Sunteți pe pagina 1din 36

Propunator:

Prof.Constantinescu Petrica
Disciplina :
Religie
Clasa a VI-a
Tema:

Monahismul romanesc

Inca din primele veacuri


crestine, au existat oameni
care au vrut sa-si dedice
viata numai lui Dumnezeu.

unii s-au retras in vagaunile


muntilor
unii in inima pustiurilor
tacute
altii s-au adunat in grupuri,
si-au ridicat salas si sub
indrumarea unuia au trait in
sfintenie

Cum se numesc acesti oameni?

CALUGARI

MONAHI

MONAHISM

Organizare bisericeasca a celor ce adopta


un stil de viata evanghelic, consacrata rugaciunii,
meditatiei si ascezei,
in totala retragere de lume, dar in deplina
ascultare fata de un parinte duhovnic.

monah
Barbat care a facut un legamant sa
duca o viata religios-ascetica si care
traieste intr-o comunitate
manastireasca.

Voturi monahale

Saracia de
bunavoie

Ascultarea

Castitatea

Monahismul este parte din trupul Bisericii, reprezint chiar un


suport, un fundament n cadrul acesteia, deoarece n istoria Bisericii
monahii au creat cultul liturgic: Liturghiile (cele trei liturghii: a
Sfntului Ioan Gur de Aur, a Sfntului Vasile si a Sfntului Grigorie
Dialogul); cele sapte laude (Sfntul Ioan Gur de Aur); imnografia,
iconografia. De-a lungul istoriei crestinismului, toate sinoadele
ecumenice au fost conduse de monahi, care, ca o flacr, au
mentinut si au aprat si au elaborat dogmele si nvtturile Bisericii.
Tot monahii au ntocmit reguli pentru organizarea si administrarea
Bisericii. Astfel putem spune c monahismul este inima Bisericii.
De-a lungul existentei sale monahul s-a dovedit a fi un mrturisitor
autentic al credintei si vietii crestine. Monahismul a fost cel care a
mentinut unitatea Bisericii, deoarece el a fost creat pentru
credinciosi, pentru ca acestia s poat s ating ceea ce este dificil
de realizat n mijlocul lumii. Jertfa monahului pentru lume, asceza,
lupta mpotriva patimilor, dobndirea virtutilor, rugciunea si relatia
fiecruia cu dumnezeirea snt elemente care definesc viata
monastic.

Monahul, n toat viata lui, trieste ntre cer si pmnt, rstignindu-si


patimile, constient de lupta cu vrjmasul, dar n acelasi timp trind cu
bucuria biruintei nvierii. Monahismul nseamn viat si iubire, este
chipul cel mai frumos de vietuire pe care ni l-a lsat Hristos. Este
chipul cel mai nobil de trire armonioas n comuniune nu numai sub
aspect liturgic ci si de comuniune n felul de vietuire, de rugciune,
de administrare a bunurilor materiale. n societatea modern de
astzi, omul trieste diverse drame, dar cea mai grea este cea
nsigurrii, a ndeprtrii de Dumnezeu. Aceasta conduce la egoism.
Monahii experimenteaz si aprofundeaz departe de lume iubirea fat
de Dumnezeu si de aproapele. Monahii, trind departe de lume, se
jertfesc pentru lume pentru ca, din iubirea, jertfa, viata si munca lor
s se hrneasc duhovniceste si s sporeasc si ceilalti oameni.
Monahul trebuie s fie iubire, jertf si milostenie. Cnd plnge lumea,
plnge si monahul, iar cand se bucur, aduc mpreun laud lui
Dumnezeu.

Pr. Iustin Parvu staretul


Manastirii Petru-Voda

Parintele Iustin Parvu

Manastire =
Institutie religioasa cuprinzand o
biserica si mai multe chilii, unde
traiesc
potrivit unor reguli de viata austere
si izolati de lume,
calugari sau calugarite.

Manastirea Bogdana- si vietuitoarele sale

0 manastire cuprinde:

Biserica
Paraclise
Corpul de chilii
Trapeza
Arhondaricul
Ateliere
Muzeu
Magazin de obiecte religioase

Aspecte din atelierele


de pictura si tesatorie

Sculpturi realizate de
calugarite in atelierele de
sculptura (usi,
catapetesme, porti, aici
chipul lui Stefan ce Mare si
Sfant)

Monahismul in Tarile
Romane.
Sfantul Nicodim de la
Tismana

Planul lectiei:

1. Dovezi ale vechimii monahismului


romanesc

2. Sfantul Nicodim de la Tismana

3. Manastirile locasuri de
inchinare, de ocrotire si asezaminte
culturale

Dovezi ale vietii monahale


romanesti
Bisericute

rupestre

Basarabi- Constanta

sec. IV-VI; X-XII In anul 1957 s-a descoperit intr-un deal de


creta din comuna Basarabi, judetul Constanta, un ansamblu
monahal de sihastri, din epoca daco-romana si medievala (sec. IVXI), format din sase bisericute rupestre, unice pana in prezent in
tara noastra. Desigur, au fost mult mai multe bisericute si,
probabil, pesteri pustnicesti, unele deja distruse de vreme, altele
inca nedescoperite, care formau o adevarata "lavra a pesterilor" in
Dacia Pontica.
Intrucat ansamblul monahal de la Basarabi este aproape de "hotarele
Casienilor si ale Pesterilor", locul de nastere al Sfantului Ioan
Casian, se deduce ca in Eparhia Tomisului, adica in perimetrul
dintre Constanta - Cernavoda - Medgidia si Histria, era cel mai
puternic centru monahal si pustnicesc din Scitia Mica.

Pesteri si chilii pustnicesti

Pestera Sf.Nicodim
de la Tismana;
Chilia Sf. Daniil
Sihastrul de la
Putna;
Pestera Sfantului
Grigorie de la
Bistrita-Valcea

TOPONIME
Calugareni
Calugaru
Calugarita
Poiana

Calugaritei

Chilia
Manastirea
Schitu

SIHASTRII

Sihastrii in M-tii Buzaului

SCHITUL ALUNI, monument


istoric i de arhitectur
religioas. Schitul cuprinde:
Biserica spat n stnc i trei
chilii spate n stnc- BISERICA
ALUNI, spat n piatr de doi
ciobani pe la anul 1274, atestat
documentar la 1351, a fost schit
de clugari pn la 1871, iar de
atunci este biserica satului;

Sihastrii in M-tii Neamtului

Vechi manastiri

A fost infiintata in anul


2003 pentru motivul ca
la Cenad (vechea
Morisena) exista in jurul
anului 1002 o manastire
de calugari rasariteni,
cea mai veche atestata
documentar de pe
teritoriul tarii noastre. Sa constatat si ca
prezenta unui locas
monahal in acea parte a
eparhiei ar contribui la
revigorarea vietii
bisericesti.

Sfntul Nicodim de la Tismana


VIATA

Cuviosul Nicodim cel Sfinit era de neam macedoromn, nscut la


Prilep, n sudul Serbiei, prin anul 1320, fiind nrudit cu familia
despotului Lazr i a domnului rii Romneti, Nicolae Alexandru
Basarab. Dup ce nva carte, se duce din tineree n Muntele
Athos i se clugrete in Mnstirea Hilandar, unde mai trziu
ajunge egumen i chiar protoepistat n conducerea Sfntului
Munte.

Dupa anul 1365 vine in ara Romneasc i ntemeiaz cu ajutorul


lui Vlaicu Vod (1364-1377) si Radu I (1377-1383), Mnstirea
Vodia (in 1369) i Tismana (ante 1377). Mai ntemeiaz la sudul
Dunrii dou mici aezri monahale, Vratna si Mnstiria, n
Oltenia Gura Motrului i Viina, iar in ara Haegului ntemeiaz
Mnstirea Prislop (la sfarsitul sec. al XIV-lea), unde a scris un
Evangheliar slavon (1404-1405).
Biserica Ortodox l prznuiete la 26 decembrie, ziua mutrii sale
la cele venice.

Sfantul Nicodim
cel Sfintit de la
Tismana

Fapte i cuvinte de nvtur

Ajungnd la Athos, n Gradina Maicii Domnului, Cuviosul Nicodim s-a


nevoit mai nti n obte, apoi singur ntr-o peter n preajma
Mnstirii Hilandar, rbdnd grele ispite de la diavoli. ns, fiind
umbrit de darul lui Hristos, n puin vreme s-a curit de patimi, a
desprins lucrarea cea dumnezeiasc a sfintei rugciuni i s-a
nvrednicit de darul mai naintevederii i al facerii de minuni,
ajungnd vestit n tot muntele.
Fiind n sudul Dunrii, n urma unei descoperiri dumnezeieti, vine
n ara Romneasc i se aeaz pe valea rului Vodia, unde exista
o mic sihstrie ntemeiat de clugri vlahi. Aici, Cuviosul Nicodim,
cu ajutorul domnitorului VladislavVlaicu Vod i al sihatriilor din
partea locului, zidete chilii i biseric de piatr cu hramul Antonie
cel Mare, pe care o sfinete n anul 1369. Mnstirea Vodia a fost
nzestrat apoi cu danii i ntarit prin hrisov domnesc ca dup
chiar moartea lui Nicodim s nu fie volnic a pune n locul acela
stare nici domnul nici arhiereul, nici alt careva; ci cum va zice
chiar Nicodim i cum va aeza, aa s in clugrii care sunt acolo
i ei singuri s-i pun stare.

Pe valea prului Tismana, unde se nevoiau nc de la nceputul


secolului XIV mai muli sihatri n jurul unei mici biserici de
lemn cu hramul Adormirea Maicii Domnului, Cuviosul Nicodim
a nlat, de asemenea, la locul numit Cascade, Mnstirea
voivodal Tismana, cu acelai hram, cu ajutorul domnitorului
rii Romneti i al cneazului Lazr. Marele stare formeaz
aici o obte renumit de clugri, ajut la meninerea n
continuare a vieii isihaste i pune rnduial clugreasc de
chinovie, dup tradiia Muntelui Athos.

Adunnd n jurul su civa clugri luminai, a ntemeiat la


Mnstirea Tismana o vestit coal de caligrafi i copiti de
cri bisericeti, renumit n toat Peninsula Balcanic. De aici,
Cuviosul Nicodim conducea duhovnicete toate mnstirile
organizate de el i ntreinea corespondena cu egumeni i
ucenici din Athos, din Serbia i din ara Romnesc, precum i
cu patriarhul Eftimie al Trnovei, dovedindu-se un mare teolog
i printe duhovnicesc.

La btrnee, Cuviosul Nicodim ncredineaz grija celor dou


Mnstiri, Vodia i Tismana, ucenicului su, ieromonahul Agaton, iar
el se retrage n petera de deasupra Mnstirii, ce se pstreaz pn
astazi. Acolo petrecea cuviosul toat sptmna n post n priveghere
i nencetat rugciune, iar Duminica cobora n mnstire, svrea
Sfnta Liturghie i vindeca pe cei bolnavi. Apoi mnca la trapez cu
prinii, mngia pe toi cu cuvinte de folos i iar se urca la peter.
Ajungnd la btrnee, Cuviosul Nicodim cel Sfinit de la Tismana,
binecuvntndu-i ucenicii, i-a dat sufletul n minile lui Hristos, la
26 decembrie 1406, iar sfintele sale moate au fost aezate n
mormntul pregtit de el n biseric. Datorit vitregiei vremurilor,
mai trziu moatele sale au fost aezate la un loc tainuit. O mic
parte din ele s-au dus n Macedonia, iar degetul arttor de la mna
dreapt se pstreaz n biserica Mnstirii Tismana.

Sfinte Preacuvioase Printe Nicodim, roag-te lui


Dumnezeu pentru noi!

Mnstire de clugrie, circa 60


vieuitoare, cu hramul "Adormirea Maicii
Domnului" (15 august). Se afl la 5 km
de centrul oraului Tismana, jud. Gorj,
la 37 km NV de Trgu Jiu i la 19 km E
de Baia de Aram.
Prin tradiia monastic, este ctitorit
din lemn de tis de Sfntul Cuvios
Nicodim de la Tismana, sub Vladislav
Vod (1364-1377), apoi din zid.
Sfnta Mnstire Tismana este cel mai
vechi aezmnt monahal din ara
Romneasc un important monument
de reculegere i nchinciune, de
cinstire a credinei noastre ortodoxe.
Aici i-a petrecut, cu mici plecri
temporare, ultimii si 30 de ani de via,
Cuviosul Nicodim de la Tismana
(1406), prznuit la 26 decembrie,
reorganizatorul
monahismului
romanesc.
Locul de rugciune, priveghere i
odihn al Cuviosului, a fost n grota
aflat pe stnca de lng mnstire.

Manastirea Vodita din


judetul Mehedinti reprezinta cea
mai veche ctitorie voievodala
atestata documentar si totodata
primul asezamant monahal din
tara noastra administrat autonom
(samovlastie) dupa regulile
bisericii orientale stabilite de
Sfantul Vasile cel Mare.
Ea a fost ridicata intre anii 1370 1372 de Sfantul Nicodim pe
cheltuiala Voievodului Vladislav I.
Inca de la infiintare a fost
inzestrata de domnitor cu
valoroase odoare bisericesti, bani
si alte venituri.

MANASTIRILE

Locasuri de inchinare
Locasuri de ocrotire
Asezaminte culturale

In manastirile din Tarile Romane au luat fiinta


primele scoli, au vazut lumina zilei primele
tiparituri in limba romana si au aparut primele
spitale sau bolnite, intretinute din veniturile
manastiresti.
Astfel ca manastirile nu erau doar lacasuri de
inchinare, ci si lacasuri de ocrotire si
asezaminte culturale

Primele tiparituriin limba


romana

cu litere chirilice

Tara Romaneasca
Manastirea

Ctitorul

Moldova
Manastirea

Ctitorul

Vodita

Vlaicu-Voda

Neamt

Tismana

Radu I

Bistrita

Cozia

Mircea cel
Batran
Neagoe
Basarab
Matei Basarab

Putna

Hurez

Constantin
Brancoveanu

Pangarati

Alexandru cel
Bun

Comana

Vlad Tepes

Dobrovat

Stefan cel
Mare

Curtea de
Arges
Arnota

Voronet
Moldovita

Petru Musat
Stefan cel
Mare
Alexandru cel
Bun
Stefan cel
Mare
Stefan cel
Mare
Alexandru cel
Bun

Enumerati dovezi ale vechimii monahismului


romanesc.

Cine a organizat viata monahala din Tara Romaneasca?.

Rezumati aspecte semnificative din viata Sf. Nicodim. .

Enumerati cateva ctitorii domnesti din Tarile Romane.


.

Ce sentiment este prezent


in sufletul vostru dupa ce
ati vazut aceste imagini?
Ce v-a impresionat mai
mult?
Ce preocupari au calugarii
din manastiri?
Cum a fost ajutat poporul
roman de catre manastiri la
promovarea culturii?
V-a provocat in vreun fel
lectia de astazi, cand ati
aflat mai multe despre
monahismul romanesc?

S-ar putea să vă placă și