Sunteți pe pagina 1din 170

COLOANA VERTEBRALA

Notiuni de anatomie

ANATOMIA COLOANEI VERTEBRALE


Coloana vertebrala reprezinta un complex osteo-discoligamentar care protejeaza maduva spinarii.

Nu este un ansamblu de cuburi


Compusa din 33 34 vertebre
Lungime de cca 63 73 cm
Aproximativ 40% din lungimea
corpului
Trebuie studiata pe regiuni si in
acelasi timp ca un sistem unitar
Participa la:
- statiunea bipeda
- mers
- rol stabilizator in sarcina
- rol protector pentru maduva
spinarii

Elementele anatomice ale unei


vertebre
Componenta osoasa este reprezentata de corpurile si
arcurile vertebrale, care delimiteaza canalul rahidian.

ANATOMIA COLOANEI VERTEBRALE


MENINGELE
Dura : structura conjunctiv-fibroasa,
slab vascularizata, care, spre deosebire
de dura craniana, este alcatuita dintr-un
singur strat (vertrebrele au periost
propriu); separata de periostul vertebral
prin spatiul epidural.
Spatiul subdural: intre dura si arahnoida,
virtual, contine o lama fina de lichid.
Arahnoida: strat de tesut conjunctiv lax
dispus intr-o retea de paianjen;
avasculara; contine trabecule ce o leaga
de pia mater.
Spatiul subarahniodian: contine LCR.
Pia mater: membrana conjunctiv-vasculara;
Rol: protectie mecanica, trofic, protejare impotriva agentilor chimici si biologici.

ANATOMIA COLOANEI VERTEBRALE

Spatiul extradural
este delimitat de peretii
canalului rahidian
(format de corpuri
vertebrale, arcuri
posterioare, ligamente
galbene si discuri
intervertebrale) si de
sacul dural fibros.
Nu este virtual si
contine in principal
grasime si vase
venoase.

Caracteristici morfo-functionale ale


vertebrelor pe regiuni

45

Cervicala

Morfologia
vertebrelor

Dimensiuni diferite
Forme diferite
Inclinatii ale fatetelor

60

90

Toracala

Lombara

Caracteristici morfo-functionale ale


vertebrelor pe regiuni
C1 (Atlas) si C2 (Axis)
Atlas
Fara corp (mase laterale)
stabilizare + centrare Craniu
pe CV

Axis
Dinte = ancora de centrare

Caracteristici morfo-functionale ale


vertebrelor pe regiuni: C1 (Atlas)

Caracteristici morfo-functionale ale


vertebrelor pe regiuni: C2 (Axis)

ATLAS: 1. proces transvers; 2. fovea articulara superioara; 3. tubercul anterior; 4. fovea


dentis; 5. foramen vertebral; 6. masa laterala; 7. tubercul posterior; 8. foramen transvers
AXIS:
1. odontoida/dinte axis;
2. suprafata articulara
anterioara;
3.
proces articular superior;
4. tubercul
anterior;
5. tubercul
posterior;
6. proces
articular inferior; 7.
foramen transvers;
8.
foramen vertebral;
9.
proces spinos

Caracteristici morfo-functionale ale


vertebrelor pe regiuni
Cervicale:C3-C7

Proc. articulare aproape orizontale


rotatie ampla, inclinare laterala modesta

Procese spinoase frecvent bifide


insertii muschi cu traiect oblic/divergent

Corp mic
- incarcare modesta (doar masa capului)

Gaura transversa
- traiect A. Vertebrale

ARTERA VERTEBRALA

VERTEBRE CERVICALE INFERIOARE:


C3-C7

1. corp vertebral;

2. tubercul anterior;
3. foramen

6. lame;
7. proces spinos;
8. foramen vertebral;
9. uncus;
10. proces articular inferior

Caracteristici morfo-functionale ale


vertebrelor pe regiuni
Toracale

Proc. articulare verticale si plane


inclinare laterala mare,
flexie/extensie mica, rotatie f. mica

Proc. spinos lung si foarte inclinat


- creste rezistenta dorsala a toracelui

Art. costo-vertebrale

Caracteristici morfo-functionale ale


vertebrelor pe regiuni
Lombare

Proc. articulare concave


rotatie mare

Proc. spinos mare, lat


- insertii musculare puternice

Proc. transvers lung


- pargii musculare eficiente

Caracteristici morfo-functionale ale


vertebrelor pe regiuni
Lombara oblic 3/4

Caracteristici morfo-functionale ale


vertebrelor pe regiuni
Sacrum:
- 5 vertebre sudate
- Intra ca o pana intre coxale,
completand si solidarizand bazinul osos

- Transfera fortele de incarcare


axiala in mod egal catre cele 2
membre pelvine
- Ancorat elastic pe bazin
(articulatii + ligamente) :
atenuare socuri
un grad de
elasticitate

Caracteristici morfo-functionale
ale vertebrelor pe regiuni
Coccis:

- 4-5 vertebre mici, incomplete, fara


discuri (sincondroze/sinostoze)
- nu are canal medular
= ancora pentru m. diafragmei
pelvine

ARHITECTURA VERTEBREI

os cortical
trabecule
- cu traiect vertical
Ex. Corpul vertebral se
prabuseste usor in caz de
osteoporoza
- cu traiect orizontal

ARHITECTURA VERTEBREI:
osteoporoza si fracturi prin compresie

Articulatiile coloanei vetebrale


Nucleu pulpos

Inel fibros
Discul intervertebral = Amfiartroza tipica

Rolurile discului vertebral ca intreg:


1. Rezistenta fixarea elementelor osoase in pozitie normala
2. Elasticitate coloana revine in pozitie normala dupa deformare
3. Amortizare socuri si presiuni
4. Transmite greutatea si fortele mecanice pe directie optima
static (gravitatie) si dinamic (miscarile coloanei)

Structura discului intervertebral


-La tineri continutul in apa este
de aprox. 80%
- incompresibil in general, dar poate fi
deformat
- abilitatea de a se deforma permite
efectuarea miscarilor si contribuie la
proprietatile de absorbtie a socurilor

-Inelul fibros tinde sa fie mai


gros anterior >> posterior
- continut de ligg. longitudinale
- deci cele mai multe leziuni discale vor
apare posterior (si lateral)

-In timpul zilei continutul in


apa si forma discului se
modifica/ reducere (pana la 2
cm pt toata coloana)
Vedere antero-superioara

-Recastigare a apei noaptea, in timpul


somnului

Structura disc intervertebral Inel Fibros


Zona externa a
inelului fibros

Zona interna a
inelului fibros

Nucleu
pulpos

Inel
fibros

Disc intervertebral
Cordon
medular

Inel fibros

Nucleu
pulpos

Inel fibros

Nucleu
pulpos

Disc intervertebral

Coada
de cal
Corp vertebral
Nucleu
pulpos

Inel
fibros

Ligament
longitudinal
Nervi
posterior
Nerv
senzitivi
sciatic

Structura disc intervertebral Nucleu Pulpos

Articulatiile coloanei vetebrale


Nucleul pulpos

Inelul fibros
Orientarea fibrelor inelului

In repaus

In incarcare (ortostatism)

- bila de rulment (ax de


miscare)

- Centreaza nucleul pulpos

- centreaza fortele de incarcare

- Stabilizare
- Rezistenta
- Fibre

Excentric fata de platoul vertebral in reg


toracala si lombara (centrat pe intregul
pilon vertebral)
Median doar in reg cervicala (incarcare
mica, mobilitate mare)

- Mai

circulare, incrucisate in plasa

gros ventral

- Elastic, deformabil in incarcare

Articulatiile coloanei vetebrale


Articulatiile dorsale (mici)

Ortostatism

Flexie

Extensie

Miscari de alunecare, de mica amploare:


- Simetrice bilateral in flexie/extensie
Diartroze:

- Complementare in inclinare si rotatie

- suprafete cu cartilaj hialin

Roluri biomecanice:

- sac sinovial (+/- mici recesuri)

- Ghid de miscare
(limiteaza deplasarile excesive)

- capsula
- ligament dorsal (intareste
dorsal capsula in reg. toracala si
lombara)

- Pilon de incarcare secundar:


- Preiau max. 20% din greutate in
ortostatism
- Ofera mobilitate crescuta dar
bine controlata

Articulatiile coloanei vetebrale


Segment Motor
2 vertebre adiacente + disc +
aparat ligamentar
Pilon anterior = corpii + discul
- rezistenta
- sustinere pasiva
- mobilitate mai mica

Pilon posterior = arcuri + apofize +


micile articulatii
= element motor principal
(miscare si controlul miscarii)

Articulatiile coloanei vetebrale


Occipito-Atlanto-Axiala
Occipital
Occipital

Occipital

Occipital
Atlas

Atlas

Atlas
Axis

Atlas
Axis

Axis

Axis

Membrana atlantooccipitala posterioara

Membrana
tectoria
Lig. atlantooccipital lateral

Capsule
articulare

Lig. transvers
al atlasului

Lig. apical
al dintelui

Lig. alare

Occipital

Atlas

Fata articulara
superioara a
atlasului

Axis

Membrana atlantooccipitala anterioara

Lig. longitudinal
anterior

Lig. transvers
al atlasului

Dintele
axisului
Foveea dentis (Atlas)

Regiunea lombosacrata
La persoanele in varsta radacinile
nervoase se afla intr-un spatiu foarte
ingust
Radacinile nervoase sunt foarte
aproape de disc si adesea iritate de
procese inflamatorii locale
Datorita ortostatismului si lordozei,
arcul posterior al corpului vertebral se
afla intr-o continua compresie
Pozitia asezat si aplecat in fata
favorizeaza o supraincarcare a discului

Disc intervertebral

Disc intervertebral

Disc intervertebral

Imbatranirea
discului

Vibratii

Deformari
permanente

Articulatiile coloanei vetebrale


Supraspinos
Iliolombar

Regiunea Sacrata

Longitudinal anterior

Sacroiliace Art. Sacrioliaca


interosoase

Iliolombar

Sacrospinal
Sacroiliace
dorsale

Sacrotuberos

Sacro-coccigiene
dorsale

Capsula si lig.sacroiliac
ventral
Sacro-coccigiene
ventrale

Aparat ligamentar
Ligamente
Lungi insertii pe mai mult de 2 vertebre adiacente
Rol: solidarizeaza intreaga coloana vertebrala
Ex: paravertebral anterior, paravertebral posterior, supraspinos,
nucal

Scurte intre 2 vertebre adiacente sau intre 1-2 vertebre si alt os vecin
Rol: rezistenta segmentara, limitarea miscarilor
Ex: interspinoase, intertransverse, galbene (intre lame),
costo-vertebrale, atlantooccipitale, iliolombare

Aparat ligamentar
Paravertebral anterior
Paravertebral posterior

Supraspinos

Galben

Interspinos

Aparat ligamentar

Radiat al capului
costal

Costotransverse

Interstransvers
Interspinos

Nucal (continua interspinosul in regiunea


cervicala, insertie pe occiput)

Galbene

Mijloace de mobilizare si fixare


dinamica - musculatura
Anatomic - muschi:
- intrinseci: origine + insertie pe CV (interapofizari, paravertebrali)
- extrinseci:
- cu cel putin o insertie vertebrala (lomboiliaci, prevertebrali,
superficiali ai spatelui, etc.)
- la distanta (abdominali, SCM, etc.)

Biomecanic:
- flexori, extensori, inclinatori, rotatori
- conteaza parghiile de actiune, NU localizarea in planuri anatomice
- CV fiind un ax cervico-toraco-lombar este mobilizata de practic toti
muschii din aceste regiuni care au direct sau indirect parghie asupra ei

Mijloace de mobilizare si fixare


dinamica - musculatura

Musculatura
paravertebrala si
multifizii constituie
veritabile hobane
in echilibru si
miscarile coloanei
vertebrale

Stabilizatori spinali intrinseci

Stabilizatori spinali intrinseci

Stabilizatori spinali extrinseci

Stabilizatori spinali extrinseci

Stabilizatori spinali extrinseci

Mijloace de mobilizare si fixare dinamica


principalii flexori ai CV
1. Sternocleidomastoidian
2. Drept anterior al capului
3. Lung al capului

4. Lung al gatului
5. Abdominali (drepti si oblici)
6. Ileopsoas

2
3
5
6

Mijloace de mobilizare si fixare dinamica


principalii extensori ai CV
1. Splenius Capitis

5. Multifizii

2. Dreptii posteriori ai capului (mare, mic)

6. Interspinosii

3. Oblicii posteriori ai gatului

7. Longissimus

(superior, inferior)

4. Semispinalii si spinalii

8. Sacrospinalii (iliocostali, erector spinal)

1
1

1
3

3
4

7
4

8
8

6
5

Mijloace de mobilizare si fixare dinamica


principalii inclinatori ai CV
1. Sternocleidomastoidian

5. InterTransversii

2. Scaleni

6. Oblicii abdominali

3. Trapez

7. Patrat lombar

4. Extensorii cervicali (contactie unilaterala)

8. Ileopsoas (contactie unilaterala)

4
1
3
7
6
2 2

Mijloace de mobilizare si fixare dinamica


principalii rotatori ai CV
A) Rotatori de partea muschiului:

B) Rotatori de partea opusa muschiului:

1. Lungul gatului

6. Sternocleidomastoidian

2. Splenius capitis

7. Trapez

3. Muschii cefei (contractie unilatera)

8. Rotatorii (spino-transversi)

4. Oblicul abdominal intern

9. Oblicul abdominal extern

5. Latissimus dorsi

10. Ileopsoas

C) Rotatori accesori (fixeaza parghiile costale): ridicatorii coastelor, intercostalii


2
8
7
6

5
9

Anatomia functionala a coloanei vertebrale


Miscari elementare

Plan
sagital

Flexie totala max = 160


Extensie totala max = 45

Plan
frontal

Inclinare unilaterala
max = 16,5

Plan
orizontal

Rotatie unilaterala
max = 120

Tehnica de masurare: verticala prin varful apofizei spinoase S1, punctul de


maxim la dintele axisului

Anatomia functionala a coloanei vertebrale


Miscari elementare

Vertebrele nu au acelasi grad de mobilitate

Jonctiune vertebrala/ zona hipermobila =

zona de tranzitie intre doua regiuni vertebrale

Mobilitate articulara pe regiuni

Mobilitate articulara pe regiuni

Mobilitate articulara pe regiuni

Mobilitate articulara pe regiuni

A = cervicala
B = toracica

A = lombara
+ toracala
B = cervicala

Mobilitate articulara pe regiuni

Mobilitate articulara pe regiuni

DISC INTERVERTEBRAL
PRESIUNE

Repos

DISC INTERVERTEBRAL
REDISTRIBUTIA PRESIUNII

DISC INTERVERTEBRAL
Mobilitatea discului intervertebral

Limitarea miscarilor

Ligament
Longitudinal
posterior
Ligament galben
Ligament
supraspinos
Ligament
interspinos

Limitarea miscarilor

Ligament
longitudinal
anterior

Procese spinoase

Miscari elementare
FLEXIA:

Amplitudine maxima in reg. cervicala


Completa (160) NUMAI cu participarea soldului
Controlata de: contractia gradata a extensorilor
Limitata de:
1. Capacitatea de compresie a discurilor (a inelului fibros)
2. Ligamentele dorsale: supraspinos, interspinoase,
galbene, vertebral posterior

Miscari elementare
EXTENSIA:
Amplitudine maxima in reg. cervicala
Controlata: - in ortostatism de contractia
gradata a flexorilor
- in decubit ventral numai de extensori
Limitata de:
1. Capacitatea de compresie a discurilor
(a inelului fibros)
2. Ligamentul vertebral anterior
3. (in extremis) atingerea/blocarea
apofizelor spinoase si articulare

Miscari elementare
INCLINAREA LATERALA:
Amplitudine maxima in regiunea toracala
Depaseste 16,5 numai prin asocierea cu un grad de
rotatie
Controlata de: inclinatorii de partea opusa, flexori,
rotatori
Limitata de:
1. Apofizele articulare
2. Capacitatea de compresie a discurilor
3. Ligamentele intertransverse contralaterale

Miscari elementare
ROTATIA:
Amplitudine maxima in reg. cervicala
Amplificata de asocierea cu inclinatie laterala
In reg. lombara este foarte mica in
ortostatism (5) si imposibila in extensie
(datorita formei apofizelor articulare)
Controlata de: rotatorii contralaterali,
inclinatori, flexori, extensori
Limitata de: apofizele articulare

Miscari elementare
Articulatia Atlanto-Occipitala:
Miscari: flexie (20), extensie (30), inclinare (15) a
craniului (miscarile CV se masoara pana la dintele
axisului)

Axul de miscare prin mijlocul fetelor articulare ale


atlasului

Flexori: mare si mic drept anterior, drept lateral al capului


Extensori: mare si mic drept posterior, splenius,
semispinali, trapez
Inclinatori: splenius, semispinali, trapez, drept lateral, SCM
Limitata de aparatul ligamentar

Miscari elementare
Articulatia Atlanto-Axiala:
NUMAI miscare de rotatie in axul dintelui (30)
Limitata de: - Ligamentele dintelui
- Capsulele articulatiilor atlanto-axiale
laterale
- Aparatul ligamentar atlanto-axial

Miscari elementare
Articulatiile Sacroiliace:
Miscarea de nutatie:
La trecerea din relaxare (clinostatism) in incarcare (ortostatism)
Rigidizeaza bazinul (sacrul se infige ca o pana intre coxale)
Se face pasiv (fara contractie musculara, gravitational)

Miscarea de contranutatie:
La trecerea din orto- in clinostatism
In hiperextensia trunchiului
Se face pasiv (prin retractia ligamentelor)

La femeia gravida imbibitia ligamentara creste amplitudinea ambelor miscari


(ceea ce faciliteaza nasterea)

Pozitia coloanei vertebrale ca intreg


- Curburile fiziologice Lordoza cervicala

Cifoza toracala

Lordoza lombara
Promontoriu
unghi lombo-sacrat
Raza de concavitate a sacrului

Scolioza dorso-lombara:

()

N < 5

Coccis: - de obicei usor anteversat

C2, T1 si S1 trebuie sa fie coaxiale

- frecvent nu este nici axial

Pozitia coloanei vertebrale ca intreg


- Curburile fiziologice -

Pozitia coloanei vertebrale ca intreg


- Curburile fiziologice -

Echilibrul coloanei vertebrale


Rolul curburilor
1. Mentin centrul de greutate al
intregului corp in interiorul bazei de sprijin

2. Ofera parghii optime muschilor


posturali

3. Atenueaza socurile mecanice


generate de deplasarea bipeda asura capului

Axul centrului de greutate


Fiecare segment al corpui (cap, torace,
abdomen, bazin) are un centru de
greutate propriu, care NU se afla pe axul
de incarcare gravitationala a intregului
corp!
Ortostatism:
- echilibrat = segmente aliniate vertical,
sprijin simetric pe ambele membre pelvine
curburi minime
- dezechilibrat = segmente nealiniate
(flexie/extensie, inclinare, rotatie
segmentara) curburile se modifica pentru
a pastra centrul de greutate in baza de sprijin

Axul centrului de greutate


Asimetria stanga/dreapta
scolioza compensatorie:
- minima (<5) in
ortostatismul echilibrat
- se accentueaza
proportional cu inclinarea
segmentelor

Axul centrului de greutate


Asimetrie ventro-dorsala cifoza
toracala, lordoza cervicala si lombara
Datorita arcelor largi de
miscare, la mentinerea echilibrului
participa si articulatiile membrului
pelvin (in principal soldul)

Echilibrul Intrinsec al CV
In vitro CV isi pastreaza forma (inclusiv curburile) chiar si dupa
sectionarea tuturor insertiilor musculare!

Echilibrul intrinsec se bazeaza pe:


- ligamente, care sunt foarte
putin extensibile si stau in
tensiune, limitand miscarile dintre
vertebre
- discurile intervertebrale,
care se afla permanent sub
presiune (proprie + incarcarea
gravitationala)
Echilibrul intrinsec (Steindler) =

rezistenta elastica a ligamentelor la tensiune


rezistenta elastica a discurilor la presiune

Echilibrul extrinsec
Static (mentinere ortostatism)
1
2

Principalele grupuri musculare implicate


sunt opozanti de la etaje adiacente, descrisi
de unii anatomisti ca un sistem spiral care
tinde sa stranga spre axul de incarcare
gravitationala.

3
4

1. Muschii spatelui si dorsali ai cefei


2. Muschii abdomInali (presa abdominala) + ilIopsoas

3. Fesierii si extensorii coapsei


4. Muschii ventrali ai coapsei
5. Muschii dorsali ai gambei

Echilibrul extrinsec
Static (mentinere ortostatism)

A = sprijin
R = rezistenta (greutate corporala)
P = muschi (erectori)
G= centrul de gravitatie

Echilibrul extrinsec
Tonus muscular =
muschi scurti din
planurile profunde
Cavitate toracica si
abdominala

Echilibrul extrinsec
Dinamic
Muschii posturali nu sunt niciodata complet
relaxati in ortostatism, indiferent de pozitia de
echilibru!
Gradul de contractie se numeste contractie
posturala reflexa sau TONUS POSTURAL.
Miscarea este reglata si echilibrata prin actiunea
conjugata a muschilor care o determina si a
opozantilor acestora.

Echilibrul extrinsec
Dinamic
1. Legea inductiei reciproce (Scherrington): contractia
unui grup muscular care initiaza o miscare induce
scaderea tonusului muschilor opozanti proportional
cu amplitudinea miscarii.
2. Pastrarea echilibrului ortostatic mai implica si un alt
fenomen, controlat de la nivelul SNC: o miscare ce
scoate un segment din pozitia de echilibru induce
cresterea tonusului antagonistilor din etajele
adiacente (si chiar miscari opuse compensatorii
daca este cazul, pentru pastrarea centrului de
greutate pe baza de sprijin)

Dinamica CV in mers oscilatiile


centrului de greutate
In ortostatism echilibrat centrul de greutate se
afla la nivel L1-L2, in axul corpilor vertebrali.
In mers centrul de greutate oscileaza in toate
planurile.
- In momentele de sprijin unipodal baza de
sprijin se reduce si se deplaseaza lateral.
- Coloana vertebrala compenseaza prin
accentuarea scoliozei, moment in care
centrul de greutate se deplaseaza 4-5cm
lateral de corpii vertebrali L3-L4.

Echilibrul extrinsec
Dinamic

Echilibrul extrinsec
Dinamic

Bute
zygapophysaire

Dinamica CV in mers oscilatiile centrului de


greutate
- In momentul in care membrul pelvin pendulant se afla
dorsal de cel de sprijin intregul trunchi se ridica, iar cand
membrul oscilant se deplaseaza ventral trunchiul coboara.
Amplitudinea oscilatiei verticale este de 4-6cm.
- In momentul in care membrul pelvin pendulant se afla
dorsal de cel de sprijin trunchiul se inclina dorsal, iar cand
membrul oscilant se deplaseaza ventral trunchiul se
inclina ventral.

Dinamica CV in mers
- compenseaza oscilatiile centrului de greutate
- atenueaza socurile prin:
- elasticitatea discurilor (vezi echilibru intrinsec)
- elasticitatea datorata curburilor (CV se comporta ca un arc)

COLOANA VERTEBRALA

Corelatii anatomoradio-imagistice

Consideratii tehnice: Incidente fundamentale


de fata- PA

OAS

OAD

Profil
stang

Profil drept

OPD

OPS

de fata- AP

Algoritm de interpretare
imagistica
Modificari de statica/
aliniament
Modificari de structura si
forma a corpilor vertebrali
Modificari ale canalului spinal
si a cordonului medular
Modificari discale
Modificari interapofizare
Modificari in partile moi
perivertebrale

COLOANA CERVICALA

COLOANA CERVICALA
A. Radiografie axiala- vertebra cervicala
inferioara

B. Reprezentare schematica:
1. Corp verebral
2. Proces transvers
3. Pedicul
4. Canal vertebral
5. Proces articular
6. Lame
7. Proces spinos

Vertebra cervicala - imagine axiala

COLOANA CERVICALA
Topograma axiala a unei vertebre cervicale
-Sectoarele cu nr pare (2, 4, 6, 8) participa la
protectia continutului nevraxial din sectorul 5
-Sectoarele 1 si 3 corespund patologiei
vasculare vertebrale
- Sectoarele 7 si 9 sunt responsabile doar de
patologia maselor musculare paravertebrale

Arhitectura coloanei cervicale


conceptul biomecanic al lui
Louis a distributiei pe
coloane

Radioanatomie:
Incidenta de fata

Reprezentare schematica
vertebra cervicala - de fata:
1. Proces articular cu fateta
articulara superioara (a),
istm (b) si fateta articulara
inferioara (c);
2. Proces semilunar / uncus/
apofiza unciforma;
3. Proces spinos (bifid);
4. Proces transvers.
Radioanatomia unei vertebre cervicale - incidenta de fata.
Reprezentare schematica (A) si corespondenta anatomoradiologica (B)

Radioanatomie: Incidenta de fata

Radiografie coloana cervicala:


Incidenta de fata

- proces spinos
- uncus
- mase laterale
- prima coasta

Radiografie coloana cervicala:


Incidenta de fata
linia

proceselor spinoase

marginea laterala a
corpului vertebral
marginea laterala a
maselor laterale

NORMAL

Radiografie coloana cervicala:


Incidenta de fata

SPATIU INTERSOMATIC

UNCUS

PARALELE

Radioanatomie: Incidenta de profil


1. Fata anterioara
corp vertebral
2. Proces transvers
3. Fateta superioara a
procesului articular
4. Fateta inferioara a
procesului articular
5. Lama
6. Proces spinos

Radioanatomia unei vertebre cervicale - incidenta de profil.


Reprezentare schematica (A) si corespondenta anatomo-radiologica (B)

Radioanatomie: Incidenta de profil

Radioanatomie: Incidenta de profil

Dedublare vertebrala datorata pozitionarii:


A.Dedublare verticala prin inclinare laterala
B.Dedublare orizontala prin rotatie axiala
C.Dedublare mixta prin rotatie-inclinare laterala

Radiografie coloana cervicala:


Incidenta de profil

- corp vertebral
- mase laterale
- proces spinos
- procese transverse

Parti moi
prevertebrale
Parti moi prevertebrale
cu grosime maxima de
pana la 2-5 mm

- la copil: 3-4 mm
- la adult: 2.5-3 mm

Parti moi
prevertebrale
cu grosime
maxima de
pana la 21-22 mm
Linie spinala anterioara

Linie spino-lamelara
Linie spinala posterioara

Radiografie coloana cervicala:


Incidenta de profil

Pana la C4

ADULT
COPIL

Aliniament

4. Linia spino- 3. Linia spinala 2. Linia spinala 1. Linie


lamelara
posterioara
anterioara prevertebrala

Radiografie coloana cervicala:


Incidenta de profil
SPATIU
INTERZYGAPOFIZAR

SPATIU
INTERSPINOS

NORMAL

Radiografie coloana cervicala: incidenta de profil

Indice de TORG = 1. Indicele de TORG (A) reprezinta raportul dintre


diametrul AP al canalului rahidian (a) si cel al corpului vertebral (b).

Radiografie coloana cervicala: incidenta de profil

Variante anatomice:
A.Tubercul de Chassaignac (vezi sageata)
B.Dorsalizarea arcului neural posterior al vertebrei C7 (vezi sageata);
inversarea compensatorie a lordozei cervicale la C4-C5.

Radiografie coloana cervicala: incidenta OAS

1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.

Proces transvers drept


Pedicul drept
Corp vertebral
Proces semilunar
stang
Pedicul stang
Lama stanga
Proces articular stang
Proces spinos

Radiografie coloana cervicala: incidenta OAS

Radiografie coloana cervicala:


Incidenta oblica 3/4

- gaura de conjugare
- uncus
- pedicul

Radiografie coloana cervicala: variante tehnice


(B) Ortostatism - Rx de profil

Luxatie unilaterala
C3-C4 si o fractura
cu deplasarea a
apofizei articulare
superioare C7

(A, C) Decubit dorsal

C7-T1

Radiografie pozitia inotatorului


- Vizualizarea aliniamentului C7-T1

Luxatie bilaterala C6-C7. (A) Rgr de profil aduce foarte putine informatii. (B,C)
Diastazis uncovertebral bilateral-instabilitate globala confirmata CT (D).

Incidenta Dorland vizualizare foarte buna a articulatiilor posterioare

Fals profil. Reprezentare schematica (A) si corelatie radiografica (B).

Incidenta dubla oblic descendenta. Vizualizarea suprafetelor articulare superointerne (A) si respectiv posteroexterne (B) ale articulatiilor posterioare.

Radiografie coloana cervicala: examinare


dinamica

Radiografie coloana cervicala: examinare


dinamica

Reprezentare schematica a mobilitatii


vertebrale de profil

Mobilitatea se masoara in raport cu vertebrele subiacente. Ea se descompune


intr-o miscarea de translatie si basculare, de tip anterior in flexie (A), de tip
posterior in extensie (B). Miscarea in ansamblu poate fi asimilata unei miscari
de rotatie in jurul unui centru virtual (C).

ATLAS: 1. proces transvers; 2. fovea articulara superioara; 3. tubercul anterior; 4. fovea


dentis; 5. foramen vertebral; 6. masa laterala; 7. tubercul posterior; 8. foramen transvers
AXIS:
1. odontoida/dinte axis;
2. suprafata articulara
anterioara;
3.
proces articular superior;
4. tubercul
anterior;
5. tubercul
posterior;
6. proces
articular inferior; 7.
foramen transvers;
8.
foramen vertebral;
9.
proces spinos

Radiografie coloana cervicala: C1-C2


Gura deschisa

- corp C2
- proces odontoid C2
- mase laterale C2
- mase laterale C1
- condili occipitali

Radiografie coloana cervicala: C1-C2


Gura deschisa

Radiografie coloana cervicala: C1-C2


Incidenta de profil

- corp C2
- proces odontoid C2
- arc anterior C1
- arc posterior C1

Radiografie coloana cervicala: C1-C2


Incidenta de profil
PARTI MOI PREVERTEBRALE

- la copil: 3-4 mm
- la adult: 2.5-3 mm

Radiografie coloana cervicala: C1-C2


Incidenta de profil

INELUL HARRIS

INTEGRU

Radiografie coloana cervicala: copil - adult


Incidenta de profil

JONCTIUNE CRANIO-CEREBRALA
Unghiuri si linii de reper

a) Linie bidigastrica a lui Metzger si


Fischgold
b) Linie bimastoidiana a lui Metzger si
Fischgold
c) Unghiul condilian al lui Schmitd si
Fischer
d) Unghiul bazal al lui Welcker
e) Linia gaurii mari a lui McRae
f) Linia palato-occipitala a lui
Chamberlain
g) Linia palato-suboccipitala a lui
McGregor
h) Unghiul lui Boogard

JONCTIUNE CRANIO-CEREBRALA
Articulatii atlanto-occipitala si atlanto-axoidiana

1. Ligamentul longitudinal anterior


2. Ligamentul longitudinal posterior
3. Membrana atlanto-occipitala anterioara
4. Membrana atlanto-occipitala posterioara
5. Ligament atlanto-axoidian
6. Ligament apical
7. Ligament transvers: fascicule ascendent si descendent
8. Membrana tectoria
9. Ligament alar

COLOANA TORACALA

Radiografie coloana toracala


1. coasta
2. proces articular superior
3. canal rahidian
4. proces spinos
5. lama
6. proces transvers
7. suprafata articulara (costotransversa)
8. pedicul
9. proces articular inferior
10. suprafata articulara (costovertebrala)
11. corp vertebral

Radiografie coloana toracala: profil

- corp vertebral
- pedicul
- proces articular
- coasta

Radiografie coloana toracala: de fata

- corp vertebral
- pedicul
- coasta
- clavicula

COLOANA LOMBARA

Radiografie coloana lombara: profil

- pedicul
- proces articular
- proces spinos
- foramen

Radiografie coloana lombara: profil

PERETE VERTEBRAL ANTERIOR


PERETE VERTEBRAL POSTERIOR

ALINIAMENT

Radiografie coloana lombara: profil


SPATIU INTERSOMATIC =
DISC INTERVERTEBRAL

1 si 3: INEL FIBROS
2: NUCLEU PULPOS

Radiografie coloana lombara:


profil
SPATIU INTERSOMATIC =
DISC INTERVERTEBRAL
Inaltimea spatiului intersomatic creste
progresiv de la L1-L2 la L4-L5.
- daca inaltimea se reduce fata de un etaj
supraiacent
- daca inaltimea este egala intre doua
etaje consecutive ... Atunci ....

... PENSARE DISCALA =


Discopatie

Radiografie coloana lombara: de fata

CORP VERTEBRAL
ARC POSTERIOR

Radiografie coloana lombara: de fata

UMBRA PSOASILOR

- proces spinos
- proces transvers
- proces articular
- pedicul

Radiografie coloana lombara: de fata

Radiografie coloana lombara: oblic 3/4

Radiografie coloana lombara: oblic 3/4

SCOTTIE DOG

Ochiul = pedicul
Nasul = proces transvers
Urechea = proces articular superior
Piciorul din fata = proces articular
inferior
Piciorul din spate = proces spinos
Gatul = pars interarticularis
Corpul = lama

NORMAL

DEFECT DE PARTE
INTERARTICULARA

COLOANA VERTEBRALA

COLOANA VERTEBRALA

Rectitudine a coloanei vertebrale de fata.


Procese spinoase aliniate, pe linie mediana.

COLOANA VERTEBRALA

Inaltime egala a corpurilor vertebrale.

COLOANA LOMBARA
Anatomie topografica

Cauda equina Mielografie conventionala

Anatomie topografica

Anatomie topografica

Anatomie sectionala

Anatomie sectionala CT

Anatomie sectionala CT: nivel L3-L4

Anatomie sectionala RM:


secvente ponderate
T2
in
plan
axial
b
c

Forma canalului se schimba treptat: de la ovalar la triunghiular si la fel a pediculilor

Anatomie sectionala RM:


secvente ponderate T2 in plan axial
Nivel L4-L5

Anatomie sectionala RM:


secvente ponderate T1 si T2 in plan sagital

Anatomie sectionala RM:


secvente ponderate T2 in plan sagital

Anatomie sectionala

Anatomie sectionala

Anatomie functionala coloana


lombara: flexie vs extensie
a1

b1

a2

b2

Anatomie functionala:
aspect canal rahidian

Anatomie functionala
FLEXIE

EXTENSIE

Anatomie functionala: aspect CT canal rahidian la


nivel L4-L5 in flexie si extensie

FLEXIE

EXTENSIE

Anatomie functionala:
structuri spinale in flexie si extensie

L4

S1

L5
L5

Flexie: linie punctata


Extensie: linie continua

Anatomie functionala:
foramen lombar in flexie si extensie

L3

L4

Flexie: AB=16 mm

Extensie: AB=9 mm

Diverse masuratori

a = diametrul AP al corpului
vertebral
b = diametrul transvers al
corpului vertebral
c = diametrul AP al canalului
rahidian
d = diametrul transvers al
canalului rahidian (distanta
interpediculara)
e = distanta interapofizara
f = profunzimea recesului
lateral

1. Sectiune pediculo-lamelara:
diametrul AP al canalului rahidian
2. Sectiune pediculo-articulara:
profunzimea recesului lateral
3. Sectiune discala: masurarea
diametrului transvers interarticular

DIMENSIUNILE CANALULUI LOMBAR

1.
2.
3.
4.

diametrul AP
profunzimea recesului lateral
diametrul interpedicular
diametrul interfatetar /
interarticular
5. lungimea pediculului

VA MULTUMESC!