ME - Masina - Sincrona2014 (1) (Compatibility Mode)

Universitatea POLITEHNICA din Bucureti
Departamentul Maini, Materiale i Acionri Electrice
IV. Maina Sincron
2014 - Facultatea de Inginerie Electrica
IV. Maina Sincron

IV. 1. Elemente constructive i mrimi nominale
Maina sincrona este o maina electric de curent alternativ, rotativ, de regul

realizat n construcie trifazat. De asemenea se poate construi i n variant
monofazat, bifazat sau polifazat (cu mai mult de trei faze).
Este folosit n special ca generator n centralele electrice, pentru producerea
energiei electrice.
Ca motor este utilizat n traciunea electric, n sistemele de pompare i de
ventilaie de foarte mare putere (>100kW) i n acionarea mainilor unelte i
a roboilor industriali;
Poate funciona n regim de compensator sincron pentru controlul factorului
de putere al marilor consumatori.
IV. Maina Sincron

Maina sincron cu poli apareni:
Maina sincron cu poli necai:
1. Axul mainii; 2. Miezul inductorului; 2a. Butucul rotorului; 2b. Corpul polului inductor;
3. nfurare de excitaie; 4. Armatura indusa stator; 5. Tlpi de fixare.
IV. Maina Sincron

Maina sincron cu poli apareni:
Maina sincron cu poli necai:
1. Axul mainii; 2. Miezul inductorului; 2a. Butucul rotorului; 2b. Corpul polului inductor;
3. nfurare de excitaie; 4. Armatura indusa stator; 5. Tlpi de fixare.
IV. Maina Sincron

Maini sincrone cu magnei permaneni:
nfsurare
Miez stator
Miez rotor
MP
Ax
Sensul fluxului
Sensul curentului
Sensul de miscare
Directia de magnetizare a MP
Ax
Sensul curentului
MP
Main cu ntrefier radial
Sensul de miscare
Main cu ntrefier axial

IV. Maina Sincron

Diferite variante constructive ale rotorului cu magnei permaneni al
mainii sincrone cu ntrefier radial:
e)
a.
b.
c.
d.
e.
Cu magneii permaneni pe suprafaa miezului (cu magneii permaneni in ntrefier);

Cu magneii permaneni inserai pe suprafaa miezului;
Cu magneii permaneni interiori, magnetizai tangenial;
Cu magneii permaneni interiori, magnetizai radial;
Cu magneii permaneni i bariere de flux;
IV. Maina Sincron

Maini sincrone cu magnei permaneni:
IV. Maina Sincron

Mrimile nominale:
Putere nominal:
Sn [kVA] (Puterea electrica furnizat pe la borne la

Generatoare)
Pn [kW] (Puterea mecanic furnizat pe la ax la
Motoare)
Tensiunea nominal de linie a indusului Un [V]
Curentul nominal de linie al indusului
In [A]
Conexiunea nfurrilor indusului
(Y sau )
Factorul de putere nominal
cos(n)
Randamentul nominal
n [%]
Frecvena nominal
fn [Hz]
Turaia nominal
nn [rot/min]
Tensiunea nominal de excitaie
Uen [V]
Curentul nominal de excitaie
Ien [A]
IV. Maina Sincron

IV. 2. Principiul de funcionare i diagrama energetic a generatorului sincron
P1=M
Pex=UexIex
Pm,v
Pem
PFe
PJ
P2
Puterea mecanic
Puterea necesar circuitului de excitaie
Pierderile mecanice i de ventilaie
Puterea transmis la nivelul ntrefierului
Pierderile n miezul magnetic al indusului
Pierderile Joule n circuitul indusului
P2 =
Puterea electric transmis pe la borne
Randamentul generatorului sincron:
3UI cos( )
Pem = P1 Pm,v
P2
P2
=
=
P1 + Pex P2 + Pex + Pm,v + PFe + PJ
IV. 3. Tensiunea electromotoare a mainii sincrone

IV. 3.1 Cmpul magnetic inductor
Solenaia de excitaie a unui pol
e =
we I e
2p
Legea circuitului magnetic
Hdl = 2e
B
H =
0
H js l js + 2 H d ld + 2 H p lp + 2 H + H jr l jr = 2 e
Ie
B
Hd
Bd
H js
B js
Hp
Bp
B jr
H jr
10
e (e)

IV.3.2. Cmpul nvrtitor al armturii rotitoare
Cmpul magnetic al inductorului
vzut in punctul M:
b = Bm cos( )
=
t
= t + 0
b = Bm cos( - t 0 )
b(, t ) = Bm cos( t + 0 )
Cmpul magnetic produs de armtura

care se rotete cu viteza unghiulara
este vzut pe armatura fixa ca un
cmp magnetic nvrtitor.
11

12

In cazul unei armaturi cu o singura
pereche de poli:
a = R
x = R

b = Bm cos a

a = xc = x
D
= R =
2
a = x c = x R
( t + 0 )
b(x, t ) = Bm cos t x + 0
Unda progresiv care se deplaseaz n

sensul pozitiv al axei x cu viteza:
v=
dx
=
= R
dt
13

In cazul unei armaturi cu p perechi de poli:
b = Bm cos( p )
b(, t ) = Bm cos( p t p + p 0 )
D R
=
p
2 p
b(x, t ) = Bm cos p t
+ p 0
v=
dx p
=
= R
dt
14

IV.3.3. Tensiunea indus ntr-o spir
esp =
1
+ y
2
d sp
sp =
dt
1
y
2
1
+ y
2
sp = Bm l
1
y
2
sp
b ( x , t ) l dx
+ p 0 dx
cos p t
1
+ y
2
+ p 0
= Bm l sin p t
1 y

2
l - lungimea axiala a armturii.

15

sp
y
y

= Bm l sin p t + p 0 sin p t + + p 0
2
2
sp

y
y
= Bm l sin ( p t + p 0 ) cos cos( p t + p 0 ) sin

2
2

y
y
Bm l sin ( p t + p 0 ) cos + cos( p t + p 0 ) sin

2
2
sp
2
y
= l Bm sin cos( p t + p 0 )
sp = m k s cos( p t + p 0 )
2
m = l Bm
- Amplitudinea fluxului.
y
k s = sin
2
- Factorul de scurtare.
16

esp =
d sp
dt
sp = m k s cos( p t + p 0 )
esp = m p k s sin ( p t + p 0 ) = m k s sin ( t + p 0 )

Frecvena tensiunii induse:
Pulsaia tensiunii induse:
= p
2 f = p
2 n
60
pn
f =
60
Valoarea efectiv a tensiunii induse ntr-o spir:
Esp =
m
2
ks =
2
2
f k s m = 4,44 f k s m
Valoarea efectiv a tensiunii induse ntr-o spir cu pas diametral (y=ks=1):
Espd =
m
2
2
2
f m = 4,44 f m
17

IV.3.4. Tensiunea indus n nfurarea unei faze
Valoarea efectiv a tensiunii induse ntr-o
bobin cu wb spire:
E b = wb k s Espd = wb k s
2
2
f m
E b = 4,44 wb f k s m
Exemplu nfurare trifazat:
m = 3;
p = 1;
q=3
Numrul de crestaturi Z
Numrul de faze m
Numrul de perechi de poli p
Z
Numrul de crestaturi pe pol si faz q =
2mp
Z = 2mpq = 18
18

Bobine cu pas diametral: y = = Z / 2 p = 18 / 2 = 9
Distana ntre nceputurile a dou faze consecutive: y f = 2 q + 6kq = 6 , k = 0
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18
Z B
X C
Y
19

Tensiunile electromotoare induse n laturile bobinelor dispuse n dou crestaturi vecine
vor fi defazate cu unghiul:
tc
2
= p g = p
tc =
2 p 2 R
=
Z
Z
g =
2
Z
Distana dintre axele a dou crestturi vecine:
Unghiul geometric dintre dou crestturi vecine:

Unghiul electric dintre dou crestturi vecine:
20

-6
Diagrama fazorial:
-5
12
11
10
9
8
13
14 15
16
-4
17
18
1
2
7 6 5 4
15
14
= 20
13
1
7
Steaua tensiunilor
electromotoare sau
steaua crestaturilor
2
3
-10
-11
-16
-18
-17
21
-12

-6
Diagrama fazorial:
EC
-5
12
11
10
9
8
13
14 15
16
-4
17
18
1
2
7 6 5 4
15
120
14
= 20
120
13
7
Steaua tensiunilor
electromotoare sau
steaua crestaturilor
EB
-18
-10
-11
-16
-17
120
EA
22
-12

Bobine cu pas egal
Bobine cu pas inegal
n cazul bobinelor cu pas egal tensiunile electromotoare induse vor avea aceeai
valoare efectiv, insa vor fi defazate cu unghiul =p2/Z
Eb1
1-10
= 20
2-11
Eb2
3-12
Eb3
23

Eb1
Eb = 2 r sin
2
= 20
1-10
2-11
Eb2
3-12
Eb3
r
r
Er
q
E r = 2 r sin

sin q
E
2
kq = r =
qEb
q sin
2
- Factorul de repartiie
24

Tensiunile electromotoare induse ntr-un grup de bobine dispus pe o pereche de poli:
Er = q k q Eb =
Er = q k q Eb =
2
2
2
2
wb q f k s k q m
wb q f k w m
kw = ks kq
Factorul de nfurare:
Daca armatura are 2p poli, nfurarea va avea p grupe de bobine.

Numrul total de spire va fi: w = p q w
b
a - numrul de cai de curent in paralel
Tensiunea electromotoare a nfurrii are valoarea efectiva:
Er =
2
2
f w k w m = 4,44 f w k w m
25

IV.3.5. Tensiunea electromotoare indus de un cmp nesinusoidal
b(x)
b 1( x )
Curba cmpul creat cu ajutorul

electromagneilor sau a unor magnei
permaneni este alternant simetric,
insa nu este perfect sinusoidal:
b( x )
b 3( x )
b 5( x )
x x
b( x ) = b( x + )
Descompunerea n serie Fourier
conine numai armonicile de ordin impar
=2k+1.
b7(x) b11(x)
La rotirea inductorului fiecare

armonic va avea aceeai vitez de
rotaie n raport cu armtura statorului.
Dac fundamentala spaial are
p perechi de poli, armonica spaiala de ordin va avea
p perechi de poli, iar pasul polar corespunztor va fi =/. T.E.M. indus de armonica
de ordinul , avnd amplitudinea Bm va fi:
2
E 2014
= - Facultatea
f de w
k wElectrica
m = 4,44 f w k w m26
Inginerie
2

E =
unde:
2
2
f w k w m = 4,44 f w k w m
pn
f =
= f
60
2
= l Bm

k w = ks kq
- frecvena tensiunii induse de armonica

- amplitudinea fluxului armonicii
- factorul de nfurare al armonicii
y
ks = sin
- factorul de scurtare al armonicii
2
kq

sin q
2 - factorul de repartiie al armonicii
=

q2014
sin-Facultatea
de Inginerie Electrica
2
27

Valoarea efectiv a T.E.M induse pe faz:
E = E12 + E 32 + E52 + E72 + E92 + ...

Prin alegerea convenabil a parametrilor nfurrii (q, y/), factorul de nfurare al
anumitor armonici poate fi micorat foarte mult sau chiar anulat.
Observaii:
- Pentru y/=2/3 se anuleaz armonicile de ordin 3 si multiplul de 3 deoarece factorul
de scurtare este nul:
2
ks,3k = sin 3k
= sin (k ) = 0
3 2
- Pentru y/=4/5 se anuleaz armonicile de ordin 5 si multiplul de 5:
4
ks,5k = sin 5k
= sin (2k ) = 0
5 2
28

Observaii:
- In cazul conexiunii stea a nfurrilor trifazate,
armonicile de ordinul trei existente in tensiunile de
faz nu mai apar in tensiunea de line deoarece
acestea sunt in faz:
EA
eAB,3 = eA,3 eB,3 = 0

EB
eAB
eBC
eCA B
iA
iB
A
eAX
B
eBY
Diagrama de fazori
a fundamentalelor:
B
iC
EAB,1
EBC,1
EC
Z X
Y
eCZ
ECA,1
29

Observaii:
- In cazul conexiunii triunghi a nfurrilor trifazate,
armonicile de ordinul trei existente in tensiunile de
faz produc un curent de circulaie nchis n triunghiul
nfurrilor. Aceti cureni produc o tensiune care
anuleaz armonicile de ordin 3 din curba tensiunii de
faz i implicit din curba tensiunii de linie.
EA
EB
eAB
eCA B
iA
iB
A
eAX
iAX
X
eBC
C
Diagrama de fazori
a fundamentalelor:
B=X
iC
eBY
iBYY
eCZ
iCZZ
EAB,1
EBC,1
EC
A=Z
ECA,1
C=Y
30
IV. 4. Reacia indusului maini sincrone

IV. 4.1. Curba tensiunii magnetice din ntrefier
Se consider circuitul
magnetic al unei maini
sincrone cu ntrefier uniform,
la care se neglijeaz
crestturile de inductorului.
r
H1
Pe stator se afl o singura
w
w
bobin cu w spire, avnd

deschiderea Y, fiind
parcurs de curentul:
i = I 2 sin ( t )
r
H2
31

Pe suprafaa dinspre ntrefier a unei armturi
componenta normal a induciei se conserv:
Bna = Bnm
Bna = 0 H na
Bnm = m H nm
H nm
0
=
H na
m
Liniile induciei magnetice

32

H nm
r
H1
w
r
H2
0
=
H na
m
Cum permeabilitatea magnetic din miezul

feromagnetic este mult mai mare dect cea din
ntrefier se poate considera o ipotez
simplificatoare prin care se neglijeaz
tensiunea magnetic din miezurile magnetice:
m >> 0
0
0
m
H nm 0
Liniile cmpului magnetic

33

Legea circuitului magnetic pe conturul 3:
r
H1
r v
H dr = 0
H 2 (x ' ) ' H 2 (x ' ' ) ' ' = 0
w
r
H2
Dac ntrefierul dintre dou crestturi vecine

este constant (=) atunci in zona din
ntrefier dintre dou crestaturi intensitatea
cmpului magnetic va fi constant:
H 2 (x ' ) = H 2 (x ' ' )
34

Legea circuitului magnetic pe conturul :
r
H1
r v
H dr =
w
r
H2
r v
H dr = w i
1
H ds + H ds = w i
1
V (x1 ) + V (x2 ) = w i
Notaii:
V (x1 ) =
H ds
1
( )
( ) (x )
Dac se presupune ca H este constant

V dexInginerie
= HElectrica
x
2014 - Facultatea
de-a lungul liniei de cmp din ntrefier:
V ( x2 ) =
H ds
2
35

Legea fluxului:
v v
BdA = 0
v r
Bdx = 0
r
H1
B dx = B dx
1
B1 = 0 H1 B2 = 0 H 2
r
H2
2
H1 Y = H 2 (2 Y )
36

n cazul mainii cu ntrefier constant:
V (x1 ) = H1 = V1
V (x2 ) = H 2 = V2
V1 + V2 = w i
V (x1 ) + V (x2 ) = w i
H1 Y = H 2 (2 Y )
V1 Y = V2 (2 Y )
37

Funcia v(x) este o funcie periodic par definit
de:
V1 ,
V (x ) =
V ,
2
Y
x 0,
2
Y
x ,
2
V (x ) = V ( x )
V1 + V2 = w i
V1 Y = V2 (2 Y )
38

Dac armatura are
p bobine repartizate simetric, avnd aceeai deschidere, parcurse de

acelai curent curba tensiunii magnetice are p perioade iar armatura are p perechi de poli.
Dac w reprezint numrul total de spire de pe armatur atunci numrul de spire al unei
bobine va fi:
w
wb =
p
V1 + V2 = wb i
v
V1
x
-V2
39

v
V1
x
-V2
Descompunerea in serie Fourier a curbei de mai sus conine numai termenii in cosinus
deoarece funcia este par:
x
V (x ) =
A cos

=1
Amplitudinea armonicii de ordin este dat de relaia:
A =
2
21
x
(V1 + V2 ) sin Y = 2 1 wi ks
V (x ) cos dx =

2 p
0
40

v
V1
x
Y
ks = sin
2
2 wi
V (x ) =
p
-V2
- Factorul de scurtare al armonicii de ordin .
1
x
ks cos

=1
i = I 2 sin ( t )
2w
I 2
Notaie: V =
p
1
x
V (x, t ) = V sin (t )
ks cos

=1
41

V (x, t ) = V sin (t )
1
x
ks cos

=1
Y
ks = sin
2
Observaii:
a. n cazul nfurrilor cu pas diametral (Y=):
1,
ks = sin =
2 0,
= 2k + 1
,
= 2k
unde k N
- La aceste nfurri, n curba tensiunii magnetice apar numai armonicile de ordin impar.
b. Amplitudinea fundamentalei tensiunii magnetice la nfurrile cu pas diametral:
V1d
2w
=V =
I 2
p
c. Amplitudinea fundamentalei tensiunii magnetice la nfurrile cu pas scurtat:
V1s =
2w
Y
I 2 sin = V1d ks1
p
2
42

V (x, t ) = V sin (t )
1
x
ks cos

=1
Y
ks = sin
2
Observaii:
d. Deschiderea bobinelor, Y, se poate alege astfel nct factorul de scurtare al anumitor
armonici sa fie nul. Dac se dorete eliminarea unei armonici se pune condiia:
Y
= k ,
2
Y 2k
=
- Y 2k
=
- Y 2k 1 3 5
= , , ,L
=
43

x
x
1
1
1
x
V (x, t ) = V sin (t )
ks cos = V
ks sin t + sin t +
=1
=1
Curba tensiunii magnetice se descompune n dou unde nvrtitoare:
V (x, t ) =
[V
(x, t ) + Vi (x, t )]
=1
x
2w
1
Vd (x, t ) =
I 2 ks sin t
p
x
1
2w
Vi (x, t ) =
I 2 ks sin t +
44

Sensul i viteza fiecrei unde nvrtitoare se determin din condiia de
meninere constant a fazei:
x
t = ct.
t + x = ct.
d
x
dt t = 0

d t + x = 0
dt

Turaia corespunztoare
fiecrei unde:
dx 1 1
v+ = dt = = 2f
v = dx = 1 = 1 2f
dt

60
60 v+ 60 2f 1 60 f
n + = 2 + = 2 R = 2 p = p
n = 60 = 60 v = 60 2f 1 = 60 f
2
2 R
2p
p
45

IV. 4.2. Curba tensiunii magnetice din ntrefier produs de un grup de bobine
repartizate uniform n crestturi
Exemplu q =3.
Se consider o nfurare cu w
spire, bobinat pe o armtur cu
p perechi de poli, avnd q bobine
pe pol repartizate uniform.
nfurarea are pq bobine
conectate n serie, fiecare avnd
w/(pq) spire, repartizate n 2pq
crestturi, decalate cu unghiul
electric , respectiv unghiul
geometric g=/p, fiind parcurse
de curentul:
i = I 2 sin ( t )
46

Exemplu q =3.
Expresiile tensiunilor magnetice
ale celor q bobine:
2 w
1
x
ks cos
i
v1 ( x , t ) =
pq =1

x
2 w
1
i
v 2 (x, t ) =
ks cos
pq =1

....................................................
x
2 w
1
ks cos - (q )
i
v q ( x, t ) =
pq =1
47

Exemplu q =3.
Expresiile tensiunilor magnetice
ale celor q bobine:
2 w
1
x
ks cos
i
v1 ( x , t ) =
pq =1

x
2 w
1
i
v 2 (x, t ) =
ks cos
pq =1

....................................................
x
2 w
1
v q ( x, t ) =
i
ks cos - (q 1)
pq =1
Tensiunea magnetic rezultant:

v r (x, t ) = v1 (x, t ) + v 2 (x, t ) + ... + 2014
v q (x- Facultatea
,t)
48

Dac se consider numai fundamentalele (=1) se obin q unde sinusoidale
decalate cu unghiul .
Fazorii acestor unde au acelai modul i sunt defazai cu unghiul :
Vq
V3
V1 = V2 = ... = Vq = V = R sin
2
Vr
q
V2
V1

Vr = R sin q
2

sin q
2
Vr = ( qV )
q sin
2
49

Datorit repartiiei amplitudinea fundamentalei tensiunii rezultate este de kq1
ori mai mic.

sin q
Vr
2
kq1 =
=
( qV )
q sin
2
- Factorul de repartiie al fundamentalei
Similar, datorit repartiiei amplitudinea armonicii de ordinul a tensiunii

rezultate este de kq ori mai mic.
kq

sin q
2
=

q sin
2
- Factorul de repartiie al armonicii de ordin

50

Tensiunea magnetic rezultant:
v r ( x, t ) = v1 ( x, t ) + v 2 ( x, t ) + ... + v q ( x, t )
sin
x
2 w
1

2
(
)
(
)
ks
cos - q 1
v r x, t =
i
pq =1
2

q sin
2
x
2 w
1

ks kq cos - (q 1)
v r ( x, t ) =
i
pq =1
2

x

2 w
1
v r (x, t ) =
i
k w cos - (q 1)
2
pq =1

k w = ks kq
- Factorul de nfurare al armonicii de ordin

51

IV. 4.3. Cmpului magnetic nvrtitor circular produs de un sistem simetric
trifazat de cureni, care parcurge o nfurare trifazat simetric
IV. 4.3.1. Consideraii calitative
52
Cmpul magnetic nvrtitor

C
t1 =
2
i A i B iC
3
2
5
2
iA = I msin (t )
iB = I msin (t - 2/ 3)
i = I sin (t - 4/ 3)
m
C
iA = I m
2
t 2 =
3
iB = I m /2
i = I /2
m
C
iA = ( 3 / 2) I m
iB = 0
iC = ( 3 / 2) I m
5
t 3 =
6
iA = I m / 2
iB = I m /2
i = I
m
C
53

C
B
t1 =
i A iB iC
iC
3
2
5
2
iA = I m
iB = I m /2
i = I /2
m
C
t 2 =
iA
iB
2
3
iA = ( 3 / 2) I m
iB = 0
iC = ( 3 / 2) I m
iC
t 3 =
iA = I m / 2
iB = I m /2
i = I
m
C
5
6
iC
iA

iB
iA
iB
54

C
i A iB iC
B
t1 =
t 2 =
2
3
3
2
5
2
iA = I m
iB = I m /2
i = I /2
m
C
iA = ( 3 / 2) I m
iB = 0
iC = ( 3 / 2) I m
C
Y
t 3 =
iA = I m / 2
iB = I m /2
i = I
m
C
5
6
2014 - Facultatea
de InginerieZElectrica
B
Z55

iA = I 2 sin (t )
IV. 4.3.2. Consideraii cantitative
iB = I 2 sin t
iC = I 2 sin t
Se consider un sistem trifazat de cureni simetric:

Tensiunile magnetice produse de nfurrile celor 3
faze, decalate spaial cu 2/3 grade electrice, respectiv
cu 2/(3p) grade geometrice:
v A (, t ) = V
1
k w sin (t ) cos(p )
=1
Amplitudinea tensiunii magnetice:
2w
V=
I 2
p
1
2
2

v B (, t ) = V
k w sin t cos p
3
3

=1
1
4
4

v C (, t ) = V
k w sin t cos p
3
3

=1
Relaia de trecere din coordonate

spaiale carteziene in coordonate
polare:
p = p
x
2 R x
=p
= 56x
R
2p R

1
(
)
vA , t = V kw sin(t ) cos(p) =
=1
V
=
2
vB (, t ) = V
1
kw [sin(t p) + sin(t + p)]
=1
2
2
1

kw sin t cos p =
3

=1
V
=
2
vC (, t ) = V

1
2
2
kw sint p + ( - 1) + sint + p - ( + 1)
3
3

=1
1
4
4

kw sin t cos p =
3
3

=1
V
=
2

1
4
4
kw sint p + ( - 1) + sint + p - ( + 1)
3
Electrica
2014 - Facultatea de3Inginerie

=1
57

v (, t ) = vA (, t ) + vB (, t ) + vC (, t )
V
v (, t ) =
2
1
2
4
kw sin(t p) + sint p + ( - 1) + sint p + ( - 1) +
3
3
=1
V
+
2
4
1
2
kw sin(t + p) + sint + p - ( + 1) + sint + p - ( + 1)
3
3
=1
a. Fundamentala tensiunii magnetice rezultante (=1):
V
v1(, t ) = kw1{sin(t p) + sin[t p] + sin[t p]}+
2
4
8
V
+ kw1sin(t + p) + sint + p - + sint + p -

3
3
2
58

V
v1(, t ) = kw1{sin(t p) + sin[t p] + sin[t p]}+
2
V
8
4
+ kw1sin(t + p) + sint + p - + sint + p -

2
3
3
Considernd identitile de mai jos:
8 2 6 2
= + =
+ 2
3
3 3
3
4
2
sin(t + p) + sint + p - + sint + p - = 0

3
3
3
v1(, t ) = V kw1 sin(t p)
2
59

3 2 w kw1
v1(, t ) =
I 2 sin(t p)
2
p
- Expresia matematic a cmpului

magnetic nvrtitor.
Viteza undei nvrtitoare se determin din condiia de meninere constant a fazei:
(t p ) = ct.
d
(t p ) = 0
dt
d
=
dt p
n=
60
60 2f 60 f
=
=
p
2
2 p
b. Tensiunea magnetic a armonicilor de ordin multiplu de trei (=3k):
V
v3k (, t ) =
2
V
+
2
1
2
4
kw,3k sin(t 3kp) + sint 3kp + (3k - 1) + sint 3kp + (3k - 1) +

3k
3
3
k =1
1
2
4
(
)
(
)
+
+
+
kw,3k sin(t + 3kp2014
+
+
t
kp
k
t
kp
k
) +-sin
3
1
sin
3
1
60
Facultatea
k
3
3
3
k =1

b. Tensiunea magnetic a armonicilor de ordin multiplu de trei (=3k):
V
v3k (, t ) =
2
V
+
2
1
2
4
kw,3k sin(t 3kp) + sint 3kp + (3k - 1) + sint 3kp + (3k - 1) +

3k
3
3
k =1
1
2
4
kw,3k sin(t + 3kp) + sint + 3kp - (3k + 1) + sint + 3kp - (3k + 1)

3k
3
3
k =1
V
v3k (, t ) =
2
V
+
2
4
1
2
kw,3k sin(t 3kp) + sint 3kp + sint 3kp +

3k
3
3
k =1
1
2
4
kw,3k sin(t + 3kp) + sint + 3kp - + sint + 3kp - = 0

3k
3
3
k =1
61

c. Tensiunea magnetic a armonicilor de ordin (=3k+1):
V
v3k+1(, t ) =
2
V
+
2
kw,3k+1
2
4
[
(
)
]
(
)
(
)
(
)
(
)
sin
3
1
sin
3
1
3
sin
3
1
+
+
+
+
+
+
+
t
k
p
t
k
p
k
t
k
p
k
3k + 1
3
3
k =1
kw,3k+1
2
4
sin[t + (3k + 1) p] + sint + (3k + 1) p - (3k + 2) + sint + (3k + 1) p - (3k + 2)

3
1
3
3
+
k
k =1
V
v3k+1(, t ) =
2
V
+
2
kw,3k+1
{sin[t (3k + 1) p] + sin[t (3k + 1) p] + sin[t (3k + 1) p]}+
3k + 1
k =1
kw,3k+1
4
2
sin[t + (3k + 1) p] + sint + (3k + 1) p - + sint + (3k + 1) p -

3k + 1
3
3
k =1
Armonicile de ordin (=3k+1 =7,13,19) produc

3 kw,3k+1
v3k+1(, t ) = V
sin[t (3k + 1) p] numai unde directe care au viteza unghiular :
2 k =1 3k + 1
=
p p(3k + 1)
62

d. Tensiunea magnetic a armonicilor de ordin (=3k-1):
V
v3k1(, t ) =
2
V
+
2
kw,3k1
2
4
[
(
)
]
(
)
(
)
(
)
(
)
t
k
p
t
k
p
k
t
k
p
k
sin
3
1
sin
3
1
3
2
sin
3
1
3
2
3k 1
3
3
k =1
kw,3k1
2
4
[
(
)
]
(
)
(
)
(
)
(
)
+
+
+
+
+
sin
3
1
3
sin
3
1
sin
3
1
3
t
k
p
t
k
p
k
t
k
p
k
3
1
3
3
k
k =1
V
v3k1(, t ) =
2
V
+
2
kw,3k1
4
2
sin[t (3k 1) p] + sint (3k 1) p - + sint (3k 1) p - +

3k 1
3
3
k =1
kw,3k-1
{sin[t + (3k 1) p] + sin[t + (3k 1) p] + sin[t + (3k 1) p]}
3k 1
k =1
3 kw,3k-1
Armonicile de ordin (=3k-1 =5,11, 17) produc
sin[t + (3k 1) p]
v3k-1(, t ) = V
numai unde inverse care au viteza unghiular :
2 k =1 3k 1
- = ==
p p(3k 1)
63
Descompunerea n armonici a undei

tensiunii magnetice la nfurarea
trifazat cu q=1:
iA = I msin (t )
iB = I msin (t - 2/ 3)
i = I sin (t - 4/ 3)
m
C
t1 =
V1
V5
iA = I m
iB = I m /2
i = I /2
m
C
V7
V1
t 2 =
2
+
2 3
iA = I m / 2
iB = I m
i = I / 2
m
C
V5
V7
V1
4
t 3 = +
2 3
iA = I m / 2
iB = I m / 2
i = I
m
C
V5
V7
64
IV. 5. Teoria mainii sincrone polifazate in regim permanent

IV. 5.1 Ecuaiile tensiunilor si solenaiilor la maina sincrona cu polii necai
Ipoteze simplificatoare:
Maina are o structura izotropa;
Circuitul magnetic este liniar (se neglijeaz saturaia);
ntrefierul se consider uniform iar nfurrile aezate la suprafaa armaturilor. Se
neglijeaz armonicile de dantur;
nfurrile sunt repartizate sinusoidal. Se neglijeaz armonicile datorit repartiiei
discrete a nfurrilor;
65

La funcionarea n gol cmpul produs de inductor va induce n nfurarea

indusului o t.e.m.:
e0 n instantaneu
E 0 n complex
La funcionarea n sarcin cmpul de reacie produs de curenii din indus

va induce n nfurarea indusului o t.e.m.:
ea n instantaneu
E a n complex
Daca se neglijeaz pierderile n fier, deoarece axa cmpului de reacie

coincide cu axa nfurrii fazei de referin n momentul n care curentul este
maxim, fluxul de reacie a este n faz cu curentul.
Prin urmare se poate defini o inductivitate ciclic a indusului:
a
La =
i
66

T.e.m indus n nfurarea indusului de cmpul de reacie produs de
curenii din indus la funcionarea n sarcin este:
di
ea = La
n instantaneu
dt
unde
E a = jX a I n complex
X a = La reactana de reacie a indusului
Fluxul de dispersie va induce n nfurarea indusului o t.e.m.:
di
e = L
n instantaneu
dt
E = jX I n complex
unde X = L reactana de dispersie a indusului

67

Ecuaia de tensiuni corespunztoare unei faze este:
E 0 + E a + E = U + R I unde
U tensiunea la borne;
R rezistena indusului;
Circuitul echivalent al unei faze este:
E 0 = U + R I + jX a I + jX I = U + R I + jX s I
X s = X a + X reactana sincron
68

Ecuaia solenaiilor: f + i = r
f Solenaia de excitaie a inductorului este defazat cu /2 naintea lui E0

i
Solenaia de reacie a indusului este in faz cu curentul din indus I :
2 wk w1
I
i = 3
p
r Solenaia rezultant produce fluxul magnetic util care induce tensiunea
electromotoare rezultant:
E '0 = E 0 jX a I = U + R I + jX I
69

jX a I
E0
jX s I
Diagrama fazorial:
jX I
E '0
'
RI
U
i
f
'
E 0 = U + R I + jX a I + jX I = U + R I + jX s I
E 0 = U + R I + jX a I + jX I = E '0 + jX a I
(f , r ) = ' unghiul intern al mainii
70

Diagrame fazoriale la funcionarea in regim de generator
E0
P>0
E 0 = U + R I + jX s I
jX s I
RI
jX s I
RI
U
E0
Q<0
Q>0
71

P<0
Diagrame fazoriale la funcionarea in regim de motor
E 0 = U + R I + jX s I
jX s I
RI
U
E0
RI
jX s I
E0
I
Q<0
Q>0
72

IV. 5.2 Ecuaiile tensiunilor si solenaiilor la maina sincrona cu polii apareni
Ipoteze de lucru:
Maina are o structura anizotrop;
Circuitul magnetic este liniar (se neglijeaz saturaia);
Mrimea ntrefierului este aproximativ constant n dreptul polilor si mult mai mare in
zona dintre poli;
Inductivitatea nfurrii unei faze variaz cu poziia rotorului. Aceasta este maxim
atunci cnd axa magnetic a nfurrii coincide cu axa unui pol si minim cnd
coincide cu axa neutra a polilor;
Cmpul magnetic de reacie al indusului, la aceeai valoare a solenaiei

rezultante a nfurrii din indus, depinde de poziia axei acestei solenaii n
raport cu axa polilor, poziie determinat de sarcina mainii.
73

i
a. Funcionarea in sarcina in cazul reaciei

pur transversale =0 (sarcina rezistiv)
E0
t
=0
f
f
i
2
2
+ i
2
2
74

i


, i , + i
2 2
2
2
vq

, 0, i + i ,
t
2 2
2
2
vq
Bq ( ) =
Factorul de forma al cmpului de reacie

transversala:
kq =
Bq1
Bq max
Fluxul magnetic de reacie al indusului

corespunztor fundamentalei se afla in
acelai raport kq cu fluxul de la maina cu
ntrefier constant.
i
2
2
+ i
2
2
75

i


acelai raport, kq, cu fluxul de la maina cu
ntrefier constant.
Reactana utila a nfurrii de faz n
raport cu fundamentala cmpului magnetic
nvrtitor de reacie transversala este:
X aq = kq X a
Factorul de forma al cmpului inductor:
B
kf = f 1
Bf max
i
2
2
+ i
2
2
76

i
b. Funcionarea in sarcina in cazul reaciei

longitudinale demagnetizante =/2
(sarcina pur inductiva)
E0
t
cmp inductor
f
i
2
2
+ i
2
cmp de reactie 2
cmp rezultant
77

i
b. Funcionarea in sarcina in cazul reaciei

longitudinale demagnetizante =/2
(sarcina pur inductiva)
Factorul de forma al cmpului de reacie
longitudinal:
B
kd = d1
Bd max

acelai raport, kd, cu fluxul de la maina cu
ntrefier constant.
Reactana utila a nfurrii de faz n
raport cu fundamentala cmpului magnetic
nvrtitor de reacie longitudinala este:
X ad = kd X a
cmp inductor
f
d
i
2
2
+ i
2
cmp de reactie 2
cmp rezultant
78

i
c. Funcionarea in sarcina in cazul reaciei

longitudinale magnetizante =-/2
(sarcina pur capacitiva)
E0
=
2
f f i
i
2
2
+ i
2
2
79

d. Funcionarea intr-o sarcina
oarecare 0.
v
t
E0
80

oarecare 0.
Unda tensiunii magnetice a cmpului de reacie:
v = Vm cos( + )
v
t
v = Vm sin ( )sin ( ) + Vm cos( ) cos( ) =

= vd + vq
unde:
vd = Vm sin ( )sin ( ) = Vd sin ( )
vq = Vm cos( ) cos( ) = Vq cos( )
81

oarecare 0.
Unda tensiunii magnetice a cmpului de reacie:
v = Vm cos( + )
v
t
v = Vm sin ( )sin ( ) + Vm cos( ) cos( ) =

= vd + vq
unde:
vd = Vm sin ( )sin ( ) = Vd sin ( )
vq = Vm cos( ) cos( ) = Vq cos( )
0
q
82

oarecare 0.
In ipoteza ca maina este liniara, comportarea

mainii intr-o sarcina oarecare este determinata
de amplitudinile componentelor vd si vq:
v
t
3 2 2 wk w1
Vd = Vm sin ( ) =
I sin ( )
2
p
3 2 2 wk w1
Vq = Vm cos( ) =
I cos( )
2
p
Acestor amplitudini ale tensiunii magnetice le
corespund amplitudini ale componentelor
solenaiei de reacie dup cele doua axe
principale:
d = 2Vd
0
q
q = 2Vq
83

oarecare 0.
d = 3
2 2 wk w1
I sin ( ) = isin ( )
p
v
t
2 2 wk w1
q = 3
I cos( ) = icos( )
p
Descompunerea solenaiei de reacie dup
cele doua axe principale ale mainii sincrone si
tratarea fenomenelor separat dup fiecare axa
este cunoscuta sub denumirea de teoria celor
doua reacii si a fost elaborata de Blondel.
Corespunztor celor doua solenaii se
considera cele doua componente ortogonale ale
curentului din indus:
I d = I sin ( )
I q = I cos( )
84

oarecare 0.
I d = I sin ( )
E0
I q = I cos( )
I
Iq
Id
85

oarecare 0.
Compensarea fundamentalei cmpului

de reacie longitudinal se poate realiza
prin intermediul unei solenaii de excitaie
suplimentara care ar trebui sa produc o
component a cmpului inductor cu
aceeai fundamental si de sens opus.
Componenta solenaiei de excitaie

echivalent:
kd
ad =
kf
Factorul de raportare al solenaiilor dupa

axa longitudinal:
kad =
ad
kf
Factorul de raportare al solenaiilor dupa

axa transversala:
kaq =
aq
kf 2014 - Facultatea de Inginerie Electrica
86

Diagrama fazorial:
E0
Ecuaia de tensiuni:
jX ad I d
E 0 = U + R I + jX ad I d + jX aq I q + jX I
jX aq I q
I = Id + Iq
jX I
E '0
'
RI
U
aq
r Iq
axa
longitudinala
ad
'
I q = I cos( )e j
E '0 = U + R I + jX I
Id = I
- j( - )
sin( )e 2
r = f + ad + aq
unghiul intern al mainii
f , r = '
I2014
d - Facultatea de Inginerie Electrica
87

Diagrama fazorial:
Ecuaia de tensiuni:
E0
E 0 = U + R I + jX ad I d + jX aq I q + jX I
jX d I d
E 0 = U + R I + jX ad I d + jX aq I q + jX I d + jX I q
jX q I q
E 0 = U + R I + j ( X ad + X ) I d + j ( X aq + X ) I q
RIq
RId
aq
r Iq
axa
longitudinala
ad
'
E 0 = U + R I + jX d I d + jX q I q
Notaii:
Reactana sincrona longitudinala:
X d = X ad + X
Reactana sincrona transversala:
X q = X aq + X
E 0 = U + R I d + R I q + jX d I d + jX q I q
I2014
d - Facultatea de Inginerie Electrica
88
IV. 6. Caracteristicile de funcionare ale mainii sincrone

Ecuaiile de funcionare in sarcina:
E 0 = U + R I + jX I + jX ad I d + jX aq I q
I = Id + Iq
Id = I
E '0 = U + R I + jX I
- j( - )
sin( )e 2
I q = I cos( )e j
U = Z s I = ( Rs + jX s ) I
E '0 = j
2f
2
wk w1 r
- Ecuaia corespunztoare sarcinii (circuitul receptor)
- Ecuaia tensiunii induse
r = f + ad + aq
- Ecuaia solenaiilor
r = f ( r )
- Ecuaia caracteristicii magnetice
89
a. Caracteristica de gol:
U 0 = E = f (I f ) |I = 0
n = nn
b. Caracteristica de scurtcircuit trifazat staionar:
I sc 3 = f (I f ) |U =0
n = nn
U = f (I f ) |I =ct .
c. Caracteristica de funcionare in sarcin:
d. Caracteristica externa:
e. Caracteristica de reglaj:
f. Caracteristica in V:
n = nn
cos ( )= ct .
U = f (I ) |I f =ct .
n = nn
cos ( )= ct .
I f = f (I ) |U =ct .
n = nn
cos ( )= ct .
I = f (I f ) |P =mUI cos( ) =ct .

90

a. Caracteristica de funcionare n gol
U 0 = f ( I f ) n = nn
I =0
U 0 = E0 =
2f
2
wk w1 0
I f ~ f
Caracteristica de funcionare n gol este
proporional cu caracteristica magnetic a mainii:
0 = f (f )
91

Caracteristica magnetic a mainii
Solenaia de excitaie a unui pol
f =
wf I f
2p
Legea circuitului magnetic
Hdl = 2
B
H =
0
H js l js + 2 H d ld + 2 H p l p + 2 H + H jr l jr = 2 f
If
0 ( B )
Hd
Bd
H js
B js
Hp
Bp
B jr
H jr
92
f
(If )

a. Caracteristica de funcionare n gol
U 0 = f ( I f ) n = nn
I =0
U 0 = E0 ~ 0
I f ~ f
caracteristica de funcionare n gol este

proporional cu caracteristica magnetic a mainii:
0 = f (f )
93

b. Caracteristica de scurtcircuit trifazat staionar
I sc 3 = f (I f ) |U =0
n = nn
E 0 = jX I + jX ad I
Ecuaiile de tensiuni la funcionarea in scurtcircuit pentru R 0 :
r = f ad
Ecuaia solenaiilor pentru R 0 :
U 0 = E 0 = f (I f ) E 0 = f ( f ) E ' 0 = f ( r )
2 2 wk w1
r = 2 wf I f kad
3
I
p
Pentru r
E '0
E '0 = jX I
I
If
Caracteristica de scurtcircuit este o

dreapta deoarece dependenta dintre
E0 si r este liniara pentru ca solenaia
rezultanta are valori reduse, maina
nefiind saturata.
94

c. Caracteristica de funcionare in sarcin:
U = f (I f ) |I =ct .
n = nn
cos ( )= ct .
Caracteristica in sarcina pur inductiva (cos()=0 =/2);
E 0 = U + jX I + jX ad I
Diagrama fazoriala pentru R 0:
E 0 = E '0 + jX ad I
Pentru
jX I
I
E '0
r
ad
If
95
E0
U = f (I ) nI f==ctct. .
cos( )= ct .
U
I
jX s I
X s I cos( ) RI sin ( )
RI
RI cos( ) + X s I sin ( )
E02 = [U + RI cos( ) + X s I sin( )]2 + [X s I cos( ) RI sin( )]2

U = E02 [X s I cos( ) RI sin( )]2 (RI cos( ) + X s I sin( ))
96

U = f (I ) nI f==ctct. .
cos ( )= ct .
U = E02 [X s I cos( ) RI sin( )]2 (RI cos( ) + X s I sin( ))

U
RC cos( 2 ) = 0,6
Un
R cos( 2 ) = 1
cos( 2 ) = 0,6
cos( 2 ) = 0,6
RL cos( 2 ) = 0,6
In
cos( 2 ) = 1
Generatorul are la borne tensiunea

nominal la funcionarea n gol
Generatorul are la borne tensiunea

nominal la curent nominal
97

e. Caracteristica de reglaj:
I f = f (I ) Un ==ctct..
cos ( )= ct .
cos( 2 ) = 0,6
n
cos( 2 ) = 1
cos( 2 ) = 0,6
Caracteristica extern
98

d1
I = f (I f ) |P =3UI cos( )=ct .
E0
d2
In cazul unei masini sincrone

cuplata la reea, prin modificarea
curentului de excitaie i implicit a
tensiunii electromotoare se poate
modifica valoarea lui I i a factorului
de putere cos ().
jX s I
X s I cos( )
I cos( )
Daca puterea activ este constanta P = 3UI cos( ) = ct. si tensiunea este constanta U = ct.
rezult I cos( ) = ct.
Locul geometric al vrfului fazorului curentului I se va afla pe dreapta d1

perpendicular pe fazorul U aflata la distana I cos( ) = ct. fa de originea lui I.
Locul geometric al vrfului fazorului t.e.m., E0 se va afla pe dreapta d2 paralel cu
fazorul U aflata la distana
X I cos( ) = ct. fa de acesta.
s
99
I = f (I f ) |P =3UI cos( )=ct .
d1
E0
d2
jX s I
Cedeaz P
sin( ) > 0
Cedeaz Q
E0
d1
d2
jX s I
cos( ) > 0
cos( ) = 1
Cedeaz P
sin( ) = 0
Nu face transfer de Q
U
100

I = f (I f ) |P =mUI cos( ) =ct .
d1
E0
d2
jX s I
cos( ) > 0
Cedeaz P
sin( ) > 0
Cedeaz Q
cos( ) > 0
Cedeaz P
sin( ) < 0
Absoarbe Q
d1
E0
jX s I
d2
U
101

I = f (I f ) |P =3UI cos( )=ct .
n cazul funcionari la tensiune de alimentare constant i putere activa constanta, prin

modificarea curentului de excitaie, If, se modific curentul din indus i factorul de putere.
n acest mod se poate controla transferul de energie reactiv dintre maina i reea.
Exist o limit inferioar a excitaiei pentru
care se atinge limita de stabilitate.
Odat cu modificarea excitaiei se modific i
capacitatea de suprancrcare a generatorului.
Curbele n V.
102

ME - Masina - Sincrona2014 (1) (Compatibility Mode)

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

ME - Masina - Sincrona2014 (1) (Compatibility Mode)

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Universitatea POLITEHNICA din Bucureti

Departamentul Maini, Materiale i Acionri Electrice

IV. Maina Sincron

2014 - Facultatea de Inginerie Electrica

IV. Maina Sincron

Maina sincrona este o maina electric de curent alternativ, rotativ, de regul

2014 - Facultatea de Inginerie Electrica

IV. Maina Sincron

Maina sincron cu poli apareni:

Maina sincron cu poli necai:

IV. Maina Sincron

Maina sincron cu poli apareni:

Maina sincron cu poli necai:

IV. Maina Sincron

Main cu ntrefier radial

Main cu ntrefier axial

IV. Maina Sincron

Cu magneii permaneni pe suprafaa miezului (cu magneii permaneni in ntrefier);

IV. Maina Sincron

2014 - Facultatea de Inginerie Electrica

IV. Maina Sincron

Sn [kVA] (Puterea electrica furnizat pe la borne la

2014 - Facultatea de Inginerie Electrica

IV. Maina Sincron

Randamentul generatorului sincron:

2014 - Facultatea de Inginerie Electrica

IV. 3. Tensiunea electromotoare a mainii sincrone

Legea circuitului magnetic

2014 - Facultatea de Inginerie Electrica

IV. 3. Tensiunea electromotoare a mainii sincrone

Cmpul magnetic produs de armtura

IV. 3. Tensiunea electromotoare a mainii sincrone

2014 - Facultatea de Inginerie Electrica

IV. 3. Tensiunea electromotoare a mainii sincrone

Unda progresiv care se deplaseaz n

2014 - Facultatea de Inginerie Electrica

IV. 3. Tensiunea electromotoare a mainii sincrone

2014 - Facultatea de Inginerie Electrica

IV. 3. Tensiunea electromotoare a mainii sincrone

l - lungimea axiala a armturii.

IV. 3. Tensiunea electromotoare a mainii sincrone

2014 - Facultatea de Inginerie Electrica

IV. 3. Tensiunea electromotoare a mainii sincrone

esp = m p k s sin ( p t + p 0 ) = m k s sin ( t + p 0 )

Pulsaia tensiunii induse:

Valoarea efectiv a tensiunii induse ntr-o spir:

Valoarea efectiv a tensiunii induse ntr-o spir cu pas diametral (y=ks=1):

IV. 3. Tensiunea electromotoare a mainii sincrone

IV. 3. Tensiunea electromotoare a mainii sincrone

IV. 3. Tensiunea electromotoare a mainii sincrone

Distana dintre axele a dou crestturi vecine:

Unghiul geometric dintre dou crestturi vecine:

2014 - Facultatea de Inginerie Electrica

IV. 3. Tensiunea electromotoare a mainii sincrone

2014 - Facultatea de Inginerie Electrica

IV. 3. Tensiunea electromotoare a mainii sincrone

2014 - Facultatea de Inginerie Electrica

IV. 3. Tensiunea electromotoare a mainii sincrone

Bobine cu pas inegal

2014 - Facultatea de Inginerie Electrica

IV. 3. Tensiunea electromotoare a mainii sincrone

2014 - Facultatea de Inginerie Electrica

IV. 3. Tensiunea electromotoare a mainii sincrone