TOLERANTE SI ABATERI

Tolerante simensionale
Dif. Dintre dim. Max si dim. Min s.n. tolerant si se
not.cu TD pt alezaje si Td pt arbori:
TD=Dmax-Dmin;Td=dmax-dmin.
Deoarece Dmax>Dmin, respective
dmax>dmin,tolerant este intotdeauna un nr pozitiv.

Campul de tolerant al arborelui este in itrgime

deasupra campului de tolerant al alezajului.
Strangerea maxima apare in situatia in care
arboreal se executa la valoarea maxima a
diametrului sau dmax, iar alezajul la valoarea
minima a diametrului sau Dmin.
Strangerea maxima va fi diferenta celor doua:
Smax=dmax-Dmin=es-EI.
Strangerea minima, Smin, apare at. Cand arboreal
se executa la valoarea minima a diametrului sau,
dmin, iar alezajul la valoarea maxima a diametrului
sau Dmax.
Smin=dmin-Dmax=ei-ES
TS=Smax-Smin.

D=(D1 x D 2)0,5
6.Notarea pe desen a rugozitatii suprafetelor

- suparafata luata in considerare

- suprafata de prelucrat
- interzicerea indepartarii de material
Pentru marcarea caracteristicilor speciale privind

Cu cat tolerant va fi mai mare cu atat prelucrarea

piesei va fi mai simpla deci mai ieftina.
Abateri dimensionale.
Abaterea superioara , notate cu Es pt. alezaje si cu
es pt arbori, este dif. dintre dim. Max si dim.
nominala.
ES=Dmax-N ;Es=dmax-N
Abaterea inferioara, notate cu EI pentru alezaje si
cu ei pentru arbori, este definita ca diferenta
algebrica dintre dimensiunea min si nominala.
E1=Dmin-N; ei=dmin-N.
TD=Dmax-Dmin=ES-EI pt alezaje.
Td=dmax-dmin=es-ei pt arbori.
Asamblarea cu joc
Pentru a putea exista o miscare relative intre cele
doua piese , fara distrugerea celor 2 suprafete de
contact, diametrul efectiv al alezajului D trebuie sa
fie mai mare decat diametrul efectiv al arborelui d.
Diferenta dintre cele 2 dim. s.n. joc si se noteaza cu
J.

Ansamblare cu strangere
Daca se urmareste impiedicarea miscarii relative
dintre cele doua piese este necesar ca diametrul
efectiv al alezajului D sa fie mai mic decat diametrul
efectiv al arborelui d.
Dif. dintre diametrul efectiv al arborelui d si
diametrului efectiv al arborelui D se numeste
stranger si se noteaza cu S.
S=d-D.

starea suprafetei se foloseste simbol

Daca pentru toate suprafetele este ceruta aceeasi
stare, Fig8.
Deasupra semnului de rugozitate, se poate inscrie
valoarea numerica maxima a abaterii medii
aritmetice, a profilului exprimata in micrometrii,
precedata de simbolul acestuia Ra,

In cazul in care este necesar sa se indice valorile

limita admisibile ale parametriilor Ra , valoarea
1.Sisteme de ajustaj cu arbore unitar
-Presupune folosirea unui singur camp de toleranta
pentru arbore, obtinerea jocurilor sau strangerilor
facanduse prin asamblarea acestora cu alezaje
avand aceeasi dimensiune nominala dar campuri de
toleranta de marimi si cu pozitii diferite.
-In cazul general, se mentine constanta pozitia fata
de linia 0 pentru campul de toleranta al arborelui,
es=0.
In cazul sistemului de ajustaj cu arbore unitar,
diametrul maxim al arborelui se ia egal cu
dimensiunea nominala, td=es-ei=0-ei=-ei
1.Rugozitatea suprafetei
La prescrierea rugozitatii unei supraf. trebuie sa se
aiba in vedere rolul functional al supraf. resp.,
tolerante dimensionale etc.
Alegerea rug. trebuie facuta in stransa leg cu clasa
de precizie a ajustajului . Marimea rugozitatii unei
supraf are influenta directa asupra durabilitatii
neregularitatiilor putand constitui amorse de
gripare, rupere fisurare sau coroziune.
Rugozitatea trebuie sa fie max 20% din toleranta
dimensionala.
2.Notarea ajustajului cu strangere pe desen

15

H7
S6

- ajustaj cu strangere

maxima a1 se inscrie deasupra valorii minime.

Not. ajust. pe desen in arbore unitary cu joc

Ajustaje cu joc influientate termic.Datorita

diferentelor de temperature intre starea de
stationare si cea de regim,in cazul ajustajelor de la
masini termice, jocurile initiale se modifica. Se
recomanda folosirea :
-alezajelor din clasa H7 cu arborii din clasele
a9,a11,b9,b11,c8,c9,c11.
-arborilor din clasele h6,h7,h8 cu alezajele din
clasele A9,A11,B8,B9,B11,C8,C9,C11.
Determinarea jocului practice sau probabil a
ajustajelor intermediare.
Ajustaj intermediar se formeaza atunci cand la
montaj are loc o suprapunere partiala sau totala a
campurilor de toleranta a celor 2 piese.

15 H7 alezaj cu diametrul de 15 mm, prelucrat in

treapta 7 de toleranta care va forma la montaj un ajustaj cu
alezaj unitar.
15S6 arbore in treapta 6 de toleranta

Ajustajul cu joc
Ajustajul dintre un arbore si un alezaj este cu joc
cand oricare siametru efectiv posibil al arborelui
cuprins intre dmax si dmin, este mai mic decat
diametrul minim efectiv al alezajului Dmin. Jocul
maxim , Jmax, apare in situatia extrema , in care
alezajul se executa la valoarea maxima Dmax iar
arboreal la valoarea minima dmin.
Jocul max este dif. dintre cele 2 valori:
Jmax=Dmax-dmin=EI-ei
Jocul minim, Jmin,apare at. Cand alezajul se executa
la valoarea nominal a diametrului sau Dmin, iar
arboreal la valoarea maxima dmax.
Jocul min,Jmin,este diferenta dintre cele 2:
Jmin=Dmin-dmax=EI-es
Se defineste tolereanta ajustajului cu joc,Tj, ca dif.
dintre jocul max si jocul min.
Tj=Jmax-Jmin.

Ajustaj cu strangere
In cazul ajustajului cu stranger oricare diametru
efectiv al arborelui cuprins intre dmax si dmin este
mai mare decat diametrul maxim al alezajului
Dmax.

4.Sint
eza privind simbolizarea in sistemul ISO
a)Clasa de toleranta se compune dintr-o litera sau
combinatia din 2 litere urmate de un numar, ca
simbol al treptei de precizie.
b)Literele mari se utilizeaza pentru notarea
alezajelor , iar literele mici pentru arbori
c)Alezajul unitar este notat conventional cu H, iar
arborele unitar cu h.
Alezajele A,B,C,CD,D,E,F,EF,FG si G au campul de
toleranta deasupra liniei de zero, deci abateri
pozitive, si vor forma ajustaje cu joc.
Alezajele J,JS,iar pentru unele dimensiuni k,N au
campurile de toleranta de o parte si de alta a liniei
de zero formand ajustaje intermediare.
Arborii a,b,c,cd,d,e,f,fg si g au campul de toleranta
sub linia zero deci vor putea forma ajustaje cu joc.
Arborii j,js,k vor forma ajustaje intermediare.
Din cele aratate pana aici, se poate deduce ca
formarea de ajustaje in sistemul de ajustaj cu alezaj
unitar se face daca se asambleaza alezajul unitar H
cu arborii a,b,...z,za,zb,zc etc, respectiv se obtine
ajustaje in sistemul de ajustaj cu arbore unitar daca
se asambleaza arborele unitar h cu alezajele
A,B,...,Z,ZA,ZB,ZC.
5.Utilizarea treptei ISO de toleranta
Tolerantele fundamentale si abaterile fundamentale
sunt calculate pentru 21 de intervale principale
pentru dimensiuni nominale ale pieselor pana la
3150 mm.
Pentru dimensiuni nominale cuprinse intre 3150
10000 mm norma stabileste 5 intervale principale si
10 intervale intermediare.
In cazul dimensiunilor nominale cuprinse intre
10000 40000 mm norma prevede 6 intervale.

Notarea pe desen a tolerantei dependente si

indepentente de pozitie.
-dependenta-este acea tolerant a carei marime
depinde nu numai de valorile prescrise ea
depinzand si de abaterile nominale.
-interdependente- este acea tolerant a carei marime
se det. Numai de abaterile limita prescrisa.
Inscrierea se face intr-un drept. Care are 2 sau 3
casute, in prima se inscribe simbolul grafic al
tolerantei, iar in a treia bazele de referinta.
Simbolul graphic al tolerantei este in STAS.

Indicarea bazei de referinta

-litera de indicare a bazei de referinta se inscribe in
apropiere acesteia intr-un cadru patrat, care se
leaga de o baza printr-o linie de indicatie terminate
cu triunghi de referinta cu triunghi de referinta
innegrit.
Triunghiul de referinta se amplaseaza:
-pe linia de contur a elementului sau pe o linie
ajutatoare dar numai in dreptul liniei de cota.

-in prelungirea liniei de cota, daca baza de referinta

este axa sau planul de simetrie tolerat.

Abaterea de forma

-pe axa sau planul de simetrie, daca baza de

refrinta este axa sau planul de simetrie al unui
singur element.

-este diferenta dintre forma suprafetei sau fata de

cea adiacenta, sau diferenta dintre forma profilului
real fata de cel adiacent.
Abaterea de pozitie
-este diferenta de la pozitia nominal a unei
suprafete , a axei , a unui profil, sau a unui plan fata
de axa de referinta.
Toleranta de forma este zona cuprinsa intre
abaterile limita de forma.
Abaterea de orientare este diferenta de la
orientarea nominal reciproca a unor suprafete , a
axelor lor, a unor profile sau a planelor de simetrie.
Abaterea limita de orientare este abaterea maxima
admisa, pozitiva sau negative admisa,pozitiva sau
negative a abat. de orientare.
Tolerant de pozitie este zona det de abaterile limita
de pozitie.
Abaterea de bataie este dif. dintre cea mai mare sic
ea mai mica distant de la punctele profilului real la
baza de referinta.

Toleranta de bataie este zona determinate de

abaterea limita de bataie.