3. Teoria prapastiei cognitive (cunoasterea diferentiala).
1. Teoria agendarii
Publicul este supus unui flux mediatic permanent. Pn n anii 70
cercettorii au studiat efectele atitudinale i comportamentale, care sunt efectele
pe termen scurt. n prezent se studiaz efectele la nivel social, pe termen lung.
Comunicarea mediatic aeaz n centrul ateniei publice probleme
sociale, persoane pur i simplu. Multe aspecte sunt lsate n umbr, ignorate.
Mass-media fixeaz agenda public. Mass-media ridic sau coboar
oameni i instituii. Ca urmare a sistemului de selecie, mass-media desemneaz
prioritatea subiectelor n discuie de pe ordinea de zi.
Exemple: au fost demonstraii organizate doar pentru c se tia c se filmeaz; au
fost i demonstraii care nu au mai avut loc pentru c nu se filma.
Efectele la nivelul atitudinilor sau la cel al comportamentului pot fi relativ
reduse, ceea ce nu nseamna c nu ar exista un efect n planul cunoaterii. Chiar
dac nu ne oblig s gndim ntr-un anumit fel, mass-media ne impune subiectele
asupra crora avem de reflectat.
n funcie de raporturile dintre mass-media i public apar dou variante
de agendare: prin agenda mediatic i prin agenda public. Ambele variante
sunt luate n considerare n cazul ipotezei pe care se bazeaz teoria agendrii:
publicul d importan exact acelor subiecte care se bucur de atenia mediatic.
10
11
BIBLIOGRAFIE:
1. SLAMA-CAZACU, TATIANA (2000) Stratageme comunicaionale i manipularea, Ed.
Polirom Iai
2. ELARU V. , COMAN C. (2005) - Comunicarea
ntre informare i manipulare, Ed. All Beck, Buc.
3. KENNEDZ,G. (1998)- Negocierea perfect, Ed.
Naional, Bucureti
NTOCMIT,
VLDOIU ADELA
12