!

;-t c

ri

.i..

)/^ '
(r

f'

...
"i

ni,

; .'t

\
,,1

)'lj. q,

ll'

fi''

,,,1,
I

,; It
a
.A

',j

'

, ,\n?
F"

I. STALIN
PROBLEMELE

ECONOMICE
AI.E SOCIALISMULUI

IN

d ,rn;$ru

!D ft ri.;

q,.

',1j1

II.R,S,S.

olsERVATrr CLI fn[rrdE L,\

rnolilll\ltl.! l1!n\O\llCE

l)lsCLIllA DIN
Na)l:lvlillllF 19-:I

LhGA I E DE

prinil io:te docuDrenlele priviio're la dGcrlk c.dnomici

crre a avll loc in hsittr.i c!
3pmcr.re3 rioie.lul!i nanua
lulri de e&nomje politici P.irlre altele
am p.i,nit ..PrDf0eri ji!nitu tmbln,ti.
lncr rroic.1trr!i ,irnurhrtri d. ..onomic
0orili.ii",,,Pro0trnri
sm*lilor ti hcx,dli:llLol din proi.ct,
!Ior: destE.rc(ilrnLL! titigio3s!,.
so.otes. nc.es:r sii Ixc rm:to3reh
obnn:1ii cn p.i!ire ir to,te accnc ma
m

rcaale, pre.trn Jj13 proieitrt de mrm31.

Ace i lovartti grc$sc trotund Dul,

c:t se lcde ej conlundi hsile $llinlei,

care oglindcsc nroceselc obhctive cc au

loc independent de voinl! oamcnilor in
naludsar in socictale. cu aceielesicare
nLnl d.lc dc gurenc, srnt creati din
dccat o puicrc
voinl. or:n.nrLor qln!
^u
jrldicii. llL! ntr {relrr. lFii nic dc.nr

.otr.cr. hs l. t{iiDlci
drcli's1e
vorbr dc hgile tti'nindirctutl
d!
lcgile e.ononiei Io
srtr
lclor Drlorii
lilice cr o ogli'dirda lrDcesdor obic.
Lve caft itr loc nrdePcnddrl de voinl!
oamcnilor. o.mnii Pol sll dlscopdr
rrene lcgi, siile o'noascii, si lcstldiezo,
!;i tjni sen' de ele in acliunire lor, s;i
n folose,sc, ni intcrcsrl so.ht:lii, dar
cj rtr pol sil l. schinl,. san s:i le sur
fre. cr aL:lI mri nn'li ci t! llt si lor
ncn. s3u si crelze noi hli rlc sliinlci
lNlrmn:i od! ac!3stz ci de Piidd
rc^,llrtelo cclnriii lesilor nrttrrii, rtzu1
ntclc a.th,nli io4elor n,tuiirrnt ln ee
,\1rrxismtrL

,n tor fur
lf- I .L-li" t Pc lor n niP, in
I I I I ,L-*b, Jr !e ro. (onDnri
desc

ri

lcsil. eonoiici polili.e oglln

leglr crre st,u l: ban rnor fro.esc

laplLLL

cc so dcsliitogri jndcDendent d. voinlr

ornknilor. Ei so.olesc di dai frind ro
llL deos.bjL IF .r.e GLori, Lamnr\:t
strirlui sovillic sl,tnl sovhtic, con
duciloii lui, pol st strprift lcgile cxis
lenlc nle .conoirci polltice, po1.,slj f.r
iFZe noi kgi, ,,si oceze n.i kgi

rde d! o.inl;iurrt,.i actiuDo dclrrr

1i!: a forlc Dr n.lLtrii se producc pretulindcii ti lntolde'unr .a D jo4ii eLemcn_
larii, int,lr.:bi1i, c.i! nu Porte Ii iF
dc

acliruF. o,mcnilor? N!, nn

'luerlali
in*rmni,. Drcli rr.cDr:bstrn.lic (e

prc

(elelo ,slronomicc, eeologhe )i dc alLe

$l!vr pm.csc .n.lorce, ln .are oaflen i,
.hirr daci .u rjuns si crnoasci hgik
l.,v.llirii :.esiora. r!nt lnt.sdcvir ne
pulin.loris; le irfluenfoze, 3pDi in multe
dlte crzfti o.Duii su't dcpn*e dc a ri
neputimiori ln ..crce privette rcsibililateR de a inlLurila frocesele nahtrii. In

ormciii. cuDoscrnd
l,gih 1r!ri lnjnLl
. rjnrrdl ,e p! rh, it crnd! lc r tu
losi.dtr ie .u frheterc, pot si limileT!
slera.le a.[rnc a ,ceslor., si des ro4c
Lor destruciivc al. n.1!fio rlti dnedie,
si indrcph tor{ele destruclive aLe n.lulii

Si luim nn cxemlilll, nn.e mnlts r1.

teie. ln limp .il. nrilvehl mviEirea

marilor fluvii, intrnd4iih, dclrrg ca

locuinjclDr ri scminitrilor provo.atii
dq rceslea era! so.otte o c'lrnltsie d

n.i',liiurr1, nnrotriva circia oanenii

emr nepul;ciori D3r c! lidrpul, odal;i

dezvolLaier

cliotln,lelor

omtrLui,

dird oanenli rnvlll:t si co.st i:sci

digtrri ti l,i,lror!nlzle 2 dcv.nit posibil
ca socictalca sii li! t.ritii dc cal,m t31.:
inrrthll lor. orc n,r:nte pirc3u de ne.
inLituml llxi Dull, oamcnil i! invil.i
si 0trn: rrritr fDrlclor d6irucLive ale n3
lurii, st le strunesci .a si zicem rtl,
si indreDG io . apeiln lolosulsoci.iilii,
s'o ro!oscasc: pen(ru irigarca osoarelor,
dobindirea de energie.

pcnt

Idlermnii orre ..erst. cii oamcnii r!

nr|)rinmt.:lrel l!g le- n]iuril, !cgi1c rliin1!i, .: au cnyt noi lesi rlt rxturi. roi
lcsi rLe riihlei? Nr. Dr nts!rmni. Adc.
viirul esie ci ioil; ,.erni prcc.dtrri,
de prcinlampin c r acl,iiii torlelor des
tructive ale rpei si de foLosirc a lor tn
nldesrl rocieHtii. se dest:soar: lirii

incilcare, schinbare sau rprimar

a legilor stiinlei, iiri si se creze noi
leei ale $tiinlei. irinpoLivi, loati ace,
sti proceduri se rerli2eazi ln nod rig!
ros, pe baz, l.gilor mtrrii, a legilor $i_
inlei, d.i orice incrlcare . legilor mlnii, cea nai mici incilcare r 1or, nar
Iacc deal si strice lreaba. si zidirni'
ceasd ,ceasti Procedud
Acelal luq! hebuc spus li despE le'
gile dedolt:rii cconomho. desprc legile
economi.i pdlitice inditeienl dac, e

vrs

\o[ba de perioada capiialisn!loi satr de

porroada socialhmrlri. Si sci, .a 5i in
doneniul rtiinlclo naturii, hsilc dz

voltirii eco.onic. nl legi olrleclile,

carc ogLind.sc Procesele dc dlzrollrre

cconomke cc n' desr4oarii indef.ndenl

d. voirls oafrenilor. OanEnil PoL sii des
.opse acede lesi, si lecunoa*i Si. spri
jinindu+e De .lc, sl le loloseasci ln interesul sociciilii, si dea o .ll: dircclie
xciiunii d6lr!ctire , dor kgi, sd lini

lczc

st4. lor dc rclilre, si do .ahP

libcr altor lcgi care.ti cmcsc drum, dar

cin! pot si le slprine sa! sii creeze noj
Una dinhe paiicuLaritrtile cononlei
politice conni in laplul ci lesile ei, stfe
d.osebile dc legile siiinlelor n.turii, nu
s!nt legi de lungi durct!, c, 3.esie Legi
su rn o,he sz
1or rlio
ncazi in dcctrrsrl 'naFitaicz
nnci perioade Glorice
,ehrhinate, drpi .ire ele cedeazi locul
rnor legi noi Legile acestea, lnsr, nu
runi sup natc, ci lti pierd plierea dalorni lnor noi condilii eonomice ti piiri
ses. scena pentru a ceda locul unor legl
mi, ere nu se creeazi prin vointa orl
ci apar pc baza (dor nol condi
'ncnilo.,

I;nii se rcteri la ,,Anii.Dnhring a lri

llnsok ls lormlla l!i, dup;i .3re, odrli
ru li.hidnrea capilalhmul!i ri c! socia
Ltma mijlo,celor de prodrclie oameill
\or cipala plide.supn mijloa.elor lor
vo! el Lieru de sub j!$l
llaiilLor socialNonomi.q \or d$eni

de produclie, se

,,supirji vj.lii lo' smirl. Engds

denumcr{c a.e,s1: lib Lrle .ie.esit.Le
inle e6i . Dxrrc rolG iiinn?.,o{a

t.te n,1!lsj ?;\..,dr inrcmn:

ci o.

mnil. .urorrnd hsilc obh.lirr (.fu

ccsilrtc, ), L ror rpicr i'irrn rtrod re
deplin rorrti.nr in iikreJl $.iet4ii.

TomEi de:.letr sLrutr? Eng.ls to1,.i.i:

, Legile p.op.i.i lor rt(ivi1,li so.lt!.
.:rc 1i se inrried Piinr r.!n oxm.ni
lor.i niite leg 3l! Driurij.lcgislriir.ri
ca.e ri domin3u, ror Ii apLicr{c de..tm
inainie dc oahcni itr deiil Di .'n.tlinI:
deca!zi ii, prin uanarc, vor iicomraLe

Preclh se r&e,lorntrla luiDrg.ls n!

pled.rri ddo. in favoire. rc!lon can
crd cli in socialisn Fl ii suprimne lF
gil. econo'ilce .xhlln{. ri cie.tc ,lieic
noi. D mfotri!;, .a cdc ru {'rrifrrtr.,.
.i .uro3ticrc: Legilor ecoRomnc 5i .Plj

dl!

n., Nr r

- !r! tol

Li'rli sttr'

.il

lc:jil3 .cototr'ic.

l,:i .rle & n.i

i! fn

ril ..ii!n.a
;,luDt, rii so.idrrer
ir t.lr lor

rccrtDr

^cerna,
,\c.rslr inscnrrr:i
llgi tctisrrl, : r.trin ril devii
sdrvfl lcgi or Est. dored t rr so.i.lr
i( !tr.do r.?uliik onsi in tll? li'silor,
.r r.ihbica ctrtros..lnd hslc {ofoni
tc: srrljirin.rtr:r Pr d.. rorh s, lmi
lur lie Lor dc ,4niie, sii h loLoie..
l:i io n'{crcnri s..iclilii ti si I. ,sinr'
D.rsei , r! flm s. irrlnni :i cu lorlele
Di l!r i 5i cL lcsilc lor,.53.u'r s! irllm_

rrr

dn

,: ir

.xono

rl

(e m:i n6,

frvtor

la

rteri la rolrl d.oscbil sl Fu

Sorilihe in ooera (c ..nsinrirc
'
.3re, .1, !fiG, ri Ci
so.ii ilnnntri,
'o1
t,osibili1,te sil sfrr:nc ltqL! cxirl!nte
alc dezloltt'ii Noiomice ti s, ,torine'
ze :liele noi. Ni.i :cersl: nu este ,deLinii se

l(ii

nolrL d.orLit aL Ptri.rii Soviltce

L \r,rilr p,

do

nrrr!,!f,/r-hn

f!ret i

se

rirur

So\

.l ti

irebil3 nu s, inlo.uia{t o Iormt de ex

ilortrrc prir alti tormr, aia dm {r jn
UnDlri lD .crolrliiLc dnr LF.u1,.isi li'
*nL-t".9)r" ,L-4";
ir,,L"
'rand. prin a.eea .i, dal firr6d .i nr FriL

o-

nicitrn tulde e]nDrion gaia tra

so.irlsii, e3 lrehtr:t
' gol'
si cftczc, c: si ,1.!n a$, pc ..loc
lorme ioi, socirlhLc, de..onomic
esie inconlestnbil o
sa(ln: srca 5i .orrflic:ii, Iiril Prc.donl. Cr toil! rcostea, pdlerea solicti.,
r tLderllnit .u cinJle a.orsi; srrcin:.
Dar es indepLiniro nu rnlruci 3r ii
srDrimal' lesile econonlcc cxi:tcnte li
ar ti, hrn i !ll.h noi, cifunui penhu
rii Ca h,zri pe leger ec.oD,iicii x .or_
nda lei ablit:itotii r rctnllilor de pn'
Iorl.lor dc Produc
ctrclic cr ..j:d.
'!
proarcth
dii lm noa_
dr
llc. Fortelc
nrii, nri al.s ir industric, aveatr ut c'
nu

ersll

giitit

de economic

.:.1s ro.ial, p! cdid tormz d. propri!

L,1e ern farl.ulfll, c.fiL.lhti. Bnzrir
lci obligrlorii . rhliilor dc Produ.tic
i .ffa.ierul lortelor de prodlc1ie, Pr.
i.n:x sovF(ic, a socisLizxt mijloacelede
rrod(r1jc, lc a liiflLl rrcFiein1. z inlrc(lri popor ri in I!hr1 acenr a d.stiinla{
sisl.n'tr1 .yio:iiirii, r .r3t rom,.le so
rirlisi! d! cconomic. Dac, nar ti ion
r.llsti lcge 5i d.c, ntr s'.r ii baTal te
rr, Pu(.rea sovhlici n ar ri prtr( si ri

i..$a ..oromicij a concordaniei obli,r,Lorii a r.l4jild de F.odrclie c.

'iddrl tor{eLor de prdduciie denr t hi
.orie diumulin liirile .atlt,l!ste. Dr.a
.: nr :i. ooil ln.i d.lnul rin a cap;
lri crlmp lib.r, a..astr sc datoierk iapItrlril .li tntAnfinii .ea mrl aEre tmpo
lrivirc djn pariea ro4elor so:icli1ii cre
! pe cale de disparilie. Acl ne lovin
,1. o,liil pr htrL,ril,te r legilor c.ono
D,icc. Spre d.Dsrbne de 1egi13 rtlinlelor

natlrii, lnde dcscoperiFa 5i 3plic.rc3

un.i hgl Doisc desulto3ri minlll se!
mlL 0!lin nrier in donlniu e onomir
deaoDcr reA ri rp ! nlr unPi cs noi
.r, rlrr! Lnideich to,leor so'ht;ti
JJl.'iP r."cLr de d s J'iLe nltnl nl
cean:i mdrnnPotrl!i.cdinf.ri.3 aces
tor forle. Ene nevoic, prin umare. de
o Ioril, de o lo e socialS c.Pabu se

n!: J.-!i impoLrn rc' O rrne

no rorl 5'reii ntrr ndnrasb
,orm. ali,ntei clasei nunciiode cu ti'
n!

rininrea, care .cPrczinti majoriialca co

lii4ito're a socicLiiii o aseD.nc, tor
r; d, !' q:sit in.i in alle liri, in ti.ile
:xDit3Lisd Acl esie secmtul laoiuLri ci
p'ji!rca sovi!1n, d lcusii s, zdtubersci
rorlcle lechi ?1e so.ictilii, iar legm cco'
nonici r concordaitei oblic.iorii 3 reLsliilor de produ.lle .u carlcterll ro4e
lor de rrodlclie a cipilat la noi c;n1

' Uni sp!a.r necsit"le darolrrrl

rL:n'1,(oru lprototl

oialer,

r(onomiei

frlionsLe dir lrm noaslri di Prterilso

victi.o posibilil:lca si suprift legile econo'nlce exislcnle ri si neeTc rlt.le
roi.,\.e,sl3 este rbsoltrt lals. Nu tEbft
confund3i! plannrilc noast. anrale li
cndnrLe dr legca e.onomi.ii obiedivii r
trsnirhste, prop04ionale, a
'.,!olti'ii
ccoromkinalionaG. Lcsca dezvolliirii
t . iJic'le . econon)i.i tr.lionale . xpli
rut ca o hgc oflsii lcgli .oDcurentci 9i
an hiei in prodrclic in capilslisn. Er
r ap:inrl pe taza so.i.llTijrii n,ljloacclor
)ro.Lqle, dupi ce 1ce: concurnlei
'!!
r rnxrhiej ln productie ti a pierdli pulcfua. El a inhit ir vigoire |Enlrtrcll e
..nornla n4ionrl6 sociaiGii nu po,te
$nt3 dcc;t pc bdza lcsii ccononice !
,grol(ijrii pLxnifi.rte . economei nl
li.ite. Aceasla inseann: c, leses d.'

rolli.ii plsnijicaid . $onodei n,llo

ri le d:i org.nelor noaslre de flsnilhzE

/,,sitilirared si 0lrnirice jun prcdlclia
so.irli. Dar posirtlilurrn n0 lrebtrc coi.
sunidoli

^.est.:

lucDri dilerih. Fenlru a {raNloDr .

c.zsli fosjbililalc ii realil3ie ircb!c si
studhm aceasLa lege sonomici, trebtre

s: nc-o ntsu n, tmbuc si hvali'n s'o

aflicrfl tn dcplini ruDc$inti dc cdrzi,
hebue si alciluir rsemcnea flaturi

carc si oglinde.scli pc deplin c.rintcle

accstci legi, Nu se 0oah spmc ci pl._
mriLe noastre dt!ale tl cincinalo oglin
desc f! deplin cerinlele accslei legi ccd-

Uniispun c: unele legi lconrni.e, jncl!siv leg.a rrLorii, .a'c .4ionerzi l.

noirnsocialisn,strnllcgi,,traEioflnr(e
s,r chiar,.radical kaErormale: pe!3z3
economcl pLanili.ate. Nici acsla n!
este sdevir.i. Ntr s! pot ,,irrnsfornu'
legi ri c0 it6t :nai pulin ,.in mod rdi
ptr{ea sii I. h:nsJornlm,
cal . Dacii
''n
an puG? si le ti srPrimtr, Jnlocrin'
.lule .u 3lle Legi Teza despre,,k'nstor
mrea leg lor cslc o riin:tili a fomr-

lei ereslte , ,,srprimtrii ti ,,lormt'ii"

legilor, Dcri tonnula lrrnilormirii les'i_

.Jercnii dcDrull uzuali

ia noi,r: ircbuitolurisi rcn!nl;n h er
in iitrrerrl .Mr|ti:lli Se po:ie li'nild
sl.ra de a.liune r cut:'or s .uliiror i.gi
..oromice, * ro,lo prinltfrnM xclh'
nca lor d.sttudiv;, ddci iirerte, o :se
rnere. acliun. cxhl:. drr cl! nu pol ti

lor e.orcmhe

,,t.arsrornDtc s:tr,,s!pinrle'.
Prir (rmrr., cr d vorbit ie

nuca'Iorldor nrl!riis.!

c!:na

,.snpu

a rorlelor eto.

rrcm dcloc si sl,urem cii or'

ncnii pot sii ,,sr rirr" legl . $iinici
sn( si,,Iorneze" a.esle hgi. Dimpotrni,
s: sp!f,cm do.r ci
ornc',i pot si d6copde hgi, si le cuno,icr, sii le irsu:ieas.i, si rnv.G s,le
qr ice in detlini cunortjnt, de cauzi,sl
lc rolos.3sd tn interlsrl ro.jcliiiii ti ln
tcltrl :&sla sii Le srttr'li, s: oblini dontr

Llrr, l.liic .:oionici Dolltj.. jn

so.lrlGm sunL lesi obi!.livc. c'r oeljn
d.sc hgiLe e shu l! baza pro.tsclor

A:

oconomicc .c $ dosriiorrt lDde

pcndent de v0.1. trorslri. Odn!nii.,t
ncagi' xre.sli tezi, ne.!ii lir fond tLlin

veli

i.r n.siod !tiiirla n.xli iDplicit po

sibilil,tca orciirei P.cviz (ni, P.in !r

la,

mric

i..(ii

posiLililri!a de

'

.ondr.e

stlrcci tot cesi sptrs aici

jGt
cnc
ri lndoobrtc cu.oscui, dnr ci
m cd,llne rini. nou rid, pin ulinarc.
S

rr pr(ca

Dr trcc si ne tierdon tnnlul .u rcpetarca unor .dev:rruri intuobl! clno{ulc

Dcsigur, 3ai iihhdev:r m este nimic
nou, dar :r li grerii si sc cread, ci nt
hcc si ne pie.dcD timoul cu reletsra
unor r&virttr, c!no..ut. noull FsPr e
cii sltre noi, s0re nuddrl dc .ondrcde,
lin ln liecrre nii de noi .adE ti'erc,
sre trd de doriil. d! 3 n! rjutr, d de
dor Dl3 dc r se ,rirnr, drr el! ntr dl su-

lhknti ed!..1i!
nullc adev:turi Linecunoscrie noui !i
surl nevoitc si bri5ric it itlu'sic. nle
sunt uluite de rcalizirih colosrle sle

Irrldii

Sovicti.c, su(!s.le !rlrarrdina

rc rG orilndtrt i sovicricc 1c amclcsc ai
.h in.!p si ti irdripue ci pukrea So,
\jdici , poatc orice ,.; p.nlru ea ,nifric
rr ene orea s.dr", ci ., poatc sj sr.
tri, P hli ! .ri nl. .: f.nB i. hc n.
ir.!m.u J.!;t toylir ) c!,nsl

du5!

u'

A.esti

3suptu protucJtor

lov:rii

to.

greiesc p.oruDd.

Si analjz;n lornuta tui Eng!ts,

l!
'trula

nL

lo\jtu5L

if rm; .i

Pari dul

T- i N@edrl crusr eniinln'l

I tJ I l',"d*r, d".*,,, d"p, -,
url pltQte: 3 Mliotu t:r

-f

L-l

ri

q'jloacele de rrod'ctie ln 1,ra noasl.i,

Elsocolcscci Dsrtidul r li Ileb!ll chior
alunci si lnlrtuE producli. de mirturi.
Ei se rclerii .ci la Engcls, carc spuDe:
,,prin Luare' in stipinire 3 mijlo.ce_
lor de trodu.li. d. cihe societate, pro'
dlclk dc mi nri csle l0liltrrsti si, prin
aceasta, este lnliiukti ridomjnatia pro-

Enqe5

i!ezi

n!

poaLe

For-

ri socoliti

oe

detl n rldd i' pk{ 5i, deoare@ e: ;u

araii daci esie !orb, de trarea tn slip9nhea societiiii z tututot ljlo^ce1o
de produclic satr ruinai a n.ei pii4t din
nijlmccle de prcductle, rdic: &ci toala
,nijloaccle de Foduclje ,! tost he.ure
in proDrietrtca irtrrg!lri popor s.r numai o Da.te din mirlo,celc dc produclie.
prin lmarq a.edJld tormuu d lui En.
seG podie Ii hlele$i i nrtfun Iet, 9J

Intirn
p.saj din ,,Anti.Ddh nq,
Engeh vorbeste despft lu:rea tn supanire a ,,r!rr.o. nijlo..elor de produciie,.
dcspE luarea ln supeni'e a ,,rdrdl,rdlri
mijloaccLor de prodkljc,,:. Prin 0rmrc,

'lt

dlh 3 r!,

DP

ir

v.dde n+
(nei
prrli
din
Dijloa_
lionalizarea DU r
cclc de prDdu.lic, ci r 1u{uro nijloee
ior de prodtrclie. 3dic, lreccru in pro
nri!rrtc. trkaru LL rq'.r r mrlo{clo'
dc orc,lu.le n nrmri d n nJu' rie ri

industrie, .ill 5i in agrj.ulturi

sesd:i trn 3semener grad in.it elr'iin
fo.
sibir .i ln caa'l lu:.ii l)ulcrii c! cake
Drolcrrrirr sii * kcac:] ,o,re mirloacclc
de producli. aLe lirii in proprtelatcr in.
lregulli poror ir si se intilurc d n uz

De aici rerulii cd Ingels a.e in rdLe

rc lliri tu crrc .rpil.lhmul ti conc!'ira'
rea prodtrcliei slnt deslul de dezvolUte
nu numai in industrie, dit ri Jn agricul
l0r:i, torlru 3 sc puler cxoropri. iodr,
mijio4lle de productic ale llrii ri r Le
lrece in proprklatca iniregulri lroDor'
Prin rnare En$h socolerle c, in dsa'
4?n.d lilri ar lr.bui, odalii .u sociali'
zrrer ,r!,.r mijloacclor de prcdr.lic,
si se inliiture prodRlia de nirluri Si

Ei iac rbshiclie in ozrt de ral: de

.henirnea imrotankipc c:E o.r. pen.
1ru A(g in .onr4ul rrlcriDr, .u enorn,
ui grclr,k spe.ilici in c.ono ria na
loDrli r Anglhi. Cred ci numai dupi
.. se va Ii slrdirt rce$i:i chestiune s,:r
j,rhz sol(tiona definitiv chesliun!: sonr
tei productiei de mirfui rn Anqtia drpi
llrrea puterii de ctlre troleiaiai Si

in fonnula sr,

EDgcls are in

O astlcl de 13.i h siirlilul vrrdrlui

t, ir nomcn{ul .taritki llnirii
,,tnli.Dijhrins , a to* n!d.i una sirr
gu.t, Anslia, unde dczvolkrer caPi(._
lismulri Si cdrcankaicr produiliei .lit

trc

nrlionrllzarea
De

ilttul,

ntr

Lri trecut, drr

u.D lal: tndi

r,rrol

nijloeelor'luti
de

nrn.i la slartiill ve.cu.

ijci i! nrez.ni nk atins

acet gmd de

dezvolrre

.:tiilalismlul rj dc con.cnhare a prodrcliei in agri.unuri pe car it obser

v5n in A.glia. In ce priveie celelath

liiri. ,'n .cestea, c! toati dervoltrrcd

ionntrli

ca

pitalisnlultri
s.to, nai exkii inci In
s,ie o d:si d!siul d! nuncioasil de pro

0ricLJrt r.ducrlur m : mrioc' 3

.,ror (rrtr.r lrcLu, s rc holirll! in
.i/!l Luri,, tuicrii Lle .:t pohl:rJl
\. D,ne in,r nrlmbrre.L c LrcUle si

Ia.ii rirolctariiltrl ti par|dul s:iu. drci

in(r'o t,d sx! ,11r, indusi! hra nDa'
slr:, lxnlii londilii f.vorabile peniru Lua
ri r!hr dF retr! ptuLer:r J 5i r;nur
n:re:.rpit. k'nultrL, d..r ii rcr. I r

csp,tzlrtul ii ind!nne Mncenl

inlr'!t;ra mirli,c!lc dt lrnd!dc incJt

ele rot Il extiropriale ti kc.ute Jn Pro'
rrclrlrJ 5@ltJl , Le liid rgr. ('trr,
!! loala !rcrt.iir c:! l: c'nul! estc
jncii alijl de lir:milatii intE turerolii.

Irorrelrr'frodl(ilor m\ \i

nrLoeii

n.jL nu e nonLil 5r se 0!nr Problenu

.- r. i.n, rertor !.odlcrloril

i,i-*Lr

.r,^r,,n"

t.*'t, . r"'

i, d! risrdns. ft lLire,.r nt nu
',k
iomr," 'mo aacersudF une,

r ri)irrt

rc

Lrza rnei atie ch!sittrni. si rntrme: c.,c

irr nE s:i tiq soxrtr pro,tu.liej de hiruri
/!fil ce vor li so.irizaro roarc nijlo$

n$ d,r, coi dc licut dac, ,u ta'le

mirloacelc dc prodr.lie sunt so.jatizsro,
.i nunDi o rartc din nirlorcele dc pro-

d(1je, darcoodiljifavort Le perir! tra.

re. f!l.rii d! cirlrc prohl:riat cristi
lrcbm o,re protcla.iit!t si j' pulerea
i trlbre cr sl desjijnleze incdjal dutt

r.,sl.

irodu.tia de n:rlrri?
ii, dcsigur, considcr!1i drcpt
rl1,fl,ns p!rerea unor psdrdo Dra.x\li,
Ntr pmte

.:n,socotcsc ci tu ascmenea cdndilji ar

i(,bui sri se r.nuntc ln turma l)utdii Si
5ll ic atl!pte ti:ini citrd ca|iralismul va
rr.ri ri fti'cze milioande d. oroducr.
ktri mi.j ri frijlocii, tfunsfornlirdr j Jn
ricjlori.gricoli, ri si con.lDIrcze mij

l.r.,"le de prod!cli. ln sgri.illiurt, cil

, L nri drpi ace.a s,ar pures plnc pro.

I dna luirii plk'ii

de

.iirc

proLet.rj3r

rtrlxrdr dijloacelor dc
prcdfttie. Se !nlchge ciinarxigili n! pol
si ac.e0te o asemenea .,solltie , dacii
ei nu vor si se frc, cu iolul de rutn.
D!ascmen.:. nn po.le fi socotili drePl
.ispuns nici pirer.a allor pseldo'm3r
xisti, caE crtd c{ ar trcbni porte si se
ia prlcE, ri sA se heaci la expmPiere!
prodrcitorilor mici 5l nijlocii dela sllc
ri la socializarea mijloscelor lor de productie. Nici 4.eas{e cale rbsurdi si cri'
sina!i no pot accepia msrxitlii, .ici o
cale ar submint orice posibi'
'senencr
litale de viclorie 3 rcvoluliei prolehre,
ar,runca pentlu mult tinP tirininea in
lasirul dutmanilor 0rlelariaiului
Rd\runsul . ,cQstr inireb3rc J d;t
, idpoz hrl
Lflr n n u(Jrie s: e
'lesprc
si!
,,013n coo'
ln natdt li in celebrul

ti a socializiirii

Risolnsnl l(i Lenin se rczumr,

,) si n( s.rpin

Pe

condilille [:vorabile
puterii:
prdlehriaiul s, ia
pentr! lusrc,

tiri si :ilcpi. n{eirrl .3nd

.rrilalismul va! Ii rcuJii sii rlinlze
tlti lalia d. nL l! ni:jornc dc fbdrc;i.
lori iirdrvtdrrli nicj ri nrijto.iil
t,) r: lxpr.rrien mijloa.cte .rc fro
Ir1.rca,

d!.1:c in industrc tisi le trc.em ni propri.trh. jnrrcsutui l)opori

0 ln ce prive$c lro prod!.itorit indi

lirirbLimicitinrijiJcii, sr i rtrtn treplrl

prodr.{ic, :.lcii ir
rtr i|lleprnid(i 3sri..k, collrouLri;
d) :i dsaorlri) r,rin t.,re Drtjto.c.te
h,dust ia ii s, d;m .otlorrilor baz
lcltnic: nodoni , rurii Drodrqij t:]r:
a lc cxD,ofi., ci, drmroiriyii, irkJrrf,
,lu.le din be\ug.u lr.doa.! ii , t! Da.
c) p!nrru o nrrnr: t!g!rtrr, lconori
inrre omr rt sat, inrrc indunric ! ,
sric! 1(rr, si li! n.rtintrli .irvr ljmt)
prcdmla dc mi.rurt (JrLirnbtrL p n
.rmD:rare-vilnzm) c. sing4rd Iorm:i
de leciluri ecoDonice cs orrrtr a..Jr.
tottrd tenlru l:rani ti sii sc dczrolt! l.

.i

n.rin'un' conerlul sovh(ic-.oDE(!l de

slnl si.oote':tisl.olmzni., eliminand
din ch.rLslir de Di.furi jrc toti capihIstori. construcllei nosstre smirlistc

aftti c5 ,ccrsri cal! dc dezloltare, ta.

srii d! Lerin, sn dov.dit , Ji in tolil]
Ene nr 31,r, de orhe lndoiali ci p.niru iorie 1:rllc capilalctc care :! o cla.
si dc prodsciiloi mici ri mijlocii nrai
mult siu nmi |)Llin numero.s:, 3c.asli
cak de dezvoll,rc .sie s:ngrm posibiLii
9i indicalt pcnltu vicloir soci'lh'nului.
Unii spm di frodlclia de inlrtu lrc
bue toluti, rn orice conditii, s: dr.: ti

capilalJsm. A.ea.
su n ene rderir.l. N! lnlotdezun, ri
nu ti orhe .ondiliil N! foai! ti idontirjcrl: 0rodrqia di nirjuri produ4ii
' dite'iie.
.ap t.List;. Suni do!ii l!suri
Prodrdin ..piti hli esi. o tom: s!pe
iioarii a productiei de nirfuri. Pmdlc.
1a

lia d. mirlra duce 1a capilall!n numai

lMd erht, propricl:te 0allicllari asu

pra nilloacelor dc pmduclle, da.t lo4a
de n,nc, aprre fr piali.a o
'narrr,.,re
porle li crmpiraii de capitaljst
9i ex-

ploatati h procsul de produclie dd.d,

0rin lrmare, xhu ir lari sistemul de
exploaLare dectirc capilalirli a nunctto.
rilor salarirli. prcduclia c.pitalist: tn,
cep3 acoro unde hijtoaceG de prodqic
sunL concenkste ln nrini prrlhulare,
izr nln.itorii, ripsiti de mijlo:ce depro.
d0cli3, sunt nevoili si ri vrnd, ron? de
munci cz pe o marlt. Firi s.easta nue-

xhti productie.:tilalhli.
Ei, dr! dici nu exhti acestc condttii
care iransfo.mi prodrqir de niirlfti in

prodrcli. capirarlslii, daci mijlo.cete de

pmduclie nu nai sunt trotrielate p3!rj'
cllar: ci 0roprietrie so.lrlislii, daci nu
lxislt sist.mul n ncii salariale lt lo4a
de munci n! msi esie na r, daci shicmul exfloalirii csle denull lichidal
clm r:mene atunci: pulcm socoti ctpro,
.l(lja dc mirnri vr dtrce tolusi la ca-

tltalhm? Nu, nu ttrlen s.cotisst[.1. Or,

soci!tatca nozsiri cstc IocnEio so.ict:la
in crre prcpljclaicr p,rlc!lrri asupfl
njjlorcelor de producli!, shteD,ul mun.,i
salari2i., sislemuL cxpLorlirii nu nii

Prodtr4l.

nirtu,i

Du poste u soco
de sino siilrtor, ind}
peddenl dc condillilc econonice incor'
j!riitodre. Producli. dc nrriuri ene nEj

hrrc deii

rrin.rmtir $rirrrGrj. E. I
cxnlrl sub Drlirdrira sdavisGt, Si a

dessvit.o ti lotlti n! i dls . c.tlr3.

D3 a exisirt suL, tetrdrlkD li I d
'hn
deservit, ioluti, d!{ a pre$til trrele
.ondilii penttu proJuclia crDil!lCil, 0u
a n$ li .4l.lh r. S! puh! rntr.ba'ea:
decc nrr oliea rrodu4lr dc mi.fri rl

d.screasi pcnlr! o nnrnili perioaCi

ti so.ielater foislri socirlsili, t:rli '
d!ce lr qrp l:1hm, daci linem seanr do
t3plul ci prcd(clj3 de mirlf n0 are 1a

noi o ftisrAndnc ntill de nclnnihli ti''

tolcufrinz:toare ca ln capilalhm, ci la

noi pmdldia de nrrruri cne mstleisi

la rn.adr! slrnt, drloat, unor condll i
(onomn! 3111 dc horilrlto.re.a pmpie
13lca so.izlii inrpn Dijlo,celor de pro.
dtrclic, liclrld're. shienrlui Drncii s.1,.
rile, lichi.lxna sislcmtrlri *floatirii?

r,''iis

dlrilce a rosl indzratii

ls noi in ldiL ddmiulje Proprielrlii so.
.iale rcutr|nijlo:.cio' de trodt.tlc, inr
shtemul mfrcri s4Lrrirte tl cxplo3tirii
a fost licliidrl, oristcrta productiei dc
niirttrri ii'r pi!rdnt scns!1, ci decl, din
xcerst, czuzi, 1r lreb!i lnlrlututi pro.
n cii

de:slnrnca nu este rdevirtrl

frezent excli la roi dotrll [orm! frndrn.nlaie de troduct e so:i:listi: de
stal
| rrlreAtrltri popor ti ioLlio,
iirii. n.!r(i dir rrm; nct!tiird ti nr
n,iii : i rcslLrl |)opo,. Ir inlrcp rerilc dc st.L, Dijlox..te de pmduclie ri
rrodusele prodntliri nrnl prop.hial.:
rn i retrinderile colhoznicc insii, detirnijlo'cclc dc ptuilclie

Ii

Aceasta

(prhantull nar:nile) 3p4in statului.

frod!3e1. produdiei s!nr rotusi proDrietalea fiecirtri colhoz irL parte, deorre.c

munca in collrozuri, c' 5 senjntcles'nt

3le lor Droprii,lar de ptmlnl, care a tost
pred,l coLhozurilor ln Ioosi'td vetrtcil,
colhozurile dispun de faDt ca de o pro.
prieiale a lor, de! n! pol si vrindd,
si I cumpere, si i dea rn arcndi s! sd.t
lpote.heze,

Ace$ti lnpEjrrare r..e ca siatut si

poati dJspune doar de productia intrc
prinderilor dc slat.ln timp ce de prod!c.
lia colhoznici dhpun nrmai cotbozrrite,
ca de o propri!t,le: lor Drr cothozurite
n( vor si insidineze prodrscle tor a tet
decrt srb lorni de ha.ruii, in schimbul
cirora e1e vor si trineas.: Dirtlritedd

carc su nevoie. arre t.g

e.ononire
cu oratDl declI prin n,rr:, decat schiB
brl prin .umpiraE-fi nz:re, colhodtrile
nu :cceDii in p&zenl. Deaccez, productia dc
ri .ncutalia de nrrruri
surt la 'nirtlri
noj, ln prezenl, lot alal de n!ce.

ziccn.

cr

30 d

ini

in urmr, airnci clind Len:i prel:misc

iecesilriea deTvolt!.ii
Binc intelcs ci alrnci cind ii l.tLr
celor dorii secloa,e de.prodslie lundg
neni:k,slctorul d stai ii cel collroznic,
vr sp3rc un sinsf s*tor dc zroru.lie
alolclprinziitor. 'llnd drerlul de r dis
prne (e lnlr.rg, rrodu.li! de.onsum a
i:rii, .ircrlalir nrrru lor cu ,,ecoionia
.i bineasci va dh0are.a ui eh
menl in!til al econoniei nalionale. Dar
3cern3 nu cxislt, .it
rimdn dori secioare de rrodudie funda

frodrli, de D,:rturiqi .ircrl?

tFbre si sc m.nlin:, c.
mrrrurilor
lia
un clcmcnt nec.srr ri deosebil de tolositor ii sislen ,l
1i.n.le.In cc lclvs alca 1o. crcrrer ri!i
singur scdor rnil: rc crlca sin0l.i alisorbni a s*lorului colhozn:c de c:irc
sldor! de sl,t, .eerce .sk pnlin pro.
babil (cici acest fzpt ar prlca Ii consi.
rnentale.

dchL ca o !xt.ofriere a .olhozuritor),

satr f. .aler orq,niTrrli un0i ory r eco
nDni. un:] d rttesuhti f.pat l.r a tu.
trchnianli di'r f.rtQ iidrsr.ici de sldt
ri 3 .oll,ozfil04, Nend nai inrij drel
t'rl d. s line evtd$lr i'hcq| p6rr.lji
de .orsurn z lirii, t,r c! |mrut ri de a
ilparlDa prodrsele, sub rornn s: ziceDr,
a schimbului dc prodsse aceasta enr
o chesliune a03nf, cr nm.siti o dis.

Prir urmarc. IiiodrcliModst,

mirlur nu

de

f,.d!.li. de m:rruri
obi;nuriri, ci o rmduqie d! rirtrri de
un 1.1 deosobir, o produciie de $ilrturi
Iir; ..tiil:,lirti, crre are dc a tz.e n,i
aics .tr nilrlfilc produ.itorilor smi,
liiri trnjti G131!1, .olhozurit!. .oorcral!3). a cir.i srcri de actirno cslc t'(i.
tar: l, otirectltc d!.onsrm individu,l. o
Drodudie de r,iirirri .,.o !rnlen( m se
ti.ile dczvolia tu niciun cz in 0.oduclic
ctr0i13LiJii 5i care, inri,rcrni cn ,..ono.
di, ci bineasci", esre so ilti sii dcs(
cstc o

vers.i cauza dczvollirii ti lntiri4l pro'

Deaccc.,

ntr

lovarisi .are

r!

deloc dmptaie acei

d.rl.rl ct,

inlrucet ssje-

iakr socialisli u lihid.azi formclede

m.rfi alc proJucliei, f tlebui, chipurile,

reslabilile la noi toat. catcsoriile sono'

o.oP c: | tu i.mtrL! rorl: de

nruncr .J n i 016\Jlo1rer. o| t, ul
pror t! la arir,. rrll drijode i prori
i!rr,ri (onrund; rro
luluL er. a(i
mtr!

ductk ac nlrturi c! produclk capilali_

sri ti socotesc ci od.1: e exisld pro'
duclie de n: ri llebrc si erhte tl pro'
ductie capilallsti. Ei nu lnteles cii PD
dr.lia nonstri dc nirru.i se deosehcSle
tdn.l de productla dc mirtuli in crpi

tlai mllt

nr6d st

decal

rui,

eu cicd

ri lr,llc

cl

.ste
ciile!3

Enunlim
noiilni llak din ,,Capitrlul lri l1rrx
ir cln Ila sa oclpt 'le anilD. caPi'
lrlGmuLui, noli!ni lipile .nilicirl 1a re
l(!lle noaslre socialiste m in lcd{e,

lntre altele, ncliunj.a mtrnca,,ne.esari,,

nruLltrs! ,,ne!c,:, si
,plr. prod su . trmp! n(!nr s r m
pul jnp,nrniri .\1a1 r.LnrLrTrl i,D,

gri

pror

Itgne. pr;du.llei. pcnttu d*vol'

tJc' iivliiin:]nlului, a rolirii srnllii
lii. penku or$nizared rpir;rii ldrii eit
n! ar Ii 101 aLrii de rqes:': clasci nun'
ciioaie, rJlali asulzi la prlere. ca ri
nlnca d,oltuil: pcnbr rcoli{k4 nevoi

t: knn, penl,! r

.;r.
rn' d,+r munlirorrc",,,,""
rlnr
^i.
rea, ti pentru r da dssej ntrncjro:re.
lipsilii de mijldcete de prod,clic,
o zml spjrilrrl: in vcderea dstur.
niri lrtrL. isnu ur. se inLlhL-e i pln
htr rer.lr lhr fotoarr. noLLn, ls
ksor I crre L.ksrufd rc ilttrn rc rLi.
ror.:ririirre D r.hnr m!ldccJr
stmniu s;i lic lolosit! 3.ene noii!ni

3s

6zi,.and drsa nu.ciro,re n! nun.i.:

nu csle lipsiri de purerea d. slal si de
nijror! Ltr rrrci !1tr I d mrulr vd,
?rc ir m;inilr src o!rcred t srJn;n-5rc
mtlo{rl dc rrrcdrL,e. A4jzi. in odn.
dunca noisiI; srnii dcstu d.,bs!rd c!.
vinle ! dctre Iofta tlc munri cr nmflr rr

dcPre rns,jrro:, n!n. ortor: , \

c m clis: munoto:re .rrc n.D.iie.h
mrjo&ere dr prcdrl,. ( nsrjP;/!5m

si isi vlnde sic lnssi forla ei dc

nunci. Tot al;t de sirrniu estese!o'bini
trstizi desprt m!n.r "ncccsari !i .,su
prd rn ncll:.3 5icum, in condlfiile rors1re. mun.z nlncjlorilor d,la socieiiiii
rcnkn

dle

l.'

u(area

sa

lor l)cnonale ale nuncilo'ului

Treble notat ca ]!1arx,

.criti.r

proscmrlui

i'i

del.

ti

Goiha , in
.arc m m'i cerceteszt .,pit31ismtrl, ci,
intre .llel., Drimr tazd a so.i.litii co
muniste, so.otctlc m nc. dali so.ietrlii
Doniru l;rsir.r DrodD.tiei, peniru invi.
1:maiL, ocrotire' sinitilii, clrellueli .d

ninistrative, forms'cs de rek^'e elc.

tot 3ul dc ncceerii c. ;i nrunc. chcllu.
it: Denh acoperlrcs nNoilor dc cDnsunr

Cred cA cconomirlii nothi lrcble si

prnii capit aclsiei n.concordrntc diDlre
DotitrDiLc veclri ti nola nrre de lucfun
din lnn D@slr: soci.listii.lnlmrind ve'
cliiLe noliu'i cr .Llele noi, corespunzA-

Ndi .m puttrl tolcn ace!*e neconcoF

danlii c,tivr vren! dor acum a sosil
iim,rl c;nd trebue ln sfar)Jl si tnncm
cstit accnci neqrtordf nl..
nedd se fute intrebrre3: exhli
oare si (lionezi oarc la floi.

in or;ndukca no.stril
sli, loge. v.lorli?

sociaLi-

tx, cxisli si actoneazi, Acolo und.

cihti nirllri ti produclie de n;!Iuli,
i! toale si nu exh{. ti Legeo vllorii
Stera de acliune a Leg i valorii sc ex.
linde lr noi, in pr mtrl rand, asupra ck.

culrliei mrrf!rilor, 3s0pra khimbului

de mirfuri p.i' crnprrare'viDzaru, 3su'

pla schinbrl l, in special, al mirflrilor

de .onsum i0dividrat. Aici,

in dccst do,

meniu, lcgca r3lorii Fi pinrear; ri.

rerre, ln nnrmiie tinile _ rotul de rc

Dar a(ione kgji v3Lorj nu sc niir.

gincrte r. slcE cir.utali.i
'rjrlurilor.
Ea se cxiinde rj asuDm trodu4iei.
!sL.
adeviral c, lege, valorii n! arc un rol
resursror in produclia no,s1r5 socialisrir,
dar ca .clioneaze htuti asurrr produc
lie:, Si de 3cest Io L tru plllm si rr
I rcm e m3 if conLt {Fd prLrrlcr
F,pr e+e .J nrodusee de lon,uf
necesarc pentrtr con0ens.rea lo4.i de
nuD.i chelluite in proc.sut de prodoc.
lie sc prod(c ri se le.lizcaz: t. noi c,
nirlrri, su0usd aclitrnii hgji wlorji.
Tocn.i acj $ nnnifcsti a.{i!nca legti
valorii a pm p.odtrcliei. tn iegitrlri .!
a.erst3, rn inhcprinde! le noaslre a! o
imponanl: acluali pmbteDe ca: probh.
na gbspodirirli .hibzuih si a rcn1abi,
lilijtii, probleha prelutui dc.osl, probte
na prclu lor etc. Deac.ea, inlrcprirde.

rik

noastre nu pot

1! la . line
Oarc cste

$rmi
bine

rinu trcb0c s:

renun.
dc lcsed vaLorli.
i.ern32 Nu e riu. ID

condiliile roanre :dual. accasl. lntr',

dlvir nu .sie ri!, dcoarece aceasii lm
treju'a.e ed!c: cadrcle noastre din .co.
nomic in spniiul condrerii r:1iotulc .
lrroduqiei ti l! dkcipline.rl. Nu e ritr,
deoarcc! jnv4ii sdrele n@stre din e.
conohie si cnl.uleze ceiimile caic inlrit
in producti! si le socolcrsci exrd, p!e.
curn risi iinii sean. tol alCt deeHct de
L(crurile reale in produ.lic, ti n! si se

Jeletni.*{i

cu pilS$ise.la dstrc

.,drte de oricntaE' supte dir deg.t. Nu

. r;!, deoarce lrvalii cadreh noaslredin
dononie s:i cruie, se siserscd 5i si ro
lossci rezcrvcle ascunse.are exhu tu
sinul produclici, 5i nu s: le crlcc in pi.
.iDnro N! e l'io, dcorrtce inv.li cad'el.
fo{dre din e.onomie sij imbunriilcasri
sniematic nclodeLe de p.odtrqic, s: mic.
,!ouc prelul de cost cl prodlclici, si

rcrllzeze gospod:iEa .hibzui$

ti si

oblini ca tuLrepri'derih si devini re!tabile. Acozsla estc o bun: $orti trrc-

iici,

care accdcre.zi cft!tcE: cad.etor

.oastrc din econonie ti linnsfornarea
lor in adlvilmli conductitori 3t plo{Itrc.
liei socialiste in aclftla c{rpi d! dcTrol

Nenormr.ea nu ene .i tcgea latorii

!clioneazi Ir noi aslpra produ(iei. Nc
norocirro estc ci ..drel. iosnre din cconomi ti planilj.ato.ii noliri .tr pr
tine cxccptii, cunos. prosr 4lirDth tecii
v5lo.i!, nu 1c sludidz, $L ntr rtiu s:r ljn:
seani dc ele in cahukle lor. ftin rce&
3(a, propriu zis, sc explicri acea coDj0zie
nai domne$le noi in oroblcma
poliiicii pielrrilor. Iali rn!1 dirir. nu

care

lr

heroa;.ic cxc rpL!. r'\cun celva riftps.

holiiit cr, in iotoresdi cutturii bunba.
LLui, sii s! pun: li puncr corcl,tjs rm.
lrkiior h Dumbrc $i gMne, s:i sc lixrzs
prelurile la grdne:cc,F se \iilnd cr lir..
lorilor de bumb:c si s: se ridi.e Jirclu.ite
ra bunbacul carc se trcdi sbtrlui. I'

iegiiuri cu aceast. cadmle noast.e din

Ncononie $l plrnlficalorii ru IScut o prc'
tun{e ctrrc n'a pul { s;l nu uimeasci 0e

ncmbrii Corith1Lui Ccnhalj deorrec.j

potrivit rcesteipropuneri, prelul la o 10

fii de gr:ne urna si tie rprospe acelas
s qi pmlul La o loDi de bumLac, i,r
prclll ld ton. de grilno cn cclrivr:t
cu prelul la o ionll dc prine La obscNa
lia nembrilor Comiielulli Centrrl cl
pretul
toie d. I)rine ttubue si lie
'nci deal prclul
unei tone de
mdi ridicat
grine, dal tiind ch.ltleli1e slplihentare
fentru nod l ti co.ce.ea painii, c,
hnnbacll cosld jn geD{31 cu mrlt dai
hllt d*il grrrele, f]pl pc ca.e I amti
si o.elurih oondialc 1a blmbac ai gra
ne, sutorii proprne i n'au tutut st sp!n: nimic convinsitor. Din zccasti carzii
Conitetul Centml , tosi n*oit si i. &
ce,st, probhm, ln miinile sale. si micprcze pEltrnle 1a grare i sli ridice prelurile 1, bunbac. Ce srr Ii lnl:inDlat
daci plopunerea scestor {ovariti ar li

.ipit.l

pr{crc dc lcge? Am ti ruinal te

dc b(mbrc li sm li rinMs

.Ll|vrtorii

lnse,nn;i oare loate aclstes cA leg.,

valorii 3,e rr noi acetar crmp targ dc
a4iune ca ti in c,tttatismj cij legea va
lor:i este lr noi rceulztorul rrod!4iei?
Nu, nu lnseannil. In rdlitrie stem d
aclimc a lceii!aloriiln ornndtrirea nda
sh, ecdnonici csle strjcl linitali 9i reslr:nsi h un amhit c,dtu. Am mai
sDus c, srcm de ,cliune a prodlcliei ds
nirluri tn ordnd0irca nosstri esle limi,
talt li reslrAns, la !n znunit cadru, Acela$ l0cru irebue spus Sl despre st.ra
de aclibe a lesii vslorii. Ede neindoielnlc .a inexistenla proprietitji pa ic!.
lare asupru mijloa.elor de prcdrclie ri
s@hlizarea mijloacelor de ploduclie aUt
la oraF, cAt $ la srie nr poale si nu li
nikzc srcra de a4iune a legii valorii ri
misura in care e! sclioneaz, asrprs

In rcee.si direclie aclioneazi !l loscd

dezvoltii.ii planilic:lc (0ropo4ion:lc) .
e.ononiei nzlion.le. c.re r l!rt locuL
Icgii concrienlei ri anrrhici in produclie
In acee,ri dircclie d4ionoa,: Plnnr'
rle notrstrc anrale 5i cir.im!c ri in ge'
ne'al inhe.gr no3slr: politici ccono'ni
ci cbre se lfze'zi 0ccdiniel. ksiidrz
voliirii Dbnilicaic a e.onomi!i n.iio
Toale acesles l,olalti lac c. sre.r dc
..1i!ne s legii valorii s, th l3 noi sliict
limil3t5, iar Lege. rrlorii s: nr rclli
juca in orenduirea noasiri rolul de m

Pnn eceasta se

ti elplicl,

propriu zk,

tafiul ,,uimiiol' ci, lt .iuda cresterii

reconlenite ti vljelioase a producli.l

noaslre socirlhtc, kg.. !aloii ntr d!'

ce la noi la crizc de supraprodudh, in
iimp cs.ceeati lege, valorii. cr.e :rc o
lrrgil slcrli de acliune ln .,piinlGm, ln
ciudo ilEll!i lerl al cletteii producliei

ii

t:rile rlprtatjste d!ce

se sprne

.i

Lcg.a

Lo

!rz!

pero.

vatoiij esre o t.ge

psnLn.ir;. ohtgJtorc lentru LoJle oe,

riuJdd. tr LJcz\o r sriri!., o.hi:r
dacil lcgr. valorii rii !a pterde lrlrsrca
ca regllalor .l relaliilor ds s.lrinb in

pui@d. cdei de a dour rrze a socjeliilij

cohrnhte, cr ti va
ln rean:
Iazi de dezvolhre I lLerea
"slr.ei .a ies0ra
tor alrcrstiiloi intre diterftele renlri de
produ.lie, .r regllzior at rcparrjzirij
mrncii lntre malrile de ploduclie.
Ac$sla este cu desivdrrire gregt. \'a
Ioare:, !a Si 1cge, latorii, cste o catego
rle isiorie e&tr de exist.nts prodr.
liei de mirflr OdJl; !! di.parLa rrc.
dr1,ai A mrfuri $ d'sprre iilolodrca
.tr foDel! eJ, rj 1ege. valo i.
In a dou3 lezl a societrlil coeunjsle,
cantillea de munc, chdtuiti pentfu pro,
dtrclja produselq se va hisnra nu De
.ii ocolile, m c! sjutorul lstorij 9j at
lolmelor ci, cun esic cazll in prcd0cita

de

n:rruri,

.i

dim.i

canlitalcr dc lihp,

ncmijlocil,

pin nlniirul

Ifln

de ore

rhellniLe lertu Droducl a trodusclor.ln

huncii, a.
.e.ac. Driveste
'ep'lizarcr
cersUi reprrijzrre 3 nuncii intrc ram!'
rile d. prodrclic va Ii rcglemenlalil nu
de legea valorii, carc isi va pierde pu
lerea in ac.st llrp, cl de se ema nevor
l.r de produse 3le socictillii. Aceasla v. fj
o soci.trtc in .rr. Cro,luclir v. ti regle
mentau de trdb!iriele socjettlii, i$ o!iilenia trebu nlelor societilii vx cipdla o
impo anl: p mordiali penlr! organeh

Ene deascnenea ,bsolrt eretili r;ir

malia dnpi care ln actrala noas{ri oriin
dlkc econonici, in piina Iazii do d.r'
voliare a socielilii .omunisle. 1.g.. r.
lorii sr reclencnta ,,propo4iil. IcPd
zirii ndcii intrd dileritele rrnfi .1.

Da.i ?erst3 ar Ii
dc ncinlclos prntrucc La noi ntr sc dezvoltii din plin induslri, trioarii, c.re esle

cra mai rntabili, c3 preponderenl, Iali

de i ustri. gre., care adrsea este nai
pulin renl,biL:, irr uneDri n! csh dcloc

D3.; ,ceisii

o fi ex,d.

lltrnci

esle

de nejnteles dece nu se lnchid lr noi o

sdle de inhqnindui ale ird!slriei grele
care deocand.ti' nu suDt incii .ontrbile,
l0 care DUnca mtrncilorilor nu am,,efe
lul clv.nit , ti nu s! dcschid tnlrcprinderi noi aLe indbtiei ltoare, care estc
.LisolLt reniebiit, tn c:E muno muncitoriior putc si ,iba un ,,.lei nai

Dncii ..easla ar ti exr.t. rlunci esle

de relnteles dece l, noi ntr sunt mutali
mtrncllo'ii din inkcprind.rilc p!lin ren.
labilc, chi'r drcd slnl loarlc D{esare
e.onomiei nationale, in Jntrep.inderi mai

&n{rbih, polririt heii valorii, care

re.

slemen{crzi, chiprrile,,,Oropodiile" rs
pariizirii n0ncji lnire r.murile de plo
EviCenl cii,

d'c, rn nerge tir

urmcle

towriti, rr trebui si renunlim

li rrLn:tul tod!(timllol!eLor dc pro
.r,:t" tu;,*a 0,"d(L"i *,rlo*d*
sccstor

'n Dar ce
de consum.

inssmn: a renhla

ori'n:l(L trodrliei mjldrlor dc

o.odtrde?.\!crsta inscJdni r nimici
n*,t'l,tit"r -".t", nfln suptr ' e.o
;odki nor.lr nrLonile dcdrc.e e'lc

inDosibil sii reaiiriim crcrleree neinLr!

nrt'o ne tu,i J rcr F
.;r",.-"."

n,t! lrodrlhi
Aceil (ovrrir ! k .i hslr srronL
po,k lL r!trlrl!rDl prcd(li!i i!nri jn
co l,li\nr, ii cond lLle e\ist"il. prc'
za,n

ace

rs i mr

nr

dc
Drhldt' lr\31r J<,nD nijortlor
(ond'
!
e\i.llnle
h
.und
frndud c
lir
;enk, dnlrhcL in PrcJulie (r^lor Lle
i,ru@Ll'Kle E lLti cr '[en dr 3c
lirne r hs i lrlur c'rc irr trtJ la noi
de exisienla pro0rietrlii seiale 6upr.
m tdrlLor de oroJu.L., dF rl!ie]

r.;ii a-'"ru'i, rt," r-t" , --".i"i

nllionale este limilall 0 n lnnarc

ij d. planDric ft:slre anuah { ctnc!

n:le, ..re n,nl o oglindire .lhxnnaiivi
Unii iovr.;iSi lms de .ci conduzta .ii
lccer dcrvoLltli flaniiicrh a cconomici
n:{ionslc si phDlrcrrca cconomicj na
liofulc sulrini principirl mnl.tr iijtii
p.oducliti. Iceasla csre cu (otrl ne:de.
vrrxr. r.udtrit. sl.u tocmsi iDrc*. Da
ci lutn rert.bilii,lea nu din oun.r!t ie
vedirc sl rnor jnhcDrindei ;u mqlri
dc prodlc{i! rj ru !c o perioad: de un
.n, cidln prnclu!dc redcm aLinlresii!
corofiji n'tornlc rj pe o peio.dti, sii
zicee dc l0 15
sir1gu.. rbordar justii : proht.hcij alrnci rcnti5itilrrca vreDetnidi ri nesta
bili r djlcritelor inlm0rirderi sa! r3rruri
d. pr.dtrclic nL tio.lc li ni.idecrm .onl
0arrli .! rcea tonii supdioarii d. ren
l3liililah slshilij ri p.nnancnri p. crre
n! n ri {tumi l<sr dc ,t4\ultzrc tle.
nitrrtr J r!Dnomiei nJlionse11 pjrnr.
Ii!ai.r ..ofomi n"lonJt-, (u rn trn"

'

dr cizele ecDnomi.! PNiodice, c.rc djslrrg c.onodia n"lionald ti rdtrc socie'

liliicoLos.le t,agubc milcri.lc, ti aslgu
.rndljre crcrtde. nelntrnrptii a cco'
nomiei nstion.le cD rilmul ei trpid
Pe scurl: Du toBte inciipe' indoirli cli
in acilalele norstrc condiiiisocialhte dc
orcdoclle legca !.lorii nu loate rl ,,rc'
sulriorL propo(iilol it rerarlizarer
nuncii jntrc dircatclc 0nuf dc pro

DINTRD OR^S 9I SAT. DINTRE NINCA

INTELEC'UATA SI
FIZIC^, IIlLCUN
'E^ DEOSE8IRILOR
5I IROBLEMA LICtrIDARX

s,tnld de .rtre orat crProprierca liir5'

ninii ri rtrinarei Dajoritiilil pol,ulstrci
rurrlc prin lntrcsuL nEG al deuroLlirii
nd6hiei. .or,.rlu!rl, snlenrului dc cI?
dil in cr0ilallsn. D.?c.er, .onhndiclir
din(re ora$ ti s't in crPiialsn lrcbue
v ir.t o.oni d L.d!$terc;c n.

r.!:t

noxsii
N-d

illtrL r.esla s!

fti.r:i

la o s.rie
d! trcblunc.ire se deos.be{
in mod e+i1ial hcle dc xh.
lei toturi !u le trnsc lrlriun
singf .,pitol nr p.nlru r le .mesrcc,
Dn, c! rl1a, ci exd!sir pcrtD i sfltrtr
Prcblcr,r llchidiirir conh r.thliei diiirc
omt risar, di reind0nrje rirgricrLlft,
!st. o l,roblemi .unosfllii, pusi de0rutt
de

.e

Mfx siErgeh

Baza cconoDicii

acestci conlhnjclii lste

exi,idaLarea

tcren

r,I

srirLui

nr3D.

ut

frli

r]tld
de

neJ ,lu.m:

out

Si

i'doirli .a od.ii

fali

de

cu nimi

4 sistldultL e\

oJn; o' ir rnruJ or;nduiri

',
5oc r nr ir hrJ !, strr lreluir si d s
rrrJ i lonir d!lrr de int!rc{ di kc
! oriJr

tr !sLrc s rgn.ul
Aj!1on1 fiat
i.s
.l:.. noJ+ri
n
iniu!
r!.rk
s.ordrt
mtrne to:re l,
l:r;nrm ni:.rft
'
uentr! L!LLidrmi nroli"rlor ii e !l'irh!
;ntr J In(Jf I l(en! f.nirr r tnli L r
sei nun.ito.re cu tiriinim.a l.r sProvi

iuri. Al1 s'a ti

inllinllri

ziof,arca sistem?ticii a

l:riniDii ti

d col

hozlrilor eicu lractoare 5i.u alte nFtini

de primd ca it:k
drer m! Krror!.! br;iinD n
nn. reciprc!r Di,,e int ,,
....

lor mai apare noi o'r* nbri,

ir;
i.,

rinrs din Iosta

ftlli

nctnncd4e si dr rlr}
din Ioda (r: a s3hltri rnli d.

cii IercnlL
rti
' 5 d nrrc orJi : rar.
dinLr n trlr.
dcjr lichidrt do ..ttriti no6!ri orrr_
To3t. 3.en!3 firscanrn:i

nP,

con

nFxr)ii cii nihi

nrtr otrs -r sl 1r
rr@ r d! ! ta ,p. re, trr;ror nr. .
(vlzi ,.AniiDiihri'gi de Dns!ts). Om
Fle nrrl n! .trhri .i nL \Dr 0ierj ci
r

lceasrx, dcsigtrr, ftr

.onir

qr

.entr

n.i n,ri dczroLli.i x cuLIoil,

u cert! ntr ntrmri dh mrrii indultrii
d,r t rlo ptulr(ilrli tbdNelor rgicole
t :l! dczroltilrii Duicrii.e . iuluror ra'
Durilor irdusl'ici alinenl:rc A.cane
impFrumrc ra rsrr{ i lorirs cuLluml,
xle cclci

".,
t lirintr !, u ho/n.; rtlrLkr!
roltrsi
Lrotr, rtJse, rco. biio
a" -. .r,,1
"rre
11. t"' o., r-.t, a"","rit
.rr,r,r" p,,t,, p,r"r.", o,-1,,i.
"",r,r". "
nliP5nc or
pe rcPr:5i lL're !!
nuni, pc ikria'tuf"q
inljrjrit oriiDdnnii rdra_
I sh t r i .rMe lomurr.,nut! Dcl..e.l
m3i

ca

r llirii riva drrc li nivclrfu

.onditiilDr

O silralir roxLoagii .rFm ti in Pro

blena llcl,idirii contrxdlciki djntre rnnnca intlhclulii 5i cd fizicii.Iccasti pro'
bleni csic dersomne, o o.obhmi cu'
nor ti, pu*idem0ll de i\13rx ti Engels.
Eazr .cononici a .onhtrdicliei di.tre
nnca intclecilali ti c.a lizhi est. ev_
tloat3rea oaNn!lor m!n.il lizi.e de ci
tre ElNzeni3ntii nun.li inlellclusls
Toat, lunea cunoaste ruptlta ..re exh'
t, sub capilalistrr intre oamenii mndi
rkicc din lnireprinderi ti p{sonalul de
cond!cere. Setiie.l Pe baza acesleirrp
turi Js d.zvoll^t sitndine: dusmino.sli
m0ncilorllor hta dc dire.lor, dc nai'

'

ntu dc
j' rr^ I (' rcoraeli nli
'n!,ner
1ir,rf onrl
tr drntr.crtulJd! tL,snrtrj
ai ror. se ialcL.rjo.ii, od,iti ( nimicirca
capil,rismnluj ri a sjsl!ntrtui erpto.iirj.
lr.bljr lii dnp:rii $ cotrhidjclj, de inleresc diit.e nrn.. tizir: ri cea inl!hclurri. si inr.adcvi. ei : dhp:irrl in o.
riinduirei nozstrii,duilit, socislctii.
A. .r,. oJmcn nr!n. fzhAl rc^n.,
lulde.onduc"re n! iunt d!5n n,. c t..
vari9i
- prielcni, n.nrbrj aj urul cotcr
tiv de produclie urjc, vitat jnteres.lt in
rnre : imbun rJl r$ rrod(tiri.
D'n rond d!5'n n e d nLrc o n 1nri .
pro<

Cn

lolrlall caDcl{ aF

Drobtema dis-

P:rilh deoseb r tor dritrc oir, tindu.

nric) risJi lrsr.u l!rr), d nlre nlnc
lki.ii ri.ea

nrlctectuali. Ace.n: ploble-

hi na losl pusl dccksjcii nsrxisnutui.

In! o trobhm, nour. tu,J d! prudc:

.0nsttu.lhi norstre 50fl atrsre

Nu esrc osre iceask o probkm: nis.
cociti, .re ca pentr! noi vrco tnsenna-

iatc practici sr! ieoieth:? N! aceist:

probleni nu po.le ti so.oijtii ni{ociLi
Dim0olrivi, ea esl! pcnh( noi o proble

mi crt

se

fo:ic

dc serioos:.

de exenP]n, deosebim,
:gri.ultlri $i indNirie, er sc rc'

Drcii lr:m,

d ntrc

ndinu ntrmai 1' t.ttul ci coidi'

tiile dc ,nunca in ?grdnturi sc deo*
6escdecondiljihd.,nun.idinindtrslri3,
ci. lnsinte de (oale. ti n,i ahs. la laP
tul .i in indusl'i. :vcm proprictal.: nl
treg!Luipopor asrlin nijLorcclor de Pro
duclie ri aslpra rrodusclor prodrtisi,
pe cand in agricullura avrr nr Proprie'
talel inlregului popor,ci frop'i.tzlea de
gruf, colhoznicil. s'a sprs nri sus ct aesl: ihprejlrrm duce La ln.nlincrla
ci(!l.iiei m: u'ilor, cii nu'n:i oddlildr
disparilj, aceslei deoseblri dinkc iildus
irie ri agriculturi ooatc si dl.Frt Prodrclid de rni"nri cu io.te unririk ca'e
decurs de acl. prin !ma.e, nu se prale
neF .i disDarilia 3c!st.i d.osebiri.sen
1ia1e dirtre agiculttrri ti iidlstrie tp.
ducc 1:

b'uc

si .ibi pmt.u

noi

o inscnnitatr

risl rire nu numai .i ri..! in${it

nkntrL

Acolar 1uc !ebue sp's ti desPE Pro'

blema lichidirii dloscbnii esenlislc din_

lre mrnca intelccltr,Lii ti oocr lizici

,^ceastt probhn, rre tenlrtr noi dease
Nne: o imponanl:j Prinordiala. P:ln,
In moncnluL ln care a inceplt si se des
Iiioare tnlre.Mca socialisti de massi,
cretteE prod cliei nergea la nDi scaF
l6ind, iar mulli tovsr:ti plne.u d'iar
chestiune' lncetinirii riinulli d! de'
voltaro a induslaci. Aceaslt sc expli|i
nai aks prin faplul ci nivelul cllturel.
tehnic al muncitorilor cra pre. sclzul 9i
rinanea cu mrlt in lrna nneluhi pe.
so.aluluj tehnic. situatia sa $hinbal
lnsi radic.l dupi ce htEcem socialht:i
a clipitat l, noi un .ara.ter de massi
Tocnai dlpl aceea indlst a t Poroit

inainte lnir'un ritm accelemt. Dee 3

c,pitrt inkd.rea socialisti un carac
ter d. masil? Penhu., piinlre munci
tori s'ar gisit grlpln inhegi de lova_

lrhnic,

s,( rdicri lr
n.,

.i

au nrere

n''i

rni.

dep,iic,

nilclul pcsonaltrLli leh.

2u inclput sij corijeze pe teDnicie'i

ri ingindi, sii sf.flne forneh cxislen.

1!, ca Jiind lnv{hiie, si intrcdtrci nor
tr,. Doi, n5iaciurlc.lc. ce sar inliln'pla
di.e nu dilerite grupuli de nuncitori,
ci nrjoril.tea munctorilor tif ridica
niveluL cultursl tehnjc la nivelrL pe6o
n3ltrlui de insindi Si lehniciani? Indr

st.a noashi sar ridica I' o iniliiilL

iraccesibil; industiei cdorlallc liiri. Prin

tr.nrrc, nu se poate nega .a lichidr.e?
(co$birii esenlirle dlnke mtrnca in{.1c.
Itril, ti.es tizj.a prin idicafta nivelull i
crltfal 5i tehnic al m!ncltorilor li nL
vcltrL pssolalulul tehn. nu poalc si nu
,ibi pentru noi o inscnnrtric prnnor

Unii tovariti alimi ci cu tiDpul va

dnp,rc ntr n!h.i deosebire. e*nlialt
dinlre ird!strie ti 3g'iculluri, dinire
mtrrcr lizicil ti .ea i clstualii. ci cil vg
5

psb.D.

ed:Eh.

5?3

orr.e dcosebire tnhe clc A'

ce3sia nu 61c .devdmt. Licl,idarea deo
scbirii esenti,le djntrc industrie ri asri
culturi nu poal. s:i duc, l, lichidareg
oricrrci deoseL.i irllc ele. O orrecare
dcoscbir!, dlri n.csenli.l,i, ra
'imrite
din
iironicslabil, daLe Iiind dloscbirlle
irc condiliile de nunci din induslrie 5i
din rgrculilri. Chiar Si ln indlstrit,
d.ci avem in redele dir.ritclc ei rt.
nntri, condjllile de munci n! srnt prc
l(tinder la lc1: condililLe d! muncd, de
pildi, alc minerild se deorbcsc de con
diliile de nurc:i rle muncilorilot dintio
labricij n.srnizali dc inciLtiminie, con_
diljilc d! msnc, ale muncitorilDr din mi
ndc d. nindeurl se deoscbesc de .ondi_
lii1e de nuncll ak munciiorilor din in'
dEtrie deconsttuclii de n,tini. D:ci *
c.asla cs{e .deviiE1, apoi cr atrt mai
nirlt Lrebue sa r:mini o an!Diti dose
bke inirc induslrie 5i agrhtrltud.
A..lar 1ud! trebtre spus dcspre deo
s.bircn dintre mulca idtclectualS ri c.a
dispde

ti

ii7.ii

diniE c1e, nr
$nsrl unci flrptur in nivcl!L .ulturrl
lchni., v. dhparc inconleslabjl Dar o
o.recrre dcosebn!, deli necscnliali, sc
v: mcnline Lotutl, iie chid dato Li izD
rLLri cii condiliile dc nuci al! pcEo
rLrltri dc conducde dhr lntrcpritd{i
ru sunt cgale ctr condiliih de nlncii slc
Deosebircx esenllslt

Tovaririi $rc,h.nii.oon,r nl se ba
rrobabil lre .urDscuta tonnulrr!
din trnele din cu!;ni:aL! mele tr orc
:c vorbetie ,llrprc ninicirer deosebnii
,linlre induslric ti agricullurr, dinlre
ctrnu inielccttr.li 9i .ea lizi.ii, Irrli l
sc nenlions ci esle vorba desPre nidi
cir@ deosebjii ?sotidle, si nu a oi.rri
deosebi . Chif at, !u ri intcld lovr'
r4ii lormrl.r.. m4. pmslprniird ci e3
inseamni nimicnca oiicitui deDscbi
Dar casia insetnnil .i lortr'trlaicr d.
neprtcisi, nesatisfr.ttmrc. la Lrebu. 3.
brndorali 9i iulmrili cu o .li, lom!l:F, car vorbetk .1. nimicirz deos.'

,nzt

IOND'ALD UNICE S' A ADTNCIRII CR'ZEI

repl cel mai imporiant rezrltat

cconoftlc rl ceLui de al doilea
drbdi mondial ri al urmi'ilor
lui economice trbre soco te
dcslrimare! pielei iondiale unice alo1.
cltrinzao:F. aceast, lmprcjurare 3 de.

terninat o noui sdln.ire r crizci s*

ner.le a shtomul i capitalist nDndirl
,\l doiler rizboi mondial a tost e1 in.
suri gcnerat dc aceasli crize. Fjecarc
dintr. .ele doui .oalilii capilrlhle care
s'ar h.aieml inlie ele h limPul rez-

bdiului conla pe zdrobirea adve6ar!1ui

ti crcc re. dominatiei nondisle ln I
.easlo c:utru cle o htirc dtn oiri, str
t!le Unit. ale Americii coniau le sco&
lerca din llpti cclo' mai Poicrlo$i
condrenli ri lor' Oer Fnia ti Japo ia,
pe scaprraE pielelor din siriinii3i.,
r reslxelo. noDdizle dc nalerli prin!
ti pe dcdrirea donln4iei mondidle
D.r rizbonrl n! a Jndrep{itit aceste
n:d.jdi. Ce.i drepl, Gernrnja ti Japo'
nia ar lost scoasc dn lupti ca concu
renii a .elor tiei iiri c'pitaliste prin.i'
psle: Siatele Un te ale Anerlcii, Ans|a,
Franla. Drr Pamlel cu ace3sla s.! des
Drins din sistcn!l capitrlci ChiD. si
.elelrlic lii de deno alie populrrt dir
EurDpa, .rre, Imprernd c! Uniun!a So'
riethi. ,u tomnl lasiirrl smialht, unit
ti putcnic, oDuc l,girul!i cPilalhnn'
lui. Rezulietrl lconohic al exislcnlei ce'
lor donli Iaeirc oplse a tost c:l piall
nDrdi:lt unhi alDkup nziitoare sa
dcslrinnl, cee:ca a dri la rezlltrlrl cil

noi 3vcn asLrzl doui pictc notdish ra

ralele, opuse ti olc !na alteia.
lrebue notai ci S,U.A. 9i Anclia lm
fr.ffi c! Fnnl au contrlbuit lLe in'
rLe, desigur. liri voia lor, I3 to'marer
ii int,irirc3 noii piele uondialc paralcle.
llo trtr snpus unei blocade economice
u.R.S.S., Chins ri tirile de demo aiie
pop!lari din Elropa, crrc nru int$i in
sistemu1 ,,p1'nul!i ,Msrshal1 , crezand
.a prin aceasls le \or sugrun,. In rca'
litaie tnsi r rezrll.t ntr suerldaiea, ci
rrllirker noii piete mondiaLe.
iotusi, esenlislul .sic aci, rire$c. nu
bloc:d. economici, cl tsttul ca in pe'
rioada d! dtrpi riizboi
iiri a! r$'.enc
o
prnct
de
e.onomh
din
vcdcE
lD3t
3u
orgzni'
lnlrc
ele
siri.st egitr:
ti
zar coluborsre o.onomici ri aiinorul

recirrcc. Erfnienla acsiei .olsboriri

lmii cii nicio l3rj catitalisti n.r li

prllt si rcorde liirilor de dcnocraiie

Nplla.i !n ajltor .t;i dc cieciiv $i 1eh
niccrl. calili.,t c, aceLn te crre lil *

cordi Unilne. Sovhlhi. lmponrft csle

n! nuDri t,riul ci 3ju1otu1 ..esl. este
.:t se Doric dc ictlin rj de frin rrng di'i
puicl de vedere tel,nh. lmpo anl esit
lnaln(e dc tmt. frptL,l ct la bi?a ,

ceneicolaboririsii dor nl. s ncsi dc

r se aj!I. Eciproc ri de 3 oblinc trn $
vint c.oromic gcneDl. DiepL urm,re a
rcm itmrL rapid de dervoLb.e 3 indG
lriei ,n rceste lti. 5e poale sprt. cu
cerlitudinc .:, in condiliilc .restui rit'n
de dc^olt'ic a indlnrhi, re !q ajungc
in cirrind l. sitlalir ., r6te 1i'i ir
nlmai ci ru ror 3v!3 ncvoic s; intor

nii

tr.i djn lirilc catil.lisle, dar vor

simli el inscle nevoia de 3 dlshcc in
.ltc Dirti nri urile ercedcntarc din pro
te

De aici

!'mc.zi itu{ cii

srem de

plh.re a Iorleid prin.iprlclor liri ca.

piklntc (sU.A, Anglir, Fnnl.) lr re.
trseLe mondirle n! se va lilrgi, cise vr
Btrilngo,.ii lienlru ,.lsl! tiri cDndiliile
phteirrondklc

dc deslacde sc vor

inri!.

tilli, inr rtiliz.re, necoDPlecli a ca0aci'

ttlii inlrcprinderlor in aceste lrri !a
spoi. Tolmi ln eccasta .onslr, prcpriu
rh, .dancira dlrei ger{rlc i sishmu
l! crpitalnt ondi,l,'n hgiiuri cu des
1r:marc. plelei no'dl,le.
L!$uL rcesb il sint crPilalitiii jnrl9i.
ciici estc sre! si nu simli pierderes mor
picto ca U.RS,S, Cbin.. Dise striduesc

s, bnriasci ,clste greutili Prii

irl

,,01,

11.shr1l", 0rin rizboirl dit Co.ecr,

so,na in.rmlirilo', militarizrrer lndu!
lrici. D.r apta adrce toa c nult cu sitlalia celor care nlurci crnd se Jnncaci

In hgiluri c! rcersti sl.re de 1$

cruri.ln lala econom\1i1orsktr 0us doui

r) se lroelc alima oore c: dtroscuta

hri r lui Sial t cL rivire la s{3billt.'
i., rcLalivii a phlclor in Perjo.da si?ei
scnerale a ctspilalismului, lezi emki
de al doiht rizboi non^
tie val!bili ?
dir!, conliDui

inrirlrs cclri

si

L)
ieTli

\.rorle rlirna

, lul

onre

ci onosrLlh

l-enin. flnhii de cL r" prio,:ivtr

lDriil i)trl'slnr

.., f. i5i l!1.,.il,itl

lhntrL t rnsrDhLul s:tr...ir n.o'rrix

mhlL m,i.cD.dc dldll inrn(c, rDrli

1D.r. Dalc fiind noil. cDidi{ii

rl,i

L!i

in l.giifi cr cel de .l doii!i .iiltDi

doui

'ccsle

hzc rj ar

pisdrt

lnbilita.
L!\ trJr
- r I-ntr a, tllu olt,, , :u, .onllli

iiI'

"--r",'
turLu
i Ll"L!

,rFJ
'!rlrirbui

ru locdrt d
.rrilrlisia'anJ
i t in.ritrb l. Ei cotrsldrrti cll .orkr
irclil. dlil,! l,grtrl sorl nm(lr i
:!1. inh. lirilo

n rll i
L
L:.rlrriLf
inf!
rlq
ldn
!l!.
''.rti
t. id.. c, sirt ! Urit. aL! Inr.r'i
\ nf r,htr.i.nrl t. m:itrtri sufl.icnL
,:.ttnLlL'i:rr ulrilxlisl! r.nl , .o I

lis: si

t si

ducil rrzboi inbc eLe

se
slibcasc: recifD.,
oameiii de lrun.
1," aJ cipitrlnmtrlui ru 1r,s destule Ir
!:tliDinte dir experlcnl. celor doud
bo:i. mon.Ji,le, crre .u 0ric nuil un se.
rjos pr.judiciu irircsii lumi .,pit!liste,
pcni r li ]trnih s:i ah,gd djn no!
ele
tirilc capjtrlhte intr'un riizboi
cil, daie Iiind
iele Jnlre 1ir le c.pih hle a( incetat dc

.i

rir

trlf

til

sii se crud:i

ci ..e!sLi ,,siiralie fr'

Drnlini ,,in re.ii

lccilo. , ci r.esi! 1:ri vor ribds la itJinil d.,nn4i, ri jugul staiclor Urite
i Lr ,\mericii, cii cle Dr lor inc.ns si
se snulsii .tin robi, andicnri ti si
porr?scii f! dnmrL unei dezlolltri de
vor.Dilr" poalc sii !e

si luim in primul rand

li
.i aceste
fjr'rlr. Nr lDcaP! indoi.li^rglia
liiri

srrl t;'i imterixlst! Nr incrpe

,{cetli tov.ri$i grttesc. Ei vrd reno

m.ncle exte oa!e, clre liciresc la s!pratati, d nn vid fodele din adirc,
care, dcsi deocrndali sclion!zzi De ne.
bisde de se.mi, lor deiernina tolrgi

indoiali c, maL iile pridc ieltine ti pie'

le1e dc d*Iacce asis0r.te .u penlrr ele
o importanlii trinordiaL6. Se poatecrede
orre ci ele vo. r:ibd. la infinit sliu4i,

regrlt:

shall , pitrund jn e.onomia Angliei si

Fmnlei, .int;nd s'o trrnslonno lnt/o a
nexiaecononriei sialeloruniteaeArn.
cil, cind caPit3lul .meftan ..E[rcazi na(e!iilc prine i pielele de desracei.
din coloniile atslo hanceze si in lelul
acesta tregitqie o c.tasimti Petk!

In ataren{ii rot!1 pare a ti.,Jn

si,ieie rliite ite Andicii r! pus ,,1a

resim Eumps Gddentali, .k[oDid ri
rlte liiri cxpitrlnlc: Ccrnanis (occidcn,

lali), Irnlla, Fnnlr

It:1ia, Japori.,
ghiarele S.U.,\., el..
cutli docil ordinek S.UA. Ar rihsi gre-

,ctuali cand Anflicanii, sulr Partvanul

,,4uto lui pe linia ..tlrnultri ltar

prolilrrile n.ri ale caFilalittilor anglo.

har.ezi? Nar Ii nai just sii spunen cii
Anglis .apitaiisii ri dupi !a i Franla
c.piiaLislaror Ii ncvoitcincdld din rni
si se sn!Lci din nnbr:i1\.re. s.U.A.ri
si inhe ln conrlhl ctr .le penhu a ti a
sicitrs o sjtu4ic dc sine striiloarc si,
Sli ircccm la princitrlele

iiri

nrvinE,

cdmania (oc.idenlali) !i Japonir.

lceste lijri duc esuzi o exisleDlil jalni.
ci sub cikshrr imferialhmutui .neri
can. Indrstria t agricrlturr 1or, co.
me(ul lor, politic. lor interni fi *Le!
1a

ni, inIrca$ lor viala esle lncrturaui 3.

,,resimul amcican dc ocupalie. Or, idi
inci, acene tri d.! n.ri puleri nn

terirlisLe, care zdruncinau temeliile do

hinaliei Anglici, S.U.A., Franki in !tr
rcpa, in Asia. A .rede cii acesle trri nu
vor n&rc. si se ridice din nou in pi'
cioare, se starne ,,regimul' inpls d.
SU,A. ri si se smulgi din el, iesind

pc drumu1 unei dezloltiri de sine sln

Litode, lnse,m.i a.rede ln minlni
Uiit spun ci conl.adicliile djnke c,
,ltrlcm Si socialhm:(nl nri Pulcrni.c
J$rit .oDiradicliile dinlre irril! catila
Lsle. Din plnct de redcE L.oretic. a
&rsta este designr i!si. AcS1a cne
lusl nu numri , m, in ePoca acluali.
ressts a Iosl j$t ti lnainlda celui dc
il doilea rid,oi Dondial. LDsol acesia,
i'iio diistrt m.i mrre sau msi nicr. ll
iirleleg$tr condlcitorii lrrilor capilali
stc. Si toi!5i cel de al doiha rizl'oi
Dondidl x incepnt n! prinlr'ln rilzboi
nnlrohivz U.R.S.S., .i p nlr'ln rizbol
inlrc lrriLe catltaliste. Dece? Penlruci,
in prin,ul r;nd, !n rlzboi cu U R.SS.,
1.r;i s socialisnulli, cste mri Pe!ic!'
los r.niru capit.Lhn dc.it 0n rizboi tr
1'e liirile capitzlistq cikl drd un rijzboi
inlre tlirile .apilaLisle Iiune nunai pro
blems pndodinrrii cularor sar cu&ror
liri crpitaliste astrprs celorllte tiri ca'
oiLrlhte. apoi un dzboi c! U RSS iT

:il prn:i p,!i,i!rtri .xist.n

'F.firrl
ti .r,i1r irntrjl
al do:|., ri,1. tr):liLjlji, d!.:i trc zrvii
h {ol,u,i d,. .,pror3!r rdi' rc idn. 3
sniriiilij uri'mij sori!tir?, ri intrsi
ntr cmd ti rqislv Lxh. !i, d.Dxicrc ei
lin siD,r d. rolli.r dc p,rc r Ui trnii
so(iticc ri rljl, cr, jn .eerce o l,rir.tl.,
Unnne. 5.r et.ii ntr vr r ra ll.ile.r'
LL,!

$id"r:r rin'Ll rr,i d'riiLcr dc

n'l ci Ccrm lL fod ,iriir tir :corri
{lrn hril. ,i'tr .r'n :;1iiu i ur i {orrriiS
$.,1 r | .Jifonir r Grrnrrix .tr fon de

5i !i.i + spL
nrr li s. iiiru /r\l i! Pr6i m.ii
5U.t ri Lrr! ru orr ,,ir r.eiD, .:
C.N,rn nu:. nlj poilr rnlir. rD ,i
trD{..

alu

loc rilrh,!ll tnrr li'ilr.:r(disie

r .i r,i. r.csfl, (i.,ininir s'. .i
d.:1 h rnio.n c? mi,i! lJrL(. nufti
13 rr.o 15 10 dc rli ,l!r: i',njnssr
ri. jr!lsiDdr sr di' r;tn:i Donrlnd t.
D.

rnl Lnci.leTroltii,i d. sni. si;i:ik'lrr.

s . r:.rLoiili !:lt ri irf.ri rlrrl i.
.! rl
I i!
r 'r ,L rr
'..r
m illrc rinoDlc. I'
, t, r.lil:{i
.i,:i si * riiic. r
Gdi
r,,L(, rjrriild
,in.inlG.lr, s u,\ r "'D!hr .v.,tr r
1.1!r! lii iollr.Lt! Or nrnir r.slilrli l
iL llrilr L\ fr lNl rt'r'. Jo tlrl'rr'
:r ii,oolrirr liiii ,tnijrrltr!. Lr.
C!rfx'1. ri: ii,if,rLn iJldr ir riiinrl
'.lrrl inrotrrr Llo, ui .nAlo iisn'o
:nd!!3n.l, r.iiJ ai(mrn . lrilL. .isti i
i(1,r,t rthoi Iliiuf i Sorir:iF. blo$L
i tr:lo

t'. r.o:jr.icrn

; r rliilr':t 6L: nlriel hiildlst. ti. dirtrnr c"lllie

'oLrrli, : Io.t ntroi':i irlr?
bil
vx
O.;mrii.i
imroi
.r U.R.S.s

n,. (. lLLdt lii'jld.r[ilrhll

rl
L ! r.L, or J rl: r'\i
L irnrriil
r!tunl 'Jtrlrr
cr!r1i:c dc.,lt contrxdi.iiih d nri
Prin

'n:i

lagtrul capitalismulni

li

lagitul socir-

se plnc inlrebarea: ce gaEnlieexht,

ca cernania 5i Jlponid ntr se lor ridi
ca din nou ln picioare,
e1c ntr vor in.
ccrca s; !! s,nulfj din robia .nericanii
de sine stisi si inc.api a irii o
liioare? Du .red di *cncnea saranlii

.i
!irl:

Dar de ahiurmeazii cii inevitabililrtea

riluboaielor inkc trale $pjtathle .onti.

Unii sprn ci leza /ui Lenin poiivlt

ciirei, impnizlismur genare!zi inevltabil
rrzbonic ircbrc so.otiti ca tnvechili, 5,
ttuc:t tn prezdn au descrt putcrice
Iorie populrre. cire se ridhij in apijraiea
picij, lftpotriva unui rou rizboi non.
dirl. Aceaslr n! este 3de!:mt.
iligcama contenporan, penir! pace
are drepl s.op si ridice nassele pop!.
lre la lrpti penlr! nenlindea p{cii,
pentru prelnlanpinarea unui nou lizboi
ndndial. prin ur are, .ceastt n\card

f!

urmireitelclul dobodrii cspitalishr

socialhmulli
se
- erlup.
lirih,zi la lclurilc dcnodalice.le
ioi Dentft n.ntinnea p,cii. In aceasLi

lu si inn:lr:rii

lrividi n ds

coniemnomna penhu

mcnlin{ca pi.ii sc dcos.besie d. nit.

c:rcr din Ddioadr Drinului r;zbol m.n.
Jirl t'enlrL t!!nsrornirea l':zboh'lri in.
pe rlht ln rrzboi civil, Ccoailce ace..
sli din rrmi miF,rc ndger m.i deJ)ar
le ti rimiren iellti soci.llsle.
Este posibil .s, inlr'h anlnit coicns dc imprejdriri, l!pia peni!! ta.e
si se dczroLic De aloctrri lntr'o lutti
pcnlru socialisn, drr a.easta nu vr m,i
.ti ni$!rea coni!mpomni penlru pace.
.io n\.irc p.nlrtr rislunarea capitalis.
mai probrbil esle cii in caz de s!c
.es i-r\care! conkDrPo'ani p.ntr! 03c0,
ca mircare penlr! nentinrea p;cii, va
duce 1z preintdhp:nara d.dstu, rrzboi,
la am:inrrea h lrenelnicr, h fle.lirc.
rea vrenehici a ac?stei prci, lo dehi.
CeL

!f!i

guvsn rizboinlc ti la l!lo.ui.

re.luictr un 3Li guvern,.aresi lie gda
si ncnlint ucmclnic ptrd. Acdasld
estc, dlsigf, bine. B. chi.r loarte bine.
D.r iceasl.li.i ntr ene d.:juns pentr!
sia

r:zboaielo! h
crndol inlrc liilc capilalJsk. Nu este
dezjrns, deo.iece, loale ace(e succese ale nislrrii pentru aperereo t';icii,
impeririismrl se nerline toiuri, cotrtiurmsre conlinui si
cxkle si inevilabiliidlea rizboaielor,
Penttu a lnliluia inevitaliiliklea rrz.
6oaielor trelue destiinl,t iDp4ialisnll.
a dest

irlr inlvjl:biLiisls

sr socrALrshuL!r

siic, probL.ma lcgi

ior econo:nicc lLrd3ncnhlc
xi. capitalisnultri ri sorl!
Lhn lui sh ptrs d. cilterr or
ln cursul disdlliei. Au lost.mise dlrcrii!
prdiin a.ersE prlvinliL, incLusiv pi(fi
dinhe cele n,aiian{rsli.c. Ce idrort, nr'
jorilalea p'rlicip,nlilor la disctrlie au
nr
aclionat slab La acerstt chesliuDe ti 'c'
pri'
holirtre
1n
acearti
s'a rjuhs 1d nhio
vinli- Totusj nifrrni dinlre participdnlii

upi cud

se

1a

dhculli na ncFt exhterla umr

ase.

Exisl:i oarc o llge eononici turda-

. i.tilaiismnlui? Da, exisrli.

Ce hgc csl! a.easl., care sunt trisrirrilc ci camddislicet Legca clonom:c:
turdah!nlxLi a capit,lirnilul esLc o
lese c!re deGrmini nu vreo lalur, oa.
ilcare s:L diierite pro.cs! de dezvoLbE
r prod!c1iei .afit.lhle, ci toric btuiLc
Prilcitiale i toate prolesele priiciprle
m.ni.lii

rle3.!sieideuvolltri prirurmare,dc,
iermiii csenF prodrclici capilalisle

Nu esleoarc lcgcr

nh:

Mlo

ilegen e.ofo.

rund reninlii a crpilalkmului?

Nr. 1.s., rrlorii esle inaintc d! lotrie
lcsc a prodd.tieide miirlrrj. Ea a exis.
dc ..pil3Lism ri conlinu; 5i
existc, ca $ froducli. dc nr ui, dDpe
riistlna'ca crptarismului, dc pildi, in
lrm noasrri, ce i drepl, cu o ster, de ac.
liurc liinikti. Desi$r, heea vslorii,
care are o larei steri de actiune h cono

t:t ln:i'rle

diliile caDitalkD,ului, ioac, un mrre rol

in dezvoll,ra prcducliei capilalisLe, d.r
er nu numai c, ru detemin, eseDta Prodtrcticicrpitalhteqi brzeleprofilulricl
pilaLht, dar nki micdr nu Dune ,scnr'
nea pbbleFe. Der.eea, ea !u poate li
leg$ econonicil t!ndam.ntrli r caPi
lalism!lui conleoporsn.
Din aceleari considercnlc nici legeg
concurentei ei :ndi.i ln Ploauclie
sa! leger dczvoli:irii ineg3le r c.pilalls.
mllui in dihrite l:ri nu po{ Ii lesea eco-

noni.il irnd,m,"nlali a capit!lismllui

Unii spun ca lesea rahi mijiocii a pro'

fiiL,lui esle legee lconohici tundanen
iald i capitalismuluiconhmpo n, Acc*
sla nu este rdcvaral. Capilaljsmrl cot'
lempo0n, capilalisnul monopoLht, DU
$ po.te nullumi cn !n lrorll mijlo_
ciu, care pe dca:lpra are o tendinl: de

sc{dere.datorilt ridiciirii compozilhi

o.ganicc a c.filalului. Capiialisnul no

nopolist contemporrn cere nu !n profi{

nillo.iu, ci n'ximum de protit. ncccsar

penrru s rerlize n3i mult ssu nai Du.

lin regtrlat i.produclia lirsiti.
Cel mri mull se fotrive*e penhu no.
lirnea de hce ccononid
'tr.d,menial:
a capjtrlismrLni lcsca pLtsvalorii,
lesea
naltsii ri degierii prolilulri capilaLin.
& 'leh.mini lntf,.levilr trrsiluile Jrn
&m!n1aLe ale prcdtrcliei cafitslhlc. Dar
le$a plusvalorii cstc o hge prea gene.
raLli, cfe !! alinge problende ralei
snpcioare , tbtilului. 3 cirei asignrarc
conslituc o cDndilie a dczvollitij capntlkmLui monopollsl. Pon u a .omfleta
aceasti lacun?i, h!b! e coicleli?a tii leqca
plusvalorii ti dezvoliale noi dep311e, polrivit cu condiliiLc crpiialisfr!Lui nond-

polkl, linrndu.se se nii, lolodair, de

la0(ul di capiklkmul notrotolhl cqc
nu orice prorit, ci tocmsi un proiii ma-

imal.

ti

estc lcgea sonoarici

Irndanenlrli a crpil.ltmului conten.
Aceasta

conl.r)pomn sr pried li loi,ntr'

lale c.m h lelnl urnitor I asiguram.
prolitrlui crpitalist maxioal prir 3xplo.1area, irinare. ti pauperizarca Bajoli
iilii poDulaliei liii rcrr:clile, Drin !
seleircq ri Ftrirca sislematicS a popot.
rclor din alle iiri, ,iai sles d,n l,riLe
inapoiate,ln srerril, pan riz[oaie ti0rin
milihriz,rea econohiei nnlion.le, ulilizalc pcnlru asisurare. pro!ituriior celor

lisn!l!i

Unii spun ci pbfitlL nijlo.iu 3r p!tea io{usi sii tie co.sident ca liind Pe
deplin suficient pentru dezroli:rca c*
pitslhti in condiliile de astiizi. Aczsla
nu .sl. rdevrrat, ProritlL triilociu esle
lihita interioart s ftntabiliitlii, slb care
produdia capilalhl, deviie iml)osibili,
Dsr ar Il ridicol sir s c'eadi ci magnalil capitalisnulri Donopolist conlem.
poran,acaDsrend colonijle, subjugAnd

i plnend ld .ale rizboaE.

cruli stti asigrre nu ai ur prolil biipopoarels

Trisituile $

cerinlele principale ale

legii econonice lundamentrte a capita.

loci!. Nu. nu pnfitul nijlociu

nici su-

I,mDrolituL, .are de reguLl nu reprezi' e

decat o orrecare depi e s prcfjiului

nijlocix, ci tocdai prolii!1 hrxinal ene
molorul c.pihlhnrul!i donopolist. To*
mai nevoia de cipil. trofitlri m.xi.
o,le lrDpinge c,pjtslhmuLmon polht ra
pasi atil de ihcanli ca snbjle ea ri je.
Iuirea sislenaticii a coldniilor si . celor
lolle l:ri lnapokle, tr.nsfonnarea unei
serii dc liri indepenCcni ln liri depen.
dente, organizrrea de noi rizboa:e, caie

su!t pentru nagnalli c.fit.lisfruLui

con-

re,npomn cer ,n3i btro ,.businst penhu

oblinde' de proliiuri naximale
slaF

ll

tit, hce(iriLede

a drceri

dodinrlia

eco-

lnsemnilstca legij economhe rund&

fteniale a crpitalkmllui .ons1a. ln&e ar
tele, ln laplul d' el' d.ternrnand lodte
Idnonencle ccle nri inportanle in do.
ncniul dezvoltirii nodulri de pro!ucile
capitalist, perio.dclc lui de 3vad li cri
zele lui, victoriile sl lnlrAngdirc 1ui, ca
litilile ti cusunllile lui, lnlregul proc6

al d.zvoltirii $le co0lEdictorii, dii po

sibilit,tcr dc r lc inlcl.ce ti expli.a.
Iatii unll dinke ntrneroaseh exenplc
Toat: hme! curoalte laplele din k1ori prrctica crpitalhmulri, care dc
r)onslruazii dezvoltrrer tLtrl|no.sii a hhnicii sui, crpiI3LhD, .rnd crpilalir|i r'
hhnicii rruinlaie, ca
revolllion'ri in dotr'cnir'l dezvoliirii iehnhii productei. Dar se.utrosc, dease'n*
nez. ti lapie dc ali:i
monslrdazii sistrrca dezvoliirii telficii
s!b capiklhm, ciinl capilal\l i alar ca
rcaciiondi h domen ur dczvoriirir lrhnicij noj ri n! amreoi trc h Iolosjra

iia

P n c.

se cxpLlri .ccasti conhsdh,

? E nu porG li exptkati;
legcn cconomici lundrmentstii

lic tlasranri
decril

frir

r c,piblhnuLui .onllnporan, :dici prit

ncloia de 3 cifil. prolituii haxiBalc.
CitiLalGml csle peniru tehnha noui
atunci cind aceasta ti pronite proliturir

cele mai mari. Capitalisdul esk

ln!o'

va lehnicii noi $ penlr! ilecer$ 1.

munca Banuali tlncicgnd tehnica noui
n! Bai pionik proljturile cele mainari
Asa stau lusurile cu hgea econonic,
lundamentsl: a ctp:talhnului @ntem.

list,

oare o lesc emnomi., irnda_

so.ialism0lui ? Da, existi, In
ce consta! tririt$ile ri c{inlele .sen.
tiale aie .ceslei legi? Trtsriurile ti @'
rjniele es.liale ile lecli economice Iutdamentals a sdiaLhnului rr putea Ii
tormolate dproxinmliv ln telul lrnttor l
tigrrarea salisracsii maximale a !e
voilor nrxte
si clllrtrare mereu cF*
'lc
crnde:lclntr.gii societiti prir cre$crda
ri pedcclionrrea neinherupE ! produc'
liei seirLhte pe boza tchnicli celei naj

n.nt,l, r

lmare: in locll

asigurdrii lnor
prcfitrri maxinale
asieulrrea satis.
laceni ndxinale a levoilor molc.ialc al
clltuDle ale socicliliii h loctl dozlol

Prin

tirii

ploductiei c! intrerupe dela avAnt

crertLla criz: ei deld crizi La
ra nsjncelati r productei; ln locul in.
treruperilor
iodice ln dezvoltam leh.
nhil. care sunt insolib dc distugerea
Io(elor de produclic ale sochlitii
pcdeclionarea neincetalil a ptoducliei pc
6rza tehnicil celei nai lnalteUnii spun cd leges {ononici tundamenlrlt a scialtsnulri cste legea d,"r
voltirii planilicate, prop04ionale a econoniei n.iionale. Esie, inexocl. Dczvol
tare, planilicali e.onomici naiionah,
ti, pri!urmrrc, tl planificarea eonomiej
nrtionale, care esLe ooglindile nainnli
sau naiNlin tidela a ac.stei legi,luatij
ln sineru Dep@i. splica nimic daci nu

ava

se

stielnn0mcle.ireisarciriserealkeL

dezvollarea planilic!i5 a econoniei n&

tionale sau dr., rceastl sarcin, n! est.

z,

cle!r. Legca dczvoltrrii pl.niticate 3 economiei nalionale nu poate ,ve. l.ctul

crvenlt decrt ln cazul ctnd cxh(i o sr!
clni ln numele lnliptrlril crreia se rea.

lke.?i de7!ollniea rla.ilica$ a e.ono.

mili r4ion,Le, ]l...si:i sdcini nn o

poah d3 ins:! legee d.zvolir'ii plani

thalc . .cononii nrlionale. cr nliit
n,aipulir o poitc da pl,niiic .. ec.n.bici nation,re. i.e.str sici'i cne .u
piinsii in lcgca c.onoDi.ri ju rn.iLaiti
a socisrisD,t!isrb Ionn: c.rinl.tor sal!
sp(se m:i sus. Deaceoj aclibic Llsii
delvolliirii p1rnilic.te a econdini.r ialio
n:le Dot .iiDilr !n cimp lss d. d.Jn
tuirre n!m3i in cazlL ciind sr Larcazi
pe leger e.ononic: tund.rnerlall a so
Cei prnjcrlc p LdiIi.Fa lronornrctn*
lion,le, ea poate oblinc icz!Ltaic pozitiventrm:id!.: se respeclii dori condjtii:

a) daci e F'lecta

just ceriilclc lcsii

dezvol(;rii plznitic?tc a ecorcohi na.
tioralei b) dacii se .ontormlezi rnlrr
tDl!1 ccrintelor legii econoEice irnda

l)

Problcma c.ostriirBerii exlrar.d

in cordiliile leudalisnrului.
Dlsjerr, corniingerea exiracconomi
d a jlcat (i rclin inlirkea puleriieconomi.e a nDlierilor tcudll , Toluii, nu
ea a constiluiL bara fordaLhDulli, ci
proprietar leudali asupra pim6ntllri.
2) Probleha propriettlii personalc a
gospodi!iei coll,oznicrLui.
r1r li gretit sii se sprn: in proi*lul
noD ce

de

nanla1ci

hoznlc are ln

,,Iiecare gospodrrie de col.

o vdci,

Iolosirit pe6oirli

in runclie de .on,LililL! i.ul.) r !L

ntrtur ndimiLat d. pirrri d! dnie trrl.,
Lr,

.rri,l, , Ii,!i,r .irili o l'r rr riri

t'\t,ir.l .nr lol(,s rii.r
li,,: ,,l,,ll.iir sLitrLrlturr' rl r'
l,lr',: iJiol. lri SirLtr,Llul!l fL
rr!: l(i ,rr..l . 1nr o (rliiil In
i,r iljLLt : lr.lr s s
J .lnri0il]rc :o

ar:tii:i rr l,,ltrl 11, lllnnl,Lf::ii!'i

ir;,fnlii r\;hi: mr 1nr'
riii.clir:
r.fr.i; .:1r ri1'rtrr iL rt.
d. iroF{r. :i :.
.i r{ rrr rri[z
iniirrlr
mii
iirrril
o:r"ri!1,1.
nir n i,r
Pi{itrli i'rlr i
.r rrre r^ri itr tun.ir i! ...'ill lc ir
ul! rl.lla ni. crq.r. l,o.ri i|ii.i'r {
( {{rtr1,.x rrrnir I

ac.{c lnhur. strDi de o,i r i'}

ilnniralc pcnr,tr iovrririr noltri rLn
5l,l,ituil,re, crr. ror si tlr. .xr.i .. r
r:lms gorpdJr !i c0llodi{:[ in p.o
rl.lal! t,!:s.tr:LJ 1l!fr re r toiL j'irl)
ruili h noicoicdirrJr!r ig'l!dlu i.
3) trtubrtmn rrlo|L ,rnd.i Dr.rLre d!
1i:ni n.tidLidr, predrn ri ? vrlorir
dtcLiDdrLor penr! .rn1rftr!. dr ril
In projr.tul d! Drnu:L r: sl,ur..iii
rm !4n rrrrri pitrr uL ,lftn
oex r tost eLirr l de !1.[ rrerdei cr

rm noli!.i, b ru rl, roliLr d! rreo 5ru

dcnriLjornc d! rtrbre.iDuir til.tur !,u)
,,in.{r ). A{3rti cijr, r lrcbuj lrul
,rli, drorrcrc u n,n'm!rzi dtrl,i p;r
rei nex, plrlile jlntru armd3 nu pc n
Rusie, ci mfti dd najo.rlr:
gurr(nirLor tusi!i Tr,"Ltro r!rL rcr in vc
dcrcci ir r D:si! d. p(iicrjiirc kLrir

rreasj

arcnda se pLijtea ln nsluri, ceacc, se

pare. na fost linut in seam, de aulolii
p'oicciuLui dc Banual. In afari de acea
sla, lrebue avlt In ved e c, lir:nine,
. Iost sclllti nu numi d! plaia aEn.
dei, ci si de cheliuelilc anuale Dentru
cunpimrea pihanlllui. sr llnut $am,
dc aceasta h proledul de mantral t Ni
se 0rre di nu sra liout sema i or, ar

4)

prcblcma conlopirii nonopoluilor

E Drcsia ,,contopire nu se Dotrive$e.

,lceaste expresie exprlmi superricial $i
dessipti! apropierea di'tre monopoLuri
ti slal, dar n! scoate 1, ileal, sensul
econodlc al acestei apropieri. F,pl esi.
ci in procesui oceslei loropieri are Loc
nu pur ti siDplu o conlopip, ci o srb.
ordon,re e apamtuluj de stal monopolu.
lor. Deaceea, zr irbuis, inl:i!rrdc!virlul ,,conlopjre ti sii inlocuim cu
clvinlele,,,srbordonarea aporaluLul de

5) PrDblema folosiii datinilor

it

rJ.R.S.S.

ln proiectul de nanual se arau .i ,,h

u.R.s.s. natnile sur
ln toae
'olosiie
cieLrlil . Aceasla nu este dcloc ceeac ar
lrebui si se spuDi, Inliri, i, U.R.S.S.,
nztin0e .onoDisesc rnrordeauna nunca
socieritii, ara incar ntr cmoariem cazu,i
in care ele, if, cond4iire u.R.s.s., nu ar
ti econonisir nunc, socielilii. Al doiler,
hainile ntr nrmaici e.ononhesc nun.., dar ele toloda uqureazd lrunca ce,
lor ce nuncesc, ala inca! i. condiliile
noaslre, spre deosebire de condillile ca.
pirarismulLi, mrnciiorii lotosesc tdrte
bucurcs matinile rn pmcesul nuncii,
aiet de bucuros natinile ca in
U.R,S,s., cici BatiniLe econonhesc
tolosesc

muns socielitii ti uturerri muncl

muncitorilor, ti, inhucrl nu exjsli lomaj

in

U.R.S.S.,

duncitorii

lolosesc

foa

e bucuros

n.$ir

ln e.onomia

na

6) Pmblcma si1!aliei materiale a ch

sei nuncilo.re in llrile catitalist..
Cend se ro erle de siturlis mrtlria
lt 3 clasei Duncitmre, se arc in lcderc
de obicei muncitorii oclpali in produdie
9i nu se iine conl de situalia mateliale
a ata zisei amate de rezesi a tone
rilor. Este @re jrs$ o ssemenea alitu
dine l,ii dc cheslirnca sjlualiei daleria.
k a dasei nuncitoare? Cred ci nu esle
just, Dci existi o armali de lezervi g

tonerilor,3i cirei meDbri nau dln ce

lrii decat din lanzFa lo4ei lor de
nun :i, Som ii nu pol si nt la:i parlc
din rArdurile cLasei nuncilorie, dar d.ci
iz. ptrrte din rendurileclasej nlncitoare,
sil!4ia lor mizer, nu Poare si nu in
fluenleze arlpra silutiei naldialc a

muncilorjlor ocupali jn produclie. Dea.

ceca oed ci la caracterizdrea silurliei
naleriale a clasci nunciroare din tirilc
capitalhle ar {rebni s, sc ii'i scsma $

desiln'ti. amateide 'izervi a nrncito

7) P.oblenm vcnitllui n4ional

ct rr

,?arllal ca

in
ncludi un !J
'nrnu.Ls;
D tol no dcspre veniLul n.lionrl
Nl P'obledr rntri c.Piiol specisl i"
nxnurl destnr Lcnin li slrLir ca crei
lori ri .conoJnlei polilirc , so.inlisnu
Eu cred

proh.t!

de

troLiui

cd .i crp,tolrl ,,lnvililtura mar

rhle destre socixljsm. Crerrea dc citi!
V. L l,enin ri l. v Stalin a_ econonjei
polilh! a socklhmlhr i ' t.ebft s.os din
m.nutrl. El esle 3bsollt inriil ln n.'
nul, deoalecc nu di ninic Dotr li ru

Du

si repete Palidceeaccs'a spus

m.i smtnlnlii ln calriiolele anle.io!'c
lace decet

In ce tivcrte .elel:1tc drestiuni, ed nr

an nicio obseNriic la ,,1rolrnerih'to
!arisilor O*rovitidov, Lloniiev, $epi-

lnul noi pnrlPnir (! 1:ciimr'n !um

oe
rm oul nu1 noi e lim no6rra,

,NsmNnr^rE^ TNTERN^TroNIA

tr!'rJcrrojI

j'nu

JU I'

mr ( lnc: sii'aci si slab:i, sa se trsnt

torme intr'o lari bDga(r. puternici c!

in!me reprczinti coLhoTurile. dcce noi

.! ldale ci nijlor.ele de produclie ru
to+ socizliz'l!, n! lich dim fioduclia
de mdrluri, bdni. cDn$ltrI elc Ei vor
s: slie toztc .ceste: 5i mrlte ,Llcie nu
din sinpli .uriozikte, ci sPre . lrrv:la
dela noi si sprc a lolosi eipcricnlr no*
sir: rerbtr lara lor. Doace@, apfilia
nn,l btrn danual ;r.xin d! cronomie

i'LiG ntcrnr, ti 5i o nsr. n+mnrl're

de.ronon'ie !olirn:. De acen

nodtu n,virii.. D! cl :u . ,eosebir: ne

loic comtrn\1ii djn lorrc lrth ti onm.
nii crm siiil)rrizeazi cu comrnirrii. To.
varilsiinon.i dln srriin:tr1 vor si *ie
ctrn ne rm smtrls noidin robt;L cnpitzLh

l;,

ii

iransiorrrit.oi c.ononi. {n
in spirii ir $cialjsnnluii cum 3m ot)
cum nm

int.rnalonalii.
A!cm, prin urmJF nooh dc !n mt
null lrr .d |o li s"li iroPl \rrrc de

rcLouLionrr nl
i nr djn llror trr q . dc Pene
hdhre. El nu lrebue si tie pre. volrmi_
nos, dedrre.c un manu3l prea volrni
nos nu rorle tio.dr e dc r:Prr: i;ra
r ereu d" Lnv.f i, d! hnuit DJr el rre'

riorru ranltu nn.l!l

si conlini tol ce esrc esenii,t, arar

in c&3ce piverte conohtu tiirii ,d,
bue

ri l. ceece privesh econonij

.aljtalhnrl,i qj a sisienut!l cotonht.
rrn i lovJrjr ru pro|us tn rjnp! di5,
rutiei si in tldon rn nanurt o +nc h.
s1re,

cel

tr$gri de capilole noi, jstoricji

din
Dotilici din
donFniut Dol]tictj. titozotii din done.
rlll rilozoliei, ecoronigii din done,
iirl lconoDiei A.e.sta :! tace tnsi .z
nanualll !i Nrtele proporiij thense.
Binctnkts cii acest l!ou ste iDadnisi,
bil. Il.nralrt totosette netodr ktori.i
penlrtr , ilushr prcblencle de eco,o
nJc 0olili.i, drr aceasta hi nL tn.
seann: di lrebue s: lransto,mih ma,
nurltrl de e.ononje potjthi inlr'o hto
rie : retalijto! econonice.
Avem revoie de tu manr3t de EOO,
600 de pagini _ n! mai nutr.
'nzximrm
,l.!:sta
va ti o carte de ciprui de {0.

doneiiul istoriei, o,nenii

noaie polilici

'narxjst:

- !n dar

de

piel penlr! tinerji conuntti dtn l.!re

D.aLltel, d3t fiind njvetll jnsrlicienl
trrc0anEl; a mrlorit6tii oaF
I'delor.om!nisle d,n {;rte nrJ nc !n
rsenenea handal ar pltea si adrci un
Dare lolos ti czdrelo. cohunisre re
rle dervo

CIILE DD IMBUN}TATIRE

nual porie srvj c. b.z; pentru v ilorut

msrual. avind ncvoie dor. de lneLe in
dmpr;ri 5i rodpLecii tnhrsdeeijr, e
deajlni si comfarin projsrul de ma,
nrsl cu n.nlalcle de e.onomie polirhi
rrhte 1a circulalie, penku a ajlnse la

con.1uzi3 ci prolet!1 dc mrrual se atli

!n cap nai sus d4ii n:nualcG exis
lnte. lcesia.onstitue un nare frcril al
zutorilor proi4lrlri dc m3nual.
Cred ci forlru a inbrnii;ii proie.ldl

.!

n cuEul discrilel, unii lovl

sd jnlre.trt cu zcltrL,,,ii.
'iti
cr'd prxt proccitrL d! n3.
n!rl, rreclndtr i pc,!to'i ri
penlft greleli ri lipsuri, .fnrilnd ce
proiecttrl nu cstc rcrtit. r\.$sta nu esle
dreDt. Bin.i'lcles cl nrnuslul arc gre.
$li ri lipslri eLe exhii ap'o.Oc jn
loldeauru cand Jnlreprinzi !n luu'
ti ins;i, n:loril,tca
zdrcbitoare z Frriicit.nlilor l3 discrlii
ar rec$oscut toitrti ., prci.ctld de n!

nan0al 3r lreLiui instilrni o comhic

restrrns:ii in c,E s: inire DU n!n.i a!de

torii manralul!i i n! n;mai psrtianii

m3jDrit4ii rarti.ip.nlilor la disc0tie, cl
ti adversaii m3jo.il:tii, siucji vehe.
nerli ai proiectllui dc nunurl.
Ar li bine ca in cofrisic si inhc dez
semenea u, sisii.ljcr.n c! erperi.nli,
care si conlrokzc cihele si s, lnlroduci
rn froieci noi mai iale sirlhthe, cil
r un jtrrist cr expericnli, caF s, .on
lrolezo exscliiler lormuliril;r.
l{embrii conkiei r. l.ebui si fir eli-

bemli vlemeL'lc de orice rltd hrnci, s;i

tie pe depljn rsigmali din plnci de ve.

dsc nal.rirl,

'

pent

a se pllea consr

0c de.a restrl nrtrmii penhu na

,ltsrii de

ar trcbtri inslituitn
o comhic rcdactioi.lii,
si zi
^hiiluitii,
cen, din 3 oameni, penhu redactarea
delinitivii i nanlrltrlui. Accasla
'ndi
cne nlcesxr qi plnhtr oblincrd rrci
unilili dc sti , carc, dln pi.ote, nu exjs
tii in prohcLlL de nmnual.
TerDenul prezenlr i la
nurloltri tcmin:t cstc dc I
acoastn,

R,{SPUNS

tov. NOTCHIN,

ALEXANDR ILICI

t.! Difur{l Lre.

odtrr'Jmsdlc
rnrreb,
RT
,i"
Lre,r.v nr nLnl uF
I\ I
I !.n..""! aestra \u rlat mii
I

, m. m snb

crl n'nl alte Probleme care ar

c:.rder ursenl ri carcj firerle, su$

mtrll .u
trn

lrre,tc'lk

d!rr !risoarea

d-v.

rspunda czracteDrni Io4etor de prdi

,,obsdvalnle .ontin cunoscuiaLez,

dupd caE socjelalea nu eslc nepltincioa

sa in rata Lesilor rLlinlej, dup, care oa

ncnii, cunosca'd legjle sonomrca, poL

si le Joroseasci ln r.tcr6ul societr{ri
1J.1, atimali c, acea3lt lezii nu poaLe
li exiinse ,supra cclorlalte lornaliuni
socialc, c, ea este lalabili nuftai ln s0
cialisn $i conunisd,.A camctetul sPo.ian al proccsdor esnoftl.e de Pildr,

in

duclie, care se d.zvollas.ri

senul
olandunil leudah. Burghezia a Itcul acBt luc!! nu ln vhlutea caDacillililor ei
deoscb,te, ci pontuc: er e lost vltal in.
teresala in aceasLa. Feldalii
inpohi.
vea! acestui lnou nu ln lidulea calacGrului lor obruz, ci pcnituc, ci au losl
vilal irtepsrli h a lrnDiedi.a ie.lizarer

Acclar lucru trebue spus Si desprc

smietilii Posibi

roltrlia sooalisl, din larr noastri, cl3.

A.easta nu este cxacl In ePocarevoLu

liei buryheze de pildi, ln Franta, bu.
lolosit tnpotriva leadalisnN
ghezla
lui cunoscula lege a concordanlei obli
satorii a ftlaliilor dcProduclie cucaracterul ro4elor de prcduc1is, a rrsturnal
relatiile de pmductie Ierdale, a creat re'
latii do pioduqie noi, burghde, qi a
cut ca {es1e rel.tii de produclie sc cd-

carrclcrul ro4elor de prod!4ie, a ris,

rurnar reLnliile d! produqie bllgheze, a
deal relrlii de produqic noi, :ocialist.,
!i a Iiicui .. ele sl corcspud, carac.
kn'lui lo{.1or de produclie. Ea a pu
l!1 si laci acBt ltrcru nu in v;l ca
cntdciLiililor ei deoseblte, ci penltucli 3
Irsl vikl interesati ln ac@sta. Burgh..
zir. care din fo{5 ,nainlali,.um tlsese

in capitalisE,

n! di

liiatea sa loloseascd bgne eonodice

li

sa nunciloare a Iolosit legea concordrnleiobligatoliia relaliiLor de produclie c0

er in zorile E$luticiIurch!re, av!:ese

timo sli se ir.nsior e inlr'o torli con
Lft;evoLdionarii, cr opN in to,ie clri
cl' i t!;lu rai
i
sa uu!. nu Ln c'tr I I I u'

'i
r".Li''

,!"1"; i p--*1"',-*
,:, - mrc,, *,*,
, i .:r r Jon vLlil ftlrcn i .r t
lege s: ntr iic tra,iust

er\L:i

h vkl,

c.onon'icc, a
so.ictiiljl
inlcrlsul
lcsilor ccon.
nu
nuinxr
rLla
xi. Loc n,tro riiiiufti sru
.llc
in
ln so.iriism rl conuDkd, .lJr ii
1. Folosircr

Pr.r.llDr

:.e

2. Folo! rcr le(jor ccononi$ :rr in

lotd!:lna ti po$ ioi, ln s*ietrtctr irr

pln,n(

-t . Jrrl tolos n L.'-Llor Pcoromt! in n

i;;ul $cnr,l i jjiid lntolde'una ri

tGk

Lit

leh pL.

dJ\:
le

d.

nh'r, n I'mP te d3
lil \e oP f rcnul
'l
n:

.n3r

..i lnlre t)rolet3riat, pe de

slte
cl:se.
ti
sloriei .u sivartir rreodat, revoLrlji ir)
relsliih de pro.lu4le, pc de alti fano.
.onni in lirirLci inlcrcscLc dc cl,si rlc
0rolelari.tuLui se conlotcsc cu nrtu.so.
le Dnjorii:lii z.lrob lor.e r so.ietalli, (e.
o,rccc mvoLutir 0.orerari:rrlu|n$3m
ni nu nimicirm .ul:'rci s:u
iDr
nE de extlox(.re, ri ninicnca'liFi
o,icirci
cxplmia.i, h innp ce revorlliite 3t1or
c1,se nimicind numzio fo.m; de ex]rlor
lare satr.L{r, se hirsincau la crdtul inteFseior lor tDgust. de c.si, cfe erar
ii conr.adntie cu inrereih mjoriL:itii
De.seDkei

o prde,

socieirlij.

In ,,Ohserv.lii s. vorbcrtc de s!L)

sr,:rlL .Le drsd :l roros rii resiLor e.o.
nomi.c in intcr.sul soci.til i. A.o1o s.
sDune., ..s]jre deos.bjt d! lcgi]e tiiii.
ielor rilurii. (trde de{ofdire..ti ,fii
crrer unct hg r. s! dsi;torrii nai
dult san n:i rulin n.l.d, in domcn,ul
e.ononic dcscopdire. si aplicarea un.i

legi noi, care .Linse inkresclc lo(elor

so.hlitii. atkte pc c.1e d. dhparjtie, ln'
trmrini ce. mai lutemici inPolriv;t
Dar d v nati
din parltu acestor

'o4c

!. arinnli ci

deplina concordanli
r rel.liilor dc produclic cu c,mctd!l tol
lelor dc producli. poate Ii alinst lumti
in socialisnr si cdmunhm, pe cand in
condiliile at{or torn4nLni nu poxte li
alinsi d!cit o concord.nF incomplecti
Accasl. nu eslc exaci. ln epocr de
!iupt revoluli' Liurgh!zi, cerd burghe
zia r nimicil relaliile de ploductie leu_
&re ti a shbilil reLrlii de produclie
burgh.ze, 3u lon incontestrbil perjo'de
crrd rclrliiLe de ploduclie burghezc eta!
1n concordanli deplin, cu carrder!L lo.
lelor de ploductie. In .au conLr.i caDila_
lisnll nu 3r Ii pulu! si se detlolte cu
repeziciunea c! care sa dezvollai duPA
D

M.i iepaild. Nru hebft lflleGse

ln

sefls 3hsol!t cuvintele ,,concordznli de'

pllni . Nu hlbuc si le ini.lcscm in ser

s,l ci ln so.ialisd n3r exht. rlcio It

d6n e ln lrnii a relrliilor de Produclie
de cresl{.a lorlclor de Protluciie.

Fo{ele d. productir sunt lorlslecele mai

'rii
moLile ri m:i revolulionnre ale prod!c
1:ei. Elr ncre in.onlcsiabll lnsini.a re'
laiiilor de produdh Fi in smizlisn Nu_

mri d!0i un ,mnit li'np iclnlilL-" dt:

prodtrclie sc tr.nsto'm; Potririi c! ca
racte'ui torlelor de Produclh
Cum lrebue tn ,cesi caz s: ,'nielegen
.!viiiele ,,.oncordanli deplinS ' ? Trcbrc
sil le I'lclegem in scnsul ci ln soci.lsm
lucruile nu ajung dd obicei rinii la rn
contlict tnlre rcl.ilile de Producih ti to!
hle de prodrdh, .i socieixk. i' posi'
bilitcic: si intenini l. thnp pcnlru a
hce ca relsliilc de produclic c. riintn
in umi si lic ji con.ordanlii cu canr
1erul loielor de fmd!.lie. so.ictated so
cialhlt are Dosibilikt.a sn Ii.i sc$l

lu

f.nlruc,iln silnuleirr existi d..

pc
sc
cale dc drp3rlih, .r.e ar puten
si orsiniz.zc o impolivi,c. Dcsislr, ri
ln loci.liri vor crish Ioi. inc c, crr.
rinin rr uni. .are Dr lrlel.g ncccsj.
illea nor sd,in,bji tn rclalije de ]rro
ritrclle, dar, desjgu., nu va ii sreu si k
inlrr'gcD tiri a d(e lucntrile pini li
tr.

Dir raironrnoDtei. d.r, rcrrLli ct

.onsidrrli drepl nrrr: mjromet. de
|rodu.1ie Ji. in rrimuL rilrd, un.ltele de
pro'lL.lie fit i(rte ii iihqtrirdlilc noa-

pltem

orc considem mijloaeLe de

Drod!rrie in orand(t.r no:slr: so.ialis
ii d..il Dsrta ? DuCi m:ne, iicmerln.
l',la.fs .sic ur p.odtrs il l)roductic,
crrc sc !ind. orhirui .uDDirriror: 13
riiz.ic. di.Ui 0oscsotul de nrri, i:i
ph e dreirld de troprielnle aslan ei,

i.r cunriirilortrl

devind prolt:.1arrl
nr,Iii, ti porte si o ror;.di, *i o hoie'
d,czc, sru so Lrse sii priieers.r. ,{rij'
loa.ele dc ljoln.ti. se ntadrcari osc
in ..crn; deiin lit? Est! Limpede ci nu
dc Pro'
se insdr:7:1. In(ii,
'rijlor.eie
oriciilUi.umpijr;ito'
drdie Du sc,,viiri
!Le nu sc..rrind nici ni.xr.oLhozu'iior,
ce sc R|r tzlurL n!nr Je rJtrc n t
inLrcpr ni! lor lt Tn J di hr r;nd
stiipAnll mijLorclor dc lroduclie slr
ltrl jrredtnd(-Le cuiirci sru cnbilL:n
tleoriid{i m 0ic.dc .iittrli de Puiin
,l,rp !L r! |turrcirrt iuriJ mjlo{.
or o n'DJrlh. c. Lr nPolrir; i pitrcrzJ n lntr!* me ln d! ro !J rind.
dircclorii dc inltepinders, care au ci'
pJlrr d n r' rlcr nrr 'ii m Lor.e ! Lle

ptuLl'!tr

i i!nr 'inuds rrDlic'

ai acestora, .i. d mpolri\':, sunl.on

ai s{at! ui so'
rihrli .a ifrDuh.nicilijjloacelor
d! pro'
p.ntru
f.Losiru
rnlh

i.ri

duclie cortorm phntrlui d.t do s1at.

Precum :c vedc, ni loa.clc de Prod!c'

lie in orrn.lukea noastri nu pol ti inca.

d.,ie ,n iiciun dro nr cateeoria mirt!Dc.e 3irn.i sc vorbe$e de v?toarea
mij ofcd.r d. froducth, d.spic pretll
l.r de cost, desDre iiclul lor e1c.?

Inr;i, r.eida csre necesrr pcii,u .at.

dnaic, ponlru soco{cli, penlr0 st.bitirea
reni.bilitilii $i Dierddilor lntreprjnderi
lor, penrrr vcificaroa ri conkotut intreprinderilor. Dar accsst, nu csre decil
lslrra fornrlr, clesliurii,
ln .l doile: rlDd.
sr r!nrru ca. i' i'rt{enrt comc4utLieil.rior, si se rertiz.zcv:nrarei mijto,ce.
lor de produ.lh .iGc strle slrinrc. Aci,
l,r domerftl conerl! tri exterior, dir
nunai in n ?st d.,,rntr nijroaccrc
noastm do trodkiic srnl tnh.adevii
nirlfi ri se vend hh:devir (Iir;
shillmele).
FcTulli in fcnrl 3Fst. c; in doaFnirl
condl ui ertorioi nijlo.cete do prodlr.

ih fsb.icrh in inklprindc l! noaslh

pisirlazi proprie(.ha d. m;rlfi ,l:i{ in
Io.d. .rl ti ronrri. p .i d ln domcniul

circll4hi {oromice din interiorul liirii

mijlorcclc d! prodLl{1ic iri pierd profrie.
l?tea d. niiririi. inltle.z;i de i fi niF
Id si ies il ,l, stmi de rllure a
legii valorii, 0:str;ndu si nrmai iive'
lirrl extcrior de mirtli (caktrlarc.
P.in ce se explhl rccst spmific?
Cheniirica esle cii in coidlliie no3stre
soci.lhle de?!oit3re. econonricli, src loc
nu Irin rtlon4ij, ci prin schimbiiri LrcP
iale, cind vecln,l i! sc destilnleazi plr
si sinol! .onple.t. ci 4i schinLi n.1u., rckivil c! norl, menlinilndtrrt nu
fr,i torn.. iir noul ntr niniccrte fur
si simpl! vcdiiul. ci tilitrund! in d. ii
sdrinbi n.tLrr, lu'cliih firii ..i sfire
m: lom,a,, ci lolosltrd o peniD dezvdl.
trr.. notrl!1. Ata stau 1!drr le nu nu
mai cr mfutrrile, ci si cu hnii in .ir.

d,iali? nDan.i (on.t,ir:], rr ti

,i':
cilc, rrtu, li cqiD{d ti v*liie rrf.li !
rllstmrzi lonni
vechq .rr. !n. jolosili d: orrririrer

Da.i t,iriir rfu l! ,lln lxnri d. rc

dd. iorDli din ,r rl J. r.d..c zl 0tu
.ccl!r clrc sc d.d:\odi lx su0rai.l:i
tunon.ncior, 0!te i si ,jrrg. la cor
clozia jrroiili ri crhgor il. .3pilaihmr

lli riLorns valrbilc in .rononia idr.

sili D:.: iF, ,bofil]io lucruI]le P.in
rtuha lnil rrrljz. m, ki., c:m far
o stricti d.oslb r iDl,r .onltrulrL pro.
c.i lul c.of.drt ri io,m hL, inii. pro
c.sele d! dtzro l r (fu sc d.sfiipar:i
ln:!rir.si hn.n.nee d! s !rtili,0(.
iem sr 3!1r!n r: s,!trm rorr trri! j$.
ih.rlilili$trulri !r prrl(i I

alcs fftru.
ii lond eLc

nor

m,i

:nfii\,r. .\1.r1. .ii, ( .il

s , schimb,l lr noi lr triod

radi..l. rohnil d' icvoilc d. d.zr01!3rc

alc..ono e n,Iionale saiiLhte.

D !. :linlii cr !$. r,Lorji rhrcil;

o ,diune regulaloJc ,snpi? prelrrlLor
,,iiijMerd .\. prodrc1h" .de re DD
duc ri rgftulirri ri se tiedru n3tulrl
la rclui de co'ecLate, D v. :rcti ei ir
rdLeie ,,nlitlo..e de prodtrclie" c rtrle
riile p.inF. d. pildi L,trd'b.nLl r\ll pL!
i$ aditrga l. .cesli irul, l;nr ri rlte
Tmbnc

si rrlNtn tu o.i,tr(l ritrd

Ixl)

lll cij in ..r!L de r4il 'g'ictrliux pro

rrtri
r(e nu., ,ijlort! d. produciic".i
dintlc mijloa:.:3 dc proJtr.lie, ,trterliie
pride. Ntr ne prleD jud fl, ulinl.l!
.,mill.ae de 0.odrclc . Crnd nDrxiSlii
vorbsc dc prcdtrcl rirLoa.e ol d! fro
dr.lie ei in vrdre i', pr m(! rl'd
rroductia uncllclor dc prodtli., .e c.

r\\3rx d!n('n!r1!.ntiilL*cel! n'.mnicc

de mun.i r ciror lotr ikl. ., Ptr{cr ti
dentrmjli iclrolrlLrl ri snhnlul rru(uler
il prcdlclici care fo.mcxz: ,,trlisiilu.

rile dhtinclive caraclerGticd ak unei a.

numile epoci a produ.lhi soci.le". A
punc pe picjor de .saljialc o prrtc dirtrc
mijo.celc do Drod!ciie (m.icrillc priine)

riaillor.cle de produclie, inclusiv trnel

t.lc dc p,odtclic,
lmt)oirira n.Aisnului, cici frrrxJsm!l

pom.rrc der: rorut dete.njnsnl ar !net.

te'r dc produclic in .onprnlie cu lort!
celeLalh nijLo.ce de prodrc{ie Oricine
9tie ci nstsiile primc Ir sine .! pot s:l
produci rndte de pmd!.1h, deri unel.
reluri de makrii prine sul necsrre .a
hs1rial p.nliu produc(ea uncltelor de
prodrclic, p! c;nd niciun tol de nirlerie
prilrli nu rcale Ii Drodusi Iirt $ell! de
,t1ai det.rlc. Ene oare zcliune. legii
w1.ii as!tra prc1trltri frrteriiLor prime
caic se produ. tn xgric!ltri o ..lirne
/egrl4?tun, ara cum rlirmrlid v,,.tova.
r:lc Nolchin? Ei ar lircgulaloare dscn

h roi jocul ,,libd" a1 pi.luri.

lor nildiiloi prime agricole, daci ff
ar erhl3

,nLond la noL Lcgu cunrurenlei-< Jnrr

d r produ(ie, Ll ! nir erLs lr n ri
!unu(! I in'i,\d r, dr!i lroLluqL nra'
1i Lur prft nsr I' ke!Ji: Ll! PlJn
l!r deorec iot
t, Jn sisleduL ccononisi noast'e ndio_
tralc, :cliun$ legii valorii asupn lrelu'
luin,dteriild' prlmc agricoLe nu poate in
niciun chip si lie rcg!Latoare lnui. pre_
strnt la
luriLe n.teriilor priDe agricoLe
noi iiie, strbilil! de pkn, ti ntr sunl Prc_
lun ,,lib{e . ln rL dur ca rJnLl P'opuF
l,le prcdu/Lc d! mi en rmcrgrlolc
, ! smr ibi,tc ,n mod spontsn ii de
osccare olcmenle lnlimPLitosc, ci de
an In sl lrciler rand, uncllcle de pro'

;]!clh, nccs,r! produ.llci de m'terii

prime agricoL!, nr
0,rini1e dlr.ritcloi pcsorne sru stul,un
Le sl31! ui Cd
dc !d5o3nc, Li in
'ni'n
-;rno t!d. din ruLul i!P! rtor 5l le'

nerlu (i lnsr!

lBez v3'
rrrleLt ,ritutc
'n
sus, laple iderente P'oductiei soci.lhtc.

siL,,lon

lor ienc rr3u:tr

de

!nur, rr sr torh neg, cll lc

rtoril
i!.iri!rlc fo.mare. 0rdlris!.
Prio

lor rmlrriilor p, me .!rirol., c: .a esle

tuul dinlr. tncrorii rorntii prclurilor
Lrar u' rlit Dri dn'li nu se porlc ncgi
iaptul cr .clxri ..lirre ntr ert. ri nr

Vor)ind d.srre renhbililatea e.oro.

orrle s.cialsle,.d hdLl ob:ec,
I i in ,,obsrvrll l. nch ta idiesa nnDr
tov.rri car0 irrrni.;, intrtr.itr econo
mia nornru naltoDrli trtrniiitat! nf dt
nrre pmtlnjnlr nrl.cDrtnro: or mn1:b re
ti adh lr, .L:ritrri Jc rccsi. i'rlfutrjndd,
lxhrcnl. ri , ufor niLrcrrindri nercn
htn. .. rr n'p.irnx i[ur] p,ift;filL
rentaliili{;lji in cronon e In ,.obIr,'.
tii se ipm! .ii rrnlrr;0(nex Lraii djn
rrnctu do !derc al intFprirderitor jzo
htc sBU rl ranru tor de produclG izolaLe n! rronte Ii dcloc cifCrrali cu renk,

ricinil

, iln:ea strp.rio.rii N .sr. nso di 'o

lr.lir ro.irlinr. dflrmsrnd0{! de ci

de rrpr.trodu.lLc ti a5iguriidr'ne
o ucslr. n.coilli r. i rronlriiej
Dar, s' iisr!tll si irrccn de alcicon
dlr a ci r.il.b lt:i.a diier ieLor iilrc

r.ic

lrnilnI

m!

LlcPo

!.Lcn I r!!r

,.onlii, o detlle soriQrii r\.eastx, de

,.iqir. n! .:c j!'1. 1l!0inr Li1r1.: diJc
ritlor tntll)riniti t rrLntrri de pro 'c'
lit tre o jmroxinji .noni iiD PunduL
.t vedsc al dgroliirii llduq:.i no,
nrc. Dc..e1*: tunlnbltrlo trd!. si

s. lin:i ,orr; aliiL l. Pian ncrr!3 cin$url.i, cil siir PLrnirruro frDdrdiri.
,l.cslr cnc r!n:!rli','i iciv tilii no.
nre c.ono, ire in

tl4i

r.ltraLi

d.r

esi. clrr ctrm 1r!b!e si rntllcsem

clvlnl.h d.v. Letcatoare lt .xPi{aLhr:
Ntr

,,pmdu.lla

li.gitil lntr'o tomi

fom,al: . TrcbF
duclie, $i

sptrs

nri liili,

.;

nu

loarte de-

rseDEoea pro.

oxisii ln

lu-

Esl! evideDtcl dupij ce piala mordialt

sa rindaL sistsa de aplic.ie a fo4elor
prrncjpalelor lari capilarnle (s u.]\, 43.
glir, Franla) la resu*ele mondjale a in.
ccput s: se reslrangi, c.irclenll ci.lic
3l dczvDlririi capilalhmurui, qettere. ri
rstrang.F. produqiej Lrcbuc loiuti si
se hcnlini. Dd oerterer prod!.liei l'r
a.esle liri sc va rcaliza pe o b8?t Jn,
sust,li, dcoir{e vollmul prodDctiei in
acenc l;ri sc va rcshnrge.

Crjz. scncmld : shkmrlui crpilslhl

Doodixl a ln.eprt in pcrio,da pritr,ul!!
r:zboi nondirl, n.l al.s ca rczullri al
despindcii uniunii sovietice din snlendL capilalisl. Accasi3 s ron fring
etatij a dizei sencmh.ln plrioada ceid

.Jo:ldoil.rrizboinondirlainceputdes
lirumrca.cki d! I dous errPe R crlc

gdLdale, mai als dtrpi F din shtcmul

crtiilalst s.r detirins liirih dc de,hda
lh poDulrr: diD Elropa ti Isia. Prima
{iz, di,r DsiDsda rri,rrr!i rizboi moD
(llnl ri cea de a dola crizi din pciol
.x.el,ri de.l dDilea rizboi mondirl lrr
L,u! privite nu.r size dd sinc sl:tiioam,
7olr1., n,ple un. de rtr., .i cr cr3p. dc
dezvo1l,rc a ..izei g.nerale a shtcmu
Esie oaie

dizr s.noal; z

rnnuimordi.l ntrfrri

o.

crpitalis,

zi poljiici

nrnsi o (ki e.ononhr? Nhi

sau

una.

ncj alts. Ea este o criz: generaLi. adh,

:iolcuDrinz:torm, s skicmul!i hondial
:l capitrlhmuh,i .0prinztnd aiit econo
mia,

cit ri poliiir.

bazs acesici crize

Se iilaLeqe

sli

.i li

descompr.eraa

ncrctr crts.ind:i . sistenului econonic

mondkl zl crpitrlhnulu. pe de o Darlc.
ri puisrea econoni.i {escande s liiilor

DESPRE GRESEULE

tov. IAROSENCO L. D.

eceni, tov.

IsroFnco

r i

mis

qemb.ilor Bko!1ui Poliii. al

C.C. aL P.C. (b) a1 UR.S.S. o
sdisoare, dalati 20 M,nk
3 ci cu lrivire la o sdie de lirobhm!
.cononice care {ar dezbiiut ln .adn
clnoscuiei discllii din Noembrje. ssi
soalea conline o 0lengere 3 artortrlui ei
!u 0rivire Is laptul .i ln pi.cjpalele do

lie, ca Si in ,,Obsenrliile" tovnrijtului

Stalin, ,,n! sia s;isit niciun lel de oelin

dne 0urcttrl de redere' al to! laioictco. s..korr.a conli're deasemenea o

Irro$nco ca si i se
o ,,Econonic po
lilicii. socialhmllli'ln de.u.s do !t in
si( rn ,n ti jumiitate, dandtr.i.se rn
&est $op do!, sjutoai!
Crcd ci lor trbli ex.ninate in lond
rL:il plingerea tov. Jaro$nco, cii $i
proJruncE

, iov

punili si 3h:iuissci

Vom lnccpe.! plangerez

Ata d:r, in .e consia ,,Putc!tr| dc ve'
dc'c' .l iov. Isro$nco c.re ntr tia gn
sit niciu rel de oslindire ln dodlderte

PRIN''PALA CRE9ALA A 6T.

aci ar L sii .arr.ieizlitr' in

dori crvlile punclul dc vcder.
al Lov. lsrorcn.o, ar hebli llr

slJlm .ll cslc un Prnct dc

ienlrxi.l, prn !r .r' rrolunJ
PrimiFls grcrtii
.onsu in aca ci cl

sc dc|iiser?rl d.
D'rxcm in problema rol!Lri fo4elor de
orodoclle ri 3l rclaliilor de prcd(clic in
dczrolrsrer socielilli, eragercazli ren.
miistri:l rollL jo4elor de Lrmdkin. n

torcazii 1ol p.stc n:suri rolul reletiilor

de produclie 5i termin:i pan a declarg
ci in soci,rkn reL.1iile de p'odu(ic
sot o parle e lo4elor de lrod!4ie.
To!. Iaroi.nm csle de Bcord sii redr
nor{i un o.iccnrc rol :1 mlrlijLor de
produclie Jn condjtiilc,,contradicliLor
de das, anlasonnre , nrtrucilr rici re
L:1iie de produclic,,sunt in conlrrdicli.
co d!,voLlxrea rorlclor
prodtrclie",
Acerl rcr
rnrtreaz:i if,si la un rcl
negaiiv, h rclul de ra.lor care fran.az;
dezvoLrfea
d! oroduclie, carc
incituterrii drzvoltae
'orl.lor lo.. Alte runqi
rlLnclli pozilin ,h ichlirLor dc prcdtrc.
1ie, 1ov. Iarorcn.o r! lede,

eL

d!

orirdu .ea socia.

lisli, trnie ntr mri cxnli ,,coitradicl ide

dasi rrrrcon ne" si rnds rclaliile d.
frodrlic,,nuDDisunt,nconlr.dicliecu
dsvoltdc, rortclor de rrod!4ie' tov.
Lrorer.o .onrider: c, ahi orlce rol dc
sin. sril:ror iL rcLilijlor de produclie
dhprrc, Fl4iile de frod!(h tnclteze

de s mai Ii !n h.lor s{ios dc dezvol

t e ti srnl inghillie de crhc to*ele de
orcduclie, ar3 cum cne ingriilili rartca
de citre Irimc. In socirlisn,rclallile
de produqie djntre oameni, spute tov.
Iarorcnco, lac ta.te din ory.nDdea lor
lelor de froduclie ca nij 0., .a noment
rl aceshi oryaniziri' (vei $ris@re3
tov. Isrotcnco ciitre Bircll PoLltic ,L

c.c,).

Carc esLe, a$ dar, in ..61 crz, prin'

cipsla sarclni, a Econdmhi polilicc a so

cislisnuluj? Tor. IaroF co risplndcl

,Dea.eea, Drincipala prcblcmi a Eco'o

,riei polilice r socialismul!i .onsii rtr

in a strdia relrliilc de |)rodtrclic dint'e
osmcni in socielat.a socislisli, ., rn x
claL,ora ridlzvolia leoria tiiiilifici a or

ro4elor de producle in produtr

l. sociall leorir pLndiUclirii dlzrolti
rii sonodiei nalionale' (vczi d1v:r'ta
rea 1ov. Iarorenco 1a plcnrra ii!.trtki).
prin ce3na s! li explici. propriu zh,

$nizirii

faptllci lov. Ialosenco nu se tnterese.

zi de ,seh.nea p.obkne cconomice ste
orandtrhii so.iathk ca exislerla unor
lonc dif.rile e DrcpIiel3re tn e.ono
nia no6tri, .irctrLali. nirluritd. tegea
vrloril elc, socotindu.le probl.me se
o'ndare care n! l:c dectt sii proroac.
disculii yoksti.e. lll dclari de !.drellul cij in

politic, a socia,
lhmuh ,,dhculiile u trrivirc la rolnt
mek srr iLteia diniro.siegoriile econodi.i politice a socialhnutui vato.tu,
rmrlij bani, crdil si atLeic , dis.ulil
.,re l. noi cap:tt .des.ori nn carrcter
scolssrh n,nl ,l/,"ire P'ii i.lioia
menrc s:niro& .r pririm t3 orgrniz!.
sg l-conomie

ro. nlioinli

, tollror dt produqie

nr

pn u4ir socj:l:, li lundrncntarer

$ijnlifhr I aGrci orglDtziirr. (vczi

.rviilLl,rci tof laroinco l3 scljq ple.

Prjn rrnare o e.onoDie oolilic, j;rii
-lov.
larosen.o rtuic c: este tr t (lerl

\ .p,nd !funlto orgJntrsrcDLn

nrJ a ronclor de prodKle ptnlru cl

h..4ca dele socislcm la comunhm st

+ lacd lir, diUcu!tili deoscbite El con

\ld.rii ci rcen ntru eslc aDsollt slli
Lnl prnl.,' tr{.rtr Lr lomunsn F

[(]rE

dP

r drcpltl

oriA
!!l) uPl l.nlr' ^rsLrurrerp.'nrnL
i,1,1 o lnbre 5! Fdulc rJ Lupi:

rn.

o rodPlor d! rtudK
in pridrlii
i;11!n,ld
Lc s tolos rci Lor
sociali (vezi cNliniara la Plcn.rl
disculisi). Tov. tarotenco proclan, In
i,ni rdle'nn .ii ...omunismuL inseron;
rea nai ln311, orssniram rtiintificaalor
lelor dc lroduclis h Prod!.ilr saci.li'
Rczrltii deci ri escnl. .rind0irii cno

ru,L:

Jnuniste

orsrntrr

\o.cdr.. l.,,orgrnizdea li'

nrli

3 iDrlelor dc Ptuduclie-.
Dln lD.1e r.csle. lov l.rosnco lr3Ee

.oncluzir .i] m 1o.le exist' D silsur;

!.onomic riolitidi fenh( toalc lormrFr
irb so.iih. cii lrlbre sa erid! doli

econoqij polilicc: una

pentru rorm+

ti(nile so.iale pFso.hlkle,

a1 ciror

obiecl este siudierea mlalijlor de pro.

drctie dlntie oamni, ri r1t3 Denlru
orindutea so.iatisti xt ciiici obiect tre.
hue

sii Ijc

ntr ;l0di!rm retaliiror de

r retrliitor e.onomicei cl

producliej idicr

ruljo.

de vederc

al iov.

nldjere3 trotlcnctor organizi

ni e a lo4elor dc produ4ie.
Acesla este

plnctll

Ce se port. spune desprc ,cest pun.t

ln printrt rend,
e*e .Mcr .: rotul
"u rn isloia so.h
relaliilor de t}odlctie
lilii s timiru,ti t. rolui de hinj carc

in.:iu$azi dlzvoltarea lo4elor

de pro

c;od nr \iiiro resc desprero

lul d. Iranffe al rclattilor de prcdu.lk,
ci ru in v.dere n! oi.! retslii de pro
du(h, ci nun3i retaliilc de rroduclie
vechi, .!re nu m3i coresplnd dezvottrri
ro4elor de plodrclie qi, prin trrrr., rrli
nerzii dezrollsrca lor. D3r, in .l,ri de
ductje.

rel,tiile de oroductic ledri eiistt, duoi

m se rlle, mlalii de prodnctie noi, carc
irtr loN,l celorrechi. se poale spue o3rt
ri rol;l noiLoi Ehtii dc produclie sc re'

,Itr.e !a roLul dc hini a lo4eior de Dro

.lu4ie? Nu, nu se poale sPunc DinDo
llivr, noih rlalii de produclie s!nt 3.!r
n4ii t/tn.,pdl, ti hDtirilod. Mre pro
tri! /is dcternini d.zvoliarea mai d.
os'lc o deTroll,F p!hrni.: a lor
lrlDr de troduclie ti r:r: dc .are lortclc
ie produ.lic sunt condsnn.le la l6n.e
rke, fr esie crzul anizi I'n lidle a

n!

porte n.sa

!ria$

dszvol'
1r'e r torlelor de prcdtlie,le industriei
roastre sovietice in dec!xul cincinallor.
Dar ace.ni dczroltare nu ar Ii .ru1 1oc
dacii noi nn am ti tnlocuit in octombrie
l9l7 Elatiile de pmduclie vechi, crPi
ialiste,.u reralii dc produclie noi, so.ia
lhte. Fiir, sclzsti revolulie in relatiile
dc prodtrclie cconomice din lxra nosstre,
to4ele de productie ar Ii lilnszil 1a noi

Nlneni

r$ cln

liincezesc astiTl

lo

li'ih

capl

Njmeni nu poa(c ncsa dezvolGrea colosal; a Ioielo. de producile in agiicnl

lua noasLrii ln ullnnil 20-25 ani. Ds.
rcerslii dezvoLtare nu a! fiarui l@ d'.i
ooi ntr
Le30

]nh

lilnlo.tril in Deiiorda

dc

drpt

rcchilc rclatii dc producltu c.piir.

la kr,
rclalii de prodklie noj,

roledirhte Fiiri ..eastt rerolrlle rn

productie, ro4e!e de produtlie din asri
.ullura noastre 3r lancezi, rrs .Lm liln
cczcsc astizi in lirilc ca0ilalinr
Deriglr, noiLe relalii dc productie nu
poi rlin:ne I nu r;inin ves'ric nDi, ck
incqr s, sc invedrs.ij ti vin ii contrl

diclic

dsvorrsrer .ontirlii I ro(crDr

produciie,
de
d. ln.er s: n! nai aiLi
roltrl de nbior principil ?l Io4elor dc
produdie ri se lransforn: intfo rrint
: 1or. Altrnc, in ldrl aceslor Elatji dc
produclje,.:re s,u lreechii, apar ftla1n
dc productjc noi rl .iiror rol conrt nl

x Ij priflclFhl nolor .l dezvoliiiii n3

lcp.rle s lo4elor de Produdie.
Acesi .a!r.ier speciii. :l d.zvoltiil
de prcdrclie dels rollLde l.tni
'clrtiiLor
r to(elor de producli. l3 rolll de nolor
0rincipal al nestrlui lor inainh ri dcl.
rohl demoior principal . rolul de fi:iDli
i Iortelor dc prodlctie, esie uml dintr.
.lencnlolc princifale el. dirLeclici Dr
trrD rL .di"
l.ri,Lis1. darxhte
,'le
nra'risnnrhi.
in
ictrnr loti lncep:lo.ii ^crst
lced !u.lu n il \lie

rn al doilo. rird nr este cLd .l

de sine slit;lor rl rel:tiilor d. Pr!
dr.lh, adici :l rcL.1iilor cconomice, di.
ltr in socialh lii relr{iilr deproduclic
rolul

{nt

inghilile dc rortd. dc producli., cil

in sociilisn pr.dn.lix soclrii se rednc!
l. organizx.cr iorlelor de prodrclic. Mar
risnul consideri produdk socirlij cr !n
tol intrcs. c.re .re do!: lat!.i nrins lc
sate inire ele: ro4clc dc fiodu.tie r1!
socieliilii (rapo 0rilc socettlij la1, d.

Idlelc nalurii,l'r luptl c! care er obtjne

b!nurile mahri:h ne.esre), ri rclalii1e
de prodr.lie (rclatiile dinhe orneni in
l,rDces!l de odr.lic). Accstca,!nt dou,

laLfl djferiie

froirdiei socizk, deti

legrte inhc rlc. si toc
mi perLrrcij .lc slnt L,tlri dijeite alc
prcdrlieisocirG, ci. se pol inftlenta reciprD.. A:t.nr. cii rd: djnhe a.este 1e
ilri p6ic Ilrrghilltlj decealalti rilr:ns.
Iolnaii inh'o prrle cofrponenli a ei, nr
sernni . fij.ijlli in mod roa.le sdios
3e

nlrl iis.psrr6il

drciia! (vezi (. Marx ri F. Engels, vol

Prin

lrdarc, Iroducli:

sochlil

are

.lotri ituri, .rrc. dcai inscparabil kgate

nnr de ceilsltlj, ielledi lotlsi dor: si
llri dr rclalii dilerite: reforlldle o+

rrnilor ,rlii de nztr: (fo4ele de pro

du.1h) ri rerrtiire dtnlre ormerj in prcccsul d! prodlqie (.el.l ile de 0foduc.
lle). Nrdri cxin.nk ambclor l,tri sle
producfiei ne dlj trod!4ir sD.i.ld, indi-

terenl daci esle vorb: de o,:nduter so.

alhlii s.r dealtc Iomaliunisociele.
Tov. Isrosen.o. de blnii se.mi, i! e
,_n tolrl de acord cu arx. EI consideli
.! a.eanij te2i a hri Mrrx no .st? apli
.3bili l: o.rn.rtrir!i soci.listii. Tocm.l
dctrceez redu.e el problena Economiei
c

,I" producth oamenii n! acliDncazi

n!n.i asuprr natu.il. .i rclionca,i ii

!ail aslpra :llora. Ei nu tro.llc decAl

intr'ln f.l 3nrmil il IEcAnd
inlr. .i rhjriLi de activit:ti. PonhD a
produ.c, ei i,trti ln anunite Lesituri tt
relalji int.e ei, ri n!n.i in c:drol ace
slor lcsituri ti relatii Eoci.le are 1oc ac.
tiune Lor asupra mturii, sre o. p!0.
cooperiind

poliii.e a sochlhnul!i La si(ina orya

niztii Dlionale . ro(elor de produciie,
liarid la o pa e relaliile de oroduciid,
P.Mn.

ur,.dilna rv.!. @4 4.

cconomice,

ti

n,oind d! clc forlele

de

lJrin trrnrir, in loclL unei riconomii

poLiLice rnarxht..la lov. t:rctdco rezul.
Lii cev! in gcnul ,Siiinlei organi,aio'
ri.e s.nuale , lui Bogd,nov.
Asrlel. Luind idee: jrsii ci lo4eh dr
tlod!.jk sunt lo4cle.eh mdi mobile ti
n3j mvolulioiare rle J,rod!.1hi, tov. hroFnco dftd ncornii idee pani la absurd. 0tri l3 nc$rca roluLri rclatiilor
de Drodu4h ccDnomicc id socialisn. irr
in locll unei prodrlt so.irle pline de
riati, la eL rparc Lehnologi. unilst{31:
{ sremi.: a prodLtrlh' ava id sd .l
,.lennicii socialDrsannalorice bulr.rl
,,lnprDdLrlia socizh a rie1i,lor {adidi
in orod0qia bui!rilor nal irlenecsare
prntru vi.ta oaneniLor
/. sr), oan*
n i iitri in relatii deienjnab, ne.esaie,
independeri! de lointa lo., in ielalii de
p!odrclie care .oresptrnd unei anumilc

IF

tFplc d! dlzvoLtarc r ioirlor lor n'r

hirle dc prodr4h, rol3lihl.: accnor
reltriii d. p.oduclic conniiuc slrudra

.conomic, a loceijlij baza rerLi |)ecrm

s! ridlc, o rrrinsirucLurii jtrrldh]j ti iro.
1iii.,i ti crmir ii comsDund ai!mltc lor

m. d! conrtiinlt so.i.li' (vui prirlr

la ..rter .,conlribrlii 1. (itic. e.ouo,\ceasia inrea'nia

tr

tilcrrN ronnalirr

ic seiali, hrlL:iv :c.irlrlu so.i:Llsii,

n.c o bazij econoNi.ii proprh alrrir,tii

d n iolaljial$ rtlalijLor de producle d n

lre ornkni so prnc inirehrca: cnm

nau lu(nrilc lr lov. hr.nnco c! h3z.
r.onomici a or;ndnki
drft se nie, 1o!. IrroFn.o a $i lichldal
Fklile di 0rodr4ie if so.irlisn\.. do
miu :i nrLr uu imi ctrlir d! sinc
st;i5tor, iRl!llird ntrllnL rd! i riinas
in ele in orFn-rr., to4llor de pro
duqie s. ptroe intrebdt. : orrindlirea

socialhl; arc

ea oare b:za s? econo,ni.t

0roDrie? Erle.vident.ii, inku.ii in so

ci.rkn rehliilede prodtrclecr ro4lr mxi
n'ult sntr ori ,utin de sinc n:itloarc
3u dh0itul, orjndui.: socialhli rl-

mine tid b,za sa crDnonrhr.

Prin !rn,.e. o a',dulrei socialisi, tdd
o brzi econo'nic: pr.prie. se ajunse ari
f!l 1a o hlorie dcsiul dc noslim:...
Esic posibili orre, in ecnetu1, o orin.
dlirc sociali liri o bizt econonici prd.
prie? Tov. Iaro$0.o consireri de b(oi
seami
e posibili. Ei, dar marrhnr'
conside,i .: 3s.m.ncr o.;,duiri so.ialc

.i

Ir

slrirsit, esle ircxrct ci comnnsm l

rnse,mn, orsanizarea niion.li a ro(e1or de p,ocD.1k. c, esnl, or:ro.i3ir:i c..
munistc sc rcduce la or$nh:E. Eiio.
nali a ro{e1or de pmduclie,.a e,isjuns
3 orcani,. rational lortele dc prDduciie
penh! a tree la con0nGm ilri dificll
tlli deosebik,In liteml!!a no.slr! disti

o alUl detlnilic o allii tornllij , .od!.

nhmulL,i, ri rntrne rormtrls'1ui Lenin
,.Com!nisn!l.slo Ptrtcra SovieUci Dlus

eleciriih:pa inlregii liri . De brii

scani lorarrsrlli Isrotenco nr i fkce
formul: lri Lenin ti o inlocretic .u o
sa, de rabi.4ic troPrie:
,,comu' smul cslc ce. mi inalti orga
nzrrc stiinliihii r rorFlor de produ4ie

tomtrlii

In pr mdl r:ind, ni'nfl'i ntr $ic cc re.

prezint, acerslii ,.ex
org,
'naiinallij"
r
ior
intiricr"
sr..i.liofrllr"
nizare,,!t
lrlor de trodrdio, ciireia Ji lace ftckmi
estc conlilo1ul !i
confel ? Tov. larot.n.o re|ret{ de zei
de ori 3c!:st, Ionrlii Ditici in cuvlin
li.ile srlc l, PieDrr:, i' scctiile dh{!_
liei in sdsonrc' sa adrcs.ti nembalor
Bkotrlui Fo i1,c,.trr niciioi, pin nhiun
.rvini, nu ince3(i s: exPlicecun.nuitr
inieLe6li,,o.saii,rlea mlioi.li'
a io4elor de prodr4:e,lr csr, chipurile,
1'cbuc

s'ar reduce eseDl. orrnddii .omunis{e

ln t

doi

rr

rr

rormtrL.

rjnd, dxci c s, alcger,

nni! .cL! dori to ! e. .r tlirtri s:
t,lngon

'!s

sins(0 f$mrl:i r(sl,. cL.tr 7nr for

rirlli r lor jxiitq,tr... rtlii nr{D.illi
iitroniir nj ltrd:i dir : .nn,lul .,llii'l
lc orsrnjzalofc. rjijrrrlC r lL iB.sdr
Tor ilo$f.n crc.l! ci . n'jicient si
org:nna.cr ntiDnrli a io4dor
d. pFdrqi., pcnlr! . obtir! trD brLrlrq
d! prodtr{ ti : lre.! lr .onrnrr r. l,d}
i.tr r tre.! dclx torm la:..li.r:ln . dfpi

rri:i'n

st

tdrn,h .,iec:i 3 drpii

,lroile {rlr" t..)ni .nr o n'rm so["
s.e dsyiltr. . lolab roir1. Ps$c a lt
mnnca

Ln

qilor d.zlilL:iri .r!iorr.!: soc nisnuItri. Toy. l.bvn.o ntzint; p.en:irn|lu,

copih,6r .le siDplf, ron iliiLe 1r...rii

del, ntitLirm l. onrn!n. Tov. Lro
rcn.o or dPLelc rii nu :. rod. oirlin.
nhi h.l.ugtrl dc prortrse.rre s;i roat:i
,coD.ritorte nerole so.e$lji, nici t!ec(& la torntrle ,,tie.iluia dtrri' ieroil!

l.fle c.onomicc
sunl
n
ProPri.lrGa roLhoznicli dl
*rtrp. ctrc!],li, f,'rrrurilor cL. rov Il
rojer.o nu inleleg! cii iirjnic de . trce
Lr fo.flul? ,tieci ir dup: nevoile srh'

\.1c , liisrnd in !iso3m

lr.bn. sii )rrcnrsen un sn de el,1e dc

rc!drc..e lcoiomi.:i tic!Llur31; I soci!
trlii, inc rsrlLllrora nuncr se lrxns
romr in dhii socieLlilij dinlrh'r sinPlu
Dijl de s'sliner r riEilil p.ntr rlcs
si1.te vit31ii. iI P.oPri.trici soc sli nr brzr de n.clLnLlt t nnrnqibili Mi

r rirs,iii o

trcr!& mrL:i n
lrcLu! sr
ronr!triln
rrr dedarrliri Li
r$Lixll ccl lulin hei condil i prclntl
PeniD

L [rel,!. n I inL
i!mei',i. nr n,iiica .or$nt..e nlio
nrli r f.(clor do rrodrcli!, .i creitcftr
noincelrli a nrlr.{ii lirodtlii socinle ti
!tr r(rdefr trr\ n aPrc r1. m jro&

r;r
dere

rodrLi. L,ascr tr Prcti

pr;d0dhi frijlorcelor d. p'odu'-

dc

fie este necesrii nu nunai Ij:ndci ea

lrebu! s, i!{ure ul'llrca !tdL , D.oD. i
o, inLftp'rn er..:r I r nrrenrLnd!;ioi
rur ror lplor rfte omu .LI. r.onomnr
.rllonak, ci $i ponlrrcj ririi .r, rn gd.
nsc n! cne los b k
duT. hrp lc.
2 Tmb!^, rt dorl.r rdnd, cr prin
lrcler LKptu 'n
F, injdr urh n nrd rv:n
tajos penlru .o]]rozlri $i. prin urd:E,

u e t.

rd cali h n vet! prb

inlrceut!
poror ir . Klkt,r
nrie'Jli
ro rro.r

m:rfurilo. sii

cei l.efhicj

Uc

cu

inlomiri, tot Drin tre,

scleD!

schtnLjutrj de

trodrs., pentr! .; trtcre' .eitrati sau

vretrn all.entru s6k
c!prinh rorr hLer produ* or pr.d(1.
so iJh in in {cu 5Jc dat i.
Tov. liroFr.o sre*lte :fhmind ci
ln socjarisn nar exsrr nicio contEdiclje
Irhe relatlile d? productie ti to4c e de
prcdlclie te sociel:tji. Desis!r, adu.kte
noashe lelalii de produclie k( pi. pc-

rioadr in care ek, coresli!nzand pe de

I ii trc$e.ii lo4clo. d! orodrclie, lc
m r.. lnrde cu Pari d. 7 portc. ar Ii
ins; nejln s: ne ntrLlumim .u aceaste
Ji s, crede ct nu ukii niclun icl de
conrradi.ll inlre ro(ele roslre de pro.
dL.li! ri .cl4ilo norsire de rrcdu.1lc.
Conrr.diclii, lir; iidoir i .xisti tl vot
.iiila, iniru.rlt deTvo hre. relslillor de
pDdNlic dmtu i' umi ri va rnnane
tn uhii fal; de d.zvoltfea lo4cLor de
0rodu4ie. c,lnd tolit.r org.netor con,
ducitoa.c cslc iusli, accic conlftdictii
ntr se pol trinsfonnn in nnl.gonhn ti
Luc r Le
pol altrnge
Ln contlict
'u
'cili
prodf.lic
intrc rcL:1iilc d!
ri tonele de
frodriG ale so.:eli!ii. altlelrcr sla lu.
rtrrile dsci loin dn.e o foLllicii gretili.
de lclul cdci pc care o .ccon,aod: 1ov.
larosenco. Ii a.ed .a, .onrlichL v. ll
irev l3lrjl, iar reL,tiie nmslre de prc
ducli! sc pol transformr lntr'o toa c
serlor$ nrn:i a dezvoltirii conlime a

Ddac*a s,rcina organelo! conducitoarc esie dc a sezisa la iinp conhadic_

liilecrrc sc d.zlolui ei dc a lra din linp
hdslri penhu inving ea lor Pin rdsD'
l0rea rcialiildr de frodrclic La.re erda
lo4elor de Drodu.tG. Aceasla se refdl,
in prinu rdnd, h teromcnc sonon r
c, propncldir, o I'ozn.ane CrtrP cri
culJ{'d nrrrtrr lor Dsig!r rn momenl!I
de lald. aceste Ienomene sht Iolosile de
noi cu sncces pentru dezvoitarea econo'
niei socislisie ri ele sunt de u indhc!_
labil lolos Ddriru societalea nosstri
Frd indoiali ci cl. vor adnce lolos ti
in liitorul spropiiL. ,4r ti insi o orbim
de ncicnat sii nu tden ci, lotodaii,
aceste lercmene incef drir. de pe acu
sii frineze prtenricr dezvoltare a to4e
lor no.stre de produclle, deo3icce ele
.reeazd obsiacole ln cdlca .uPrinderil
depiine a inlregii econonii nallonalc, in
spscial a ag!cult$ii, de citre planilica_

stal Nu lftape ndliali ce c! cit

kece tint)ul, cu alet acene lenodene

rea de

!,

vor hin. nai mult crcrierea continui a

ro4elor de pbdrclie dln lata nffshi
P.in umare, sarcin, consti in a lichida
nceste conlrsdicliiprin transrornar.a
lreptat, r proprietijlli colhoznice in pro_
orleiate a lntregului popor Si prin intmdrceree schimbnhli de.frodlse _ neassmenea heplal ln locul cncullliei

lreihi rind, sii ajun'

Cln h o.senen6 crcrtde a nivel!10i
d,lilral al socicidlii care st aslslre t!
3. Trebuc, in al

I'ror netubrilorsocietilii

dezvolirrc.
lizice qi
rplinrdinilor
lor
llilaterali a
pentru
socitiiii
c. nombrii
inlekctua!e,
si aib, posibililster dc a ciPita o c(l'
rtri ind.stul6 ioa re ca si devini nililanli
x.iivi si dezvoltirii socidle, Dentm .,
ei si aibi Dosibilitale. s!'rl aleagii libcr
proteslunea ri sii nu lie lintuili pe loar,
ria!a, in vnluler diviriunii existette a
mnncii, de o sinsri ploresiune oarfrare
Ce se cdc pentff ace$la?
]t Ii sresit si se creada ci se poai.

rl:i

soioasi

ctlcre a ni.
lclulri clllrtrt al nembriLor socht4ii,
Iiir:i shinbiiri saioase ]n situ,lis !clnali a nuncii. lr.nlru :ccas{a lrcbue,
inainie do loate, si se reducii ziu. de.
nunci cel pulh peri k 6. iarcf)oi ri
pane I: 5 ore. ,\ceastr esle ncccsar penttu .a ncmbrii socictilii si dGptrni dr
d6tul limp liber, ne.esr penttu oblne
iea unei culturi nullilrler!le penku acoasla lrebue. apoj, si sc inlFdlc; i.. ,
vitinintrl poliklrni. genehl ohlisrlor.
mEnbrii societilii si
aibi posibilitater si ri aleagi liL pro.
lesiunea 9is;i nu lie lintuili pe ioaiii vir'
la d3 osingur: pror.sjune o srrc. Fcn
tru reasta heble .poi sii se imbrniti.
16{5ln mod radi.alcondiliile de lodril
si si se ridhe salsriur r8r ar mun.ito
tilor $i luncfion.rilor cel pulin d. do ,'
oi. da.i nu mri null, atri pr n sporire:
diiecii a szlz ului in bsni, ca1 si. mai
ales, prin continla redrccrc sistemsti.;
r prelu lo! la obietele de larg consun
atinge o

de

A.*le. srnt 0rincipalcle condilii pen

iru pregitncr tlecerii 1a conunhn
Numai d!p, lndepljnirca rlrrl.r aces
ior condit ipreliminarc,jn rnsamblul lor,
sc va putea spcra ci nunca se !r lrans'
loror ln ochii nenbrilor sociclillii din.
tr'o porari ir ,,t)rima ncccsitrte rilali'
(M.rx), ci
sc v. lmnsrorma
'nunca
d nlr'opovari crer ln tl:lccrt" (EDgelt.
.:i prDprielrtea ob easci !a fi considc
ra(ij de cii'e toli nenbrii socielitii drept
baza dr re.Lint:t ti intancibili a exis'
.lup: indeplnrirea l!l!'or acet
tor condilii pic inin.re, in ansanblul
lor, s! va pulea lre.e dela lornula so-

Nrrri

cjalcti

,.deLa

fjec'e dlti

capaciliiti,

tierirui. Jup, mrict" la fomrLa con!'

nht: ,,del, llecare dupi capaciliili, tic
Acesn: va Ii o trec$e radicalS dela o
eo'onic. dela economiz socialismului,
la o aliil e.onomie, srperioarr, h eco

Dup, cum se vede, in ceeace privegie

hecerea dela socialism la coounhn lu,
crnrile nu sta! cl)iar aiat de sinph .un
Si ld inchipue lov. Iarorenco.
A lncerc. s, rcdfti iorti acezsld pro,
blemi complxi Si !ariat5, carc necesili
seribase hansformiri eonoDlce, la ,,oF
ganizared r.lionali a lo4e1o! de prodDclic , as. .un o lace Iov. Iarorenco,
insero.a , tulocli narrismul prin bog.

ALTE CiBIELI ALE hY, IARO$ENCO

L Din punctu! si! de vedere gre$it

iov. IaroFnco hagr { conclrzii sresite
cu privlre la $racterul si obieclrl eo
Td. IzroFnco neagi necesilalea unet
economii politice unhe penh! Ioale loF
matiunile sociale, ponjnd dela faptll cii
Iieare lomaliune socizl: zre legile ej
ecoronice specilice. Elnu are insi delm
dreptate !ienein divergeni aci cu nar
xjtli ca EDgh, Lenin.
Engrls spune c:ie(onomia polilici este

,N

,,ttiinia condiliilor !i tormelor rn.:re s &

efeclul produclia si schimbll
- dccl Si
a repartiliei produsclor nr cadrul diteitekr rtietdli onenett! \,,Anti.Dnn.
ring') r. P!in um.rc, economia pdlilic,
slrdiazi legile de^o tii! i econom:ce nu
a lnei singrc torm,liunj sociak, oricfe
sr li ea, ci a dileritelor lornatilni sodalc.
Cu iersla, drpa cum se rlie, ene lnlru totul de a.ord Lenin, c.re. ln obseF
valiJle sale criiice ssurm ci4:i tli Buharin,,Ecdnomid peiioadcj d! lr:nzilk',
a spusc, Auharir n! arc dr.ptrte alunci
cand limil$z: stem de sctiune a eo.
nomiei politice l, prodrclja de nirturi
ti.ln prinul rend,la ce! capitalGlii, ob.
seryind torodsri cr Buhsrin face aci un

tat{ de Engels .
ln deplin, oncoldsntli cu aceasla este
dof:nilia conohiei politjce, dat, h 0ro
ieclul nanualrlul de economie polilicr,
,,pas lnapoJ

ln care s6 spufle ci econonia politici

sle *iint! c,re nudiazt ,.1egi1e prodlc.
liei so.iale Si ale reDartiiiei burur:lor
ns\etlzle pe difuitete ttepte de daz\ottare ole societSlii omenctii".
Aceastr $i este de lnleles. In dezvol
larca lor economice. dileritele lomdtlunj
socialc slnl slpusc n! numai hgilor lor
economicespecifhe, ci $i.clor lesi eco.
comrnc penhu loate
fornaliunile, de p:ldi, legi de tl!l lcgii
lnilriii tolfelor de productie a re.
latiilor de prcdlciid in Droduclia socia.
1a lnici, de telnl legii raponlrilor din.
tre{oltele de produclh qirelatiile de prc
duciie in pmcsll dczvoltirii irturor loF

ri

mrtiunilor seioh. Prin urnare, lormr

ljurile seiale nu sunl numli sepaEte
(na de alta p n ltgile lor spEitice, cl
sunt qi legdto nna de alla prin legi econonice, comune lut!!or lonnaliunilo!,
Eneels avea perlett dreplale atlnci
,,Pentru a lace o crttict @mplectl a

n! aa suficienlt
cunoa erea lormei capitaliste de pro.
ducliq s.himb ti repartilie. Mai tr*
bria! cerciate ri coop3rate, cel putin ln linii gsndale, si lonele care du
precedato s.! care nai exisli in acelas
tinp cuea in tirile naipuiin dezvottah'
eononhi blrsheze

Este evidenl

c, ahi, in a&rsG

ches-

tiune, tov. Iaro*nco se face ecoul lui

l,(li depalte. Tov. Iaro$enco afirm, ci

in a s. ,,E6nomie poliiici a socialisnu,
lui ' .,cateAori:ld ccononici roritice valoarcz, marr,, banii. sedilul eic.
sunr

lilodrr?a prinralionsmente sinitoase

despre orsanizarea ral:onale a lorlclor
de prcduclie ln producii. sociali , ci,
prin umare, obicclrl a.?sr"i economii po
litice ll constilue d! rolaliile de produciie a1c sociqlismului. at .,elaborarea si
dezvoltaiea !n3i1!o i rtiinfri.e a orsa,
!izirii Io4elor de prod!clie, a hd teoiii

a plnnitJcjrii econooie: n.lionale etc...,

ci ln socialism relaliilc de ploductie lti
plcd inamnilrtea lor dc sine stittloarc
sunt absodile de lo4ele de produclie
oarte conponenli tr z.61ora.
Trcbne si sDlrem cii asenenea bazrconii nupidc n'r doblal hce la noi ni.
ciun ,,n.rlist crrc sa sbitd de pe
n,ul ceL drept. Ciici ce lnseamn,
cononje Politici soci'lkmului
trrd probLese economicc, de piodrc.
tie? Exisli ode o asllel de econonie
polrtka? ce insdmni q inlocui rn c.onomia Poljlici a socialhmllui problenele
e.ononice cu |]rcbiene de organizale a
to4clor de produclie? iceasts tnseamni
lichida econohia polnicd a socialsnului. Asta Si lace iov. IaroSenco
el
ljchideazi cconomia poliini a so.ialismulli. Aici, cl se dliiuri inhd tolrl lui
Blharin. B!harin sp!,ed.6 o{lati cu s!primsr@ c,pii!lhmrlui Ire!!e si tie str.
prihali Si ccononi. poliiici. Tov. Irro.

ti

d
o

senco nu spune aceasta,

daroia.4lich!

'

d:ind e.ononia pol:tici a socklh lli

Ce'i drepi, ticlnd aceasia,el vrea st lose
lmpresia ci nr cste ln lot!1 de acord cu
Buharin, dar aceasla csls !n vicle g ti
lnct M viclctug ieftin. ln reslilate .l
fad cee!ce propoviduia Buhsrin li ceea_
.e , .ombiilt Lenin. TDV. Iarosen.o se
lrririd pe umele 1ui Brharin
Mai deDane. Tov. laro*nco reducc.
Dioblemele econoniei Poliiice a socialisi'
mul!i la prohlemele orga!Dirii ralionale
a lorlclo! de produ4ie, la Problemele
planificirii o.onomie: nalionale etc D.i
el gre*$e Drolund. problemele org.ni
ziii ralionrlc : lo4eLor dc producl:e,
prob!enrle p.nitherii cconomiei ndio'
nrle ctc. conslitue n! obeclul ccotonki
poliiice, ci obiecill pol:ticii economice a
organelor conduciioare. Acenes slnl
doui domenil difeile,.ar. nu pot licontrndate. Tor. IaroSeflco a aBeste.at a_
ceste doua llcfuri ditcrils ti a ajuns in
impz5. t.unon,i3 pol'i(i stud azr h3ik
de dezvollsre J ielaLi lor de ntoduclk

dintrg oancni. politica economici trdge

din aceasta conduzii pDclice, le conqe_
liaa?i ri \i clrd.Sle pe ace,sta bar,
mtrn r sr de zi cu zi. A inctrct eco.o"
ml3 poiilici cu prcblcnele poliiicii co'
nonice rns.aftni a o des'iinb ca rtilnid.
obicclrl c.ono hi politice il consiitle
rclal:ie de troduclle c.onomice dlnlle
oaneni. Din acestea hc Prrte: a) ror
nele dc profrietate g pra nijlo&clor

prod!dh:b) sil'rtii, dlle'iielor cru'

plri socjrle in produqie ri rclaliile reci_
Droce dintre ele care deulg de alct
sau, clm spune Mrrx: ,,schimbul aa
-tivilitilor
deieps ilie a
lor": c)
de

p'odrselor. lnlrtr tolul

dependenle de ele
'ormeh
Toate acestes 1a m loc const:l0e obhc

Din ace.slii defini(ie lipse$te cuv6nlul

,,shimb", cart Ugoe'zi in dclinilia Iul
Ensek. E!llpseste riindci dc obhein!lii
Jnlelee prin ,,scl,lmb schimbul de mrr
luri. profriu n! l0ltrror, ci numzi lnora
dinhc lorn,lirnile socials, &eace pro

voaci nneori neJntelegerc

- deti prin
cuvantul ,,3chih6 Encrls inhhcq nu
nunsi schinbll de niirtuii. Dar, dupi
crn scved!,.ccace Engels inlelegea pr n
culentul ,,schimb ti a $si11ocrl ln de
fin:lta anintili c. o pane conponenli
a ei. Frin urnsre, trin coniinutut sau
aceasti delinlii a obhctol!i economiei
polilice coincide pc deplin cu defi.ilir
2. Atlnci cend se vorbcrte d6tre le.
ger econoqic5 t0ndanental, a unei fol
nstirni sdiale oarecare, se pornetie
deobic.idelr trDtd ca r.ersta din lrn{
nu posh Ner calcva lesi ecotomice lun
dzmcnlale, ci ea poate aver doar o sln.
guri lege eonomi.S fundamlntali anu.
niln h.nni c' lege luhddl enta6. ln caL

.Atev! logi

ccono-

nice lundanenlah pentru liecare tormaiiune seisli, cecace ene ln conlrcdictic

.u lns:rinolilnea de l.Sc fundamenlal{.
Dar tov. Iaroseoco nu esie dc acord cu
aceana H considdi ri |lot .xhla ntr

nna, cl c6tev, legi economicc lundanen'

taleale soc:alhnulri. E de nesezu| dar

este l.pt. In cuvankrea sa Ia plcnrm
$i .orelaliils Iondurilor na'
productiei Si rcploductiei so'

,,Ilirimilc

le sle .le

.ble s,,nl deleminale de cxhtenit si

D$specliva cresterii fo{ei de munci an_
henale in produciia socitli. Aceasta ate
ldgea eononici lundanrenl3la a socie'
tilii socislhlc, lege .!!e delcrninl slruc'
iura productiei ti reproduci:ei sociale 30_
Aceasta cste pri

a LeCeeconomici tun-

darrentali soci,!ismllui.
In .ceeati cuvant.re, lq laroFnco
,.Corelztir dintre sectodrck I $ill esle
dcterminalii tn socielatea so.ialkti de
nevoia de z produ.e nijloacc de prcdtclie ln prcpo4ii necesarc penlru antrcnarea in productL sociali a J.lresii popu'
lalii aDte de mrnci. Aceasta este leg-"a
e.onomhi lnndamentali a socialismului

ti, in z.el,q timp,

aceasta este o cer:n1d

Connit0ljei noasLre care dedrge din
dleptul la nrnci,l o,nenilor sovidiici..
Accasta ene. cr si s|runen a$, a doua.
hge economi.e lundanenlali a socir-

In sIergit, ,n schoarea sz rdrsata

nenbrildr Btoulli Polilic, 1ov. Iaro.
tgnco declari:

,,Porni.d del. aceasio, trisitrriie

ceriniele csenliale ale kdii eononicd

tundsmenlale a socialjsm!1ui Dot li toF
hulate, cred, cam 1n felll rhitor: pm
ducfia in continuri cre*ere 9i desr!it$ire
3 condiliilornatcialc !i curiurale de hai
Aceasta csi. a lrek legr econosic,
fnridm.rUli a sft islismului,
Oare toate aceste legi sunt legi eo"
nomice I!ndamentalerle s@hlhmului
s:u runai un. dinlrc cle este leses f!n,
danenklr, irr dlci nunai lna dinhe
eJe. atlnci carc anume
zceste ln.
- dilarispuns
lrebiri, to!, IaroFnco nu
h

ultina $ scrioare adresati nenbrilor

Biroul!i politic. Fonnulend, lD scrhoarcd sr adres.lE meDbrilor Bnoulli Politi., leger emnonic, l!ndanentolr,socialjsmlhi, el . .,uitrl pe senne cr,
dctrm 3lrn:, h cu!:ntarea sa k Plenara
dhcutii, cl mzi lormulsse lnci alte
dou: lesl econonhe fundrhcnlile ale so.
cialisnului. so.otind, sc prre, cl aceasii
combintrlie mai mult decrt dubioast va
li treculi c! veds@. Drpi cun se vede,
insi, seolelilc srlc au drl crei
S: prcslDunem ci primelc dolil legi
economi.e lund&mentalc ale soctrlhnu_
lri rdrnll,te d. lov. Illosenco n! mai
exhli. ci de..um insinle lov.latoFnco
consideri ca hse economici fundanen'
lali a smi:Lhmul!i a tteis forn!l3re
a sa,expNr ln sc'hoarca tdresat! meft
brilor Blrouloi Polith, S, nc adresim
Tov. IaroFico sDtrne Ir aceasti scri'
ci cl nu este de rcord cu defiiilia
legii economice lundamentale r socialis

soare

nului dat; ln,,Observaliile' lovarisulul:

ilcot.
siilrc {.sigurarea satislace.ii'nsri''
,,Principtrlll ln acssli dsf:nilic

male... a nevoilorrnhesii sockl:1ir. pro.

ductia esls ar:tati aci ca rn n:jloc pen'

h!

acestli scop princip,l

'tingtrea
satisf:cerea nevoilo'. O aslidl dc detinilie
dt tcncl si sc presupuni ci legea e.o
nomic, lundamenklSa socirlismllui,
Iorntrlsle de DnmncNoastri,Dornesle
n! dela prinalul productlel, cj dela pri
Esl! widcnt.: tov.Iaro5cn.o n! a inleles deloc escnta Froblenei si n! vede
ci referirile Ir Driinriul .onsumrlui sau
al produclicinr au absolut nicio Legituri
cu acerstii che(iune. Cand se vorbe$e
despre pr:n5lul unom szu aliom dintre
piocescle sociale asrpra colorl.lte Pro
cese se pomerte de obc.i del! laptll ci
anbele aceste prccse nl mai n,ult sau
nal pulin dc acdeati nalurli. Se Do.te
volbi ti trebue sd se vorbe,sci despre

prin.tuL productiei Bijloacelor de productie asupD productiei milloaceloi de

cons0n, deoarece,tst lnir'un caz, cat ql
h .eliialt avem de ajace cu productk,
pin umam cle srnt nai nult sau mai
pulin de ,ceeali naluri. Dor nu se poate
vorbl, ar fi gretit sA se vorbeasci, despre
primstul consunului as4!a productiel
sar al producllei asupro consunrlui,1nlr!.rt productis ri constrmll constilue
doui domcnii absolut diterite, ce i drcpt,
lscah unulcu celalalL, dartotuli domenii
difelile. Tov. IaroFnco, pe semn., nu in_
lelege ct aici esle vorba nu de Pridalrl
conslnulli sau al prodncliei, ci desDre
problema: crE este scoprl Pe .ar-l
rune soci!late n hla produdic, sociak,
c, r,/.,r' ii suhordoncrz; ez prodi,a
1ia socisli, bunioari, ln socialism, Dea
.cea n! .re absolul nlcio les:ture c! a.
easti chestiune nici voibSiia lui la!o'
ren.o ci ,.baza vletii scietilii so.irlislo
ca ri a oricirei alle societili o constitne
produclia . Tov. IaroFnco uil, c, oa

meniJ produc nu pentru prodnclie, ci pen

tru sathlocerea nevoilor lor. El uiti c!

productir rupti dc salhtaceu nevoilo!
seietelii se dlik9ie 9i piere.
In gendsl se po:te vorbi oare de,
spre scoprrils producliei .apit,lhte s5!
sochlhte. despre.arjnile circm le cste
srhordon.G p.oducth capit.lislt sausd
clalGlr? crcd ci se poarc ti lEbue.
,.s.opul nenijlocit al producfiel capl

.onsl1ue prcduclia nu 3 nrrr!,

rilor, ci a pluslrlorii sa! a prolilllui ln
torma s! dezvolk$i nu a produsuhi, ci
, prusprcdosului. Din 3.lsi punct de vo
ialjste

il

dere irsiisi n!n.a este prodfttivi mn.i

ln mrsum ln cre creeazi cafitalului

prolir sau pltrsprcdus, rn masum rn carc

n$c:lorll tu le creeazS, mnca sa nu
ene producti!:. luassa nuncii lroducli'
ve tolositc rtprczinl; d{i pentru.apiltl
inleres nrmai in nrsur. ,n care nuli!mlli ei sau corespnnzator ei $este
cantitaiea de slpranrncii nunai in a..

ceasti nasurt esle

lulrit nol timprl de nunci necesar' In
misura ln crre nunca n! dd ccest re_
zulta! ea este inutili ti hebue sislati
S.op!l ploductiei capitslistc consti ln'
ioldeauns in a crea maiinnn de Plu'
lalo,p sax maximu'n de Plusprodus cr
nrinidun de capital .vanszti dlunci cand
ac6t rezultat esle realizat prin nuD_
c. excesivd a muncilorilo!, rparc o kn
dinti a capilalului, care coftii ln std'
drinta de a produce produsrl d'1c! csl
>rri
nar Dtrnna chelllirl; posLLil
'n
d ih; da s aconoda rolts d! muntt si

ln occas$ conceplie, nurcitdrii 1!lili

30n drt,Lcce:ce n nrde tspi rn l)rodLc
l': capirrlistr - num:, d nijlome de
produclie, idr ntr ca scoP ln sine 9i nici
.a scop al ploduciiei' (vezi ,,Teotii asr'
prd plusvrlorii , vol. ll, par(ea a II-a)
Aceste cwinle 3le lui iua slnt re_
marcabile n! numti Pentruci dclinesc
conch qi exact scopul prcdlcliei capita'

lisle, ci 9l penlruci ele indicd scopul de

bazi, sarcjn. piincipari care hebre pusd
ln rala prodo.liei s@ialhtc.
p n urm.re, s.op,l produclJei cal)jtathte estc obljnerea de prcfjturi. In c*a..
ce Dr:ve$e consunul, el este neesar ca.

Dllalisnului, numai ln misura i. caro

asigari obiectivul dbtinerii de pblnd.
Fd!, asta probleDa consunului l$i pier
de penllu .aplblhm oice sens. Onul
cu nevoile $le dispare di. cdmput vjzJal.
C!re 6le d(i $oDul prodrcliei socialhte, czr este sarcin, p!tnctpdii, iide,
plinjriicrruia trebk si i lie subordonati
producii. social: rn socjalhn?
sdpul prod!.lici soci.listc n! eslo
prolitul, ci orul cu nNoile sate. adici
sathla.erea derotlor 3ale mateltate $i
culhnale, scoonl prod&iiej so.ialhre
este, dupi cum se splne tn .,Observaiiile tovari9!hi Stalin : ,,asiC!rarea sriis:
lacerii naximats I nevoilor nateriste si
cuitlrdle neleu $esc6nde ale intregij

Tov. Iarosenco cFde ci .rd de.ajace

aici cr ,,prim,lul cons(mulli :supra
producliei. Aceasla este. desigur, o iIFp_
tie.ln ErlitaG, lci avem de-aJ,.e nr.(
primalul consunului, .i cu sdo.ddnaltd
produciie: socialhte scoPtrlti ei principsl

rsienorea s,iisfacerii naxidale a

nevoilor naterirlc 5i d'ltumle mse!
cre(rnde rlc iniregii sociclili
Prin umarq rsiglraroa saiklacedi
ncxinrle a nlvoiior nsterials 5i cullu
ftle mereu crcscinde 31c inlregii smic'
t4i a;si. este s.oplr 0loductiel socislhtci cretterea ti perfe.lion3rea nein'
celat, a prcdrciiei socialiste pe baza

tehnicii cclei nli inalte acestd eslq

n,jro.!l pentru stingetea scop!lui
Aceasta !si. legea econonici lunda
Dorind si pistreze a$r mm ltrl ,pri'
nal' al p.odtrciiei rsupr. conslnului,
iov. Ia'oFnco sustinc ci ,,lecea econo

nici trnd.nentoli a socirlhmLui con_

sti .,ln crestdea si perlelionrfta neln'

,odrliri.ondilirLor Diri.

1r.tup1i

3f

absolut

g,rril.

ti drlLfrL! ,h

:l!

lor .liiil . lc:ia lstc

To! lar.xDrd d!n.Lf

r{2, jn DoLl !:,,!ohn !i slij.llle tof

r!t. !r)(si ir .,oh{ \r1:l! llrr.rrtr
lr! sb i, l-a .l proJlfin !r lirnlntr.

tui drn mrjr.. ii r.oJ,. ixr isrgumrc, sl

tidnrciii (-rxi'nrre . n.\o Lo. mn1!.irLe

trlri csic drrNit. RsrLl:i cr.rtod pm

du.lei r!n1ru cmrloer rrol(.1iej, rro.
drtrl! s rn ssp in
rlvoir. s:h d:F c d n .arnpLrl virfal

D.irtrr. , tr.i dr Di.:r. .:. ..l,lii d'

dcp:ril: or!:rri r. soD nl f.rliurtili
!orialislc, dn0:r, in ,,.{.rnlii . Loftri.
Itrtul l.rolenro

i LLrimcr.:D41. dc
,^ta dr lr iov. rr.rn.o a F/u:ixl

ntr ..tr nil r " Drodr(ili ,supm .on;u '

mulLi .i !n Je de ,,frimrL_ rL idcoioaicl
b!rs5.zc anr,r rd.o oli!i rran5t..
3 Utr loc d&s.bil il o.uo: probhm3

[ori.i rcprodmtili% 1,'i llrrx lot l:

r:cnco rFtin. .i hoi : r.Prodr.ihi I
lli llar{ .ne o tlofh nunri a rfrodu(
thi capilxLine ci cr iu or1r. trim.
.1.c ar ptrro! ii rrLab L |!nlr( rLte tor
miirni socjrlc, itr.lrsiv L,enLir io'i,
Lilner soriaLii

\0.:list; i:

spnnc

,lnnsjrn,crc: rdreiEi r.p.odtr.1ici I

l(i an elrLoirrr d!.l lcniiu.co
romir .arnr isi:l xsuJ,ir 0tuduc1iei
socialc soclrhic, cnc prodLqrl (t.i in
ldegeri dogmalice.

inrililrtij

Lrii,11r

rieconkari 6ent.i inviLl;luril ltri (r!r

.uvtniar.a t.v la.oten.o I' Ph'?i. d s
El sunint, xp.l..i,;d,eD.r i.prodtrr
lj.i a l!i i\13,x nn roi6purd. legjLor.
.onoflhe :1. rocirllllii soflrLnlL' ri nr

0.odu.tiei soclrlkL.- (ibid )

vorl, id desrm 1loria,.produrl! si'D
l,L.

L!i

lur .ir! strbilqr o.orclrlL!

,LcLe,Dnuli inlre p.odr{, milLo.reLo}

ile L,,odrcli. i.(lonrLIl !i r. rCi, D i

,,ln sdcictatea socialislt coielaiia din.

tre setoorele I Si lt nu este con d itionati
de lonuls lui Ma8 v+p din s4to.ul I
si c din sectorul rI. In condiilil. socia
lismuiui, shnentionata legituI{ reci.
prcce tn dezvoLtard, inhe setoarele I si
il n! hebre sd existe (ibJd.).
Elsustine ci ,,tmria elrborat, de l,(arx
despm mrelalia dinhe sectoarele I $i tI
este inacceptabird ln condiliile noastre
s@klhte. dsaiece teork rui ,M,rr ,re
la baze ecoDoni. capilulhti .u hgile

ei.

(vczi scrkoarea adiesal, de iov, Ia

nenb lo! Biroului polttic),
A, rlce pral lov. Iaro*nco lsria

ro$enco

Desigur, leoria rcprcduciiei a 1li Mrrx,

clabomt, pe brza sludierii legilor pio.
dlcliai crpilaLkle osLl.deFte specitjcut'
0roducliei capilslhle $i, Iiresre, tmbrac,
lo!m, relaliilor de !aloare marlarc.capilaliste. Altrei njcl nu se putea. Dar a ve.

der in teo'ia reproduciiei a luiMan nu

mai aceastii formi ti a n! obseda bar.
ei, nu obseNa onlinulul ei l!incip'1,
caE este valabil nu numaipentr! Iornaljmea socialA c,pitalhti, hseamnii a tu
,nlelege nimic djn aceasli teorie, Daci
lov. lamrdnco ar ri inteles ceva ln .cea.
sti chestiune, el ar ti lnteles acel ade
rtr e!ided ce schemelc repioduciiei 3i.
lui l4arx nu se liniteazA nicide.un 1.
osliddirea speciticului prodrctiei capila
t hte, ci ele conti. totodati o serie inhea'
gn de teze Imdanentale ale reprodlc
tiei, valablle penlru toate lornattunlle
soclale. indusiv si lndeosebi penlru for
naliunea sochl: socialisii.As el de teze
lundanentale alc koriei ieplodrcliei a
loiMarx ca Le,a,n05{irii producliei so'
ciale 1n produclie a mijloacelor de Pm
duclie ri prcductir a mijloacelor de .on_
sumr teza crtgtdii .u P!4idde a Pro.
ductiei nijloacelor de prcdklie in con
ditiile reproduciiei lircite; teza coteraliei
dlrlre sectoarele I ri lliieza phsDrodu

a acumulrrji: leza
Iordiril 6i destindiei fondurilor sftiale,
teza acumulrrii cs nnic, sfsi a repro.
ductici lirsitc
loale rceste leze lun
danentdle aleleorlei lui Ma asupra rt
producllei su.t tocnai s.e1e tdrevalabile
nu mmai pentr! Ioinatilnea capil,lhtt,
iar de aplicaiea a.eslo! leze nu se poate
Iipsi nicio societate smialhl, in planilicarea economidi na(ionale. Este caracle
istic di tov. Ialo$enco i.s!ti, caB shrn.
bd din nas cu,tita trllle faii de,,schenele raproducliei" ale lui Mal, este ne
voit si re.urg, la liee pas la ajrtorul
acestor ,'scheme', olnnci cand discrl,
problemele rcpmdlcliei soci.listeDar crn priveau acea(t cheslirnc

jnpohiva cirei, sc ridici lov. laroFn

cq rimine valabilil a$l penlr! socloLhn. cat ri pentru,,conrnhmul pu', a.
dic{ penhu laza a dona a .onunhmulli
Ir ceeace-l prileste pe r'lsrx, se iie
ci lui nn.i pLicea sd se abaid dela siu
dierea legilor prodrctiei capitrlists li ci
ln ,,Crpiialll sa ocuprl de chesliu
n$ valdbilitiil iln socialisn a schemelor
5aie de !e0roduclie. Totrsi, it caPitol!1
20 sl volumlhi ll il ,,c,pit31!1u1", l3
rubrici ,,Capitalul co.stani al secloru!!i
I", unde hateazi dospre schimbul prcd!
selor sectorulni I It cadrul .@stul se.
Ior, Maix ftmarcr, oarcnn in heacdl,
.ii ln socialism *hinbul prcduselor in
acest sctor s'ar destigrra in mod toi
alal dd conna ca si in produciia c,pi_

Suni indeobrtc cnnoscute obsedoiiih

ale lul Lenln asupra cdrlii lui B!ho!in,,Economia p*ioadei de hanzitle'In acesle obsrvalii, Lcnin, d!p, cun se
!tid, a admls cn Iormula lui l4arx, a m
relaliei dinlre sectoalele I ti II, lormuln

,,Daci produclia s'ar lace in .omun ti

pe baze capit'lhte, este d.. cd oce_
li repaF
sle prcduse alo seclorului
tizate ca nijloace de produclle ]n nod
loi ai6l de conlinu!, in vedelea repro'

snlui ca

lnici slsi

dille

n!

Lr

ducliei, tntre ranurile de prodlclie dle

.ceslui sector, o parle rrnanend djrecl.
id slua de prcdrclie din .are a ieqit ca
prodb, idr cealzLti pa.te lrccand h alle
luri de prdduclici
rezulla asllel o
chcllalie contirut lnhe dlferilele locrri
de prodrctie s1e acestri scciori (liezi
arx ,,Capitahl", vol. II, cditD a 3i.

.r

prin urhzre. Msrx nu considera deloc

cii teoria sa as(pra repioductiej este va.
labil, numai penhu produclia capitali
slr, deti el s's cupat.u .ercctaaa legi
lorprodrclici mp:talisie. Dimpotrivi,
dupi .rn se !ede, cL pornea dela ideeq
ct t@ri! sa asuprc reprodudiei poate Ii

ulabili ri
Tebre

penho pmdlclir socialistli.

si

.!

nentioniin
,!hrx, ln
progremului
Gotha",
Jn a
dela
.,Critica
nalizs econoniei socialhnllli 9i a pe.

oodei ds lEcre la conunhn, Porne e

dela tsele fundanenlale 31e leorhi sale
asrpra ieproducliei, considerendu 13, d!
pi cun se vede, obligatorii pdtru oren'

Trebue dsasenend s5 nenlionim ci

Enseh, ln al stu ,,Anli'Diihring", criil
Dnh'
crnd ,,slstmul 6eiallt'r" al
rins siialacl.rizand {onoEis oranduirii
s@ialhle, polne c Si el deld tezele tun'
danentale sle toriei r.pronuctici lui
Marx, considerrndrle obllgalorii Penlr!

lli

Reztl$ ce ti aicl, in Proble'na repro

dlctiei, tov. Iaro$enco, cu to1 tdnul sin
arogant lalil de ,,schemele lui arx s a
4. Tov. Iaroienco teirin, scriso3fta
poli
adresati de el medllrlor Bnoului
tic c! 0ropunde. de 1 i se da insirc:narea de a intocni o ,,Economie politici .
smialisnului . El scric:

,,Pdrnind dela detiniti, obiectrlui 3tiin

lei ecorohier politie , ecialismutuj,
explsi denlne Ia tedinfa pldnari,la sec
tie 6i i. prezenla scrlsoarq eu at pltea,
tolcind netoda dialeclici darxisti, s,

!r

elahorez, ln decurs d un an, col nrlt

an jun:tate, c! ajltdtul a dol oanenl,
soluliile leoretic ale problemdlor lunda,

nentale ale econohiei politice a $cia

lismului, st dpln lsria hqnist5, lcni.
nht-stali.istr, a conomiei politice, soci:lknulri, teorie care va harelorma
acczsti $liinli hhb !rm, eficacc a lup.
tei poporllui pentrn con!.hm..
Nu se Doat si nu ralnoasiq ci lov.
Iurctenco nu sllere de nodestid. l,lai
n!11, tolosi.d stillL amnitor titerali,
s ai prtes spune iiba dln contra,i.
Mai sus s'a spls cr 1ov. Iaroldnb con.
lundi eonomia politlci s sEialisnllui
.u polillcz eonomic, a organelor cond!
citoare- Csace el consider! ca lilnd obiectul economiel politice a socialisnllui

oreanizard ralional, a ,o(elor de

-prcduclic
planificarea aonmiel nalio
nalq Ioinarea de fondurl eciale etc nu dsle obiecirl ednoniei politi.c a sp

ciali rld, ci

obiectul politicii 4on0_

nice a organelo! condaciloar
' Nu oai vorbc* de Iaptul ci greqelile
srrve comEe d. lov larotcnco ri ,,punc_
Lul sau de vedere nemr i5r n! pot ti
nn ridenn de a d. td. Iarosenco o ase

l) Pr!neeF3 rou lzrctdco nnPotriva

rondu.;lorilor diallel ede linsti dc
sens. deoarece conducriolii discnliei.
liind marxhti, nu putea! si oglindeasci
ln deldentele lot de sinbzn ,,plnctul
de ved{e" nena8ist al tov lao$en@i
2) tuginintea lov, Iarol co de a i
* dd lftircinarea de a scrie o Econonie

RASPUNS TOVARASILOR
SANINA A. V. qi VENIER V.G.

N. v. coao

,n4r;; ) i {d4 .rd

m prinlt sclisorile dv. DuPd

.un

se vede. autorii acestot

scriso; s{udiazd i rolrnd tise.
rios pbblenele &onofllel ldrii
Ac6te
scrhori ontln nulte fo.
noastre.
mulirl Juste ti .onsid*atii jnleraante
Tdtlqi, pe lengn .ceasta, e1e cdnlin qi
unele seriodse sreseli leordlice .In r!$

punsnl dd fal, vre,! st mI oPn$ tm_

odl a3upra aceslor gft$eli.

consideri c{ legile economlei politi@

sociallsmului s!.t o ogl:ndite ln cape'
lele oammilor a legilor obiective, cale
exhti in alara noashd. Dar lornula 1o'
vairqilor Saniru ti Venjer ldsPunde la
acerstd lntEbare neeativ Aceasla h_
se,mni ci acesli tovadll 6e situeazi pe
panetul de vedde a1 teoliei grctite care
susi.ne ce tn sm olkm lesile dezvolttrii
eononice s!nt :,.iste , ,,lramtorn3re'

societilii C!
alte culinle, et rut cu marxisnul ti se
situeazd ps poriliile idealnnului subic
de oreddele de condrcere a

ova.;itii Sanlna

9i

Vmjer

alhni

d ,,nrnzi dalolit, aciirnii

oritimte a o,menilor soviefici, care se ocup, d prodrc

tia materirll, apar legile eonomico dl;

s@illhnului'. Aceasti tezi este cu totul cresitt.
Exhti odre legile dezvol$rii econo.
nice ln nod obi*tiv, tn ?lara no.strr,
independent de voirla si de consttjnia
oanenilorr Marxis4ul ri,spunde la a.
ceaslrl.trebare alimativ. l4anisnul

Dsierr, oam{ii Prl

si

de$opere
pot
sa
le
cunoasci
acste legi obietile,
pe
si
ld
loloseascb
ele,
d, spriji.in&.se
1n inleresnl s@ielitii. Dar ei nu pot nhi
sa 1e,,creeze nici sd le,,hansIome".
Si presuplnen ci ne an situa Pelitu
un nonent pe puncbl de vedere al led_
liei gre$te care neasi erhlelia lecllot
ohiectlve ln vista economice srb socialism sicare Dtclamt p osibililalea ,,cred-

ii"

de. legi ecdnonia,,,hanslormirij"

Iegilor e@nonice. Ce rezlltal aruvs
aceasta? A*la ar slea ca rezultat c,
ah cidea sub inpdrill haosrlui 9i tn,
tanplr lor, ne am kezi inir'o dependen
li de rob fatt de acesle hianpl{ri,
ne-an ripsi de Fosibilitatca .! numai de
a intelege, ci pur si siaph de a ne des

curca ln ac6t haos de humpliri.

Aceosta ar avda ca rezullai lattul ci
noi anlichida eononla poliilca ca stiirl
lr, cd.i rliinta nu poate si liinlde si si
se dezvolle
a rccunoaqte legile o.
bhciive, tiri a strdla acstg legi. Liclt.
drnd insi $iinla, ne,,m lipsi deposibilitstea de a prevedea neEUl elenimente.
lor ln visla econoftici- a
adic,
ne.an lipsi de posjbilitatea de a organi
za chjar si cea naj elementari condu.

jrri

tirii,

In diina inslqnli, an aj6se s, lin

la chermll bunnlui plac al unor aven.
hrien ,,eononicr', care sunt gata .,s,
suDrime" lesile dezloltiii ecolonice si

.), deJe kci noi

rari a hlcese ri
rrm a I'n. se.m3 de les,te obred,vc.
Dsie tndeobrte clnscul, Iomutara
clasici i poziliei harxjsle in sce,sli
problMS. forhrlare dnti de Ensels tn at
si!,,{nLi-Dijhrjng,,:
,,Forlee so.i3 e. t: tetr. I, forleena
lurii, icl,oneJzr in rhip orL,, voent ij
nimkilor,,Err I mr (' nu ecunoistcm
5i nu linem se:ni dc ete. DJr, din c ip:
in

circ e.lh

cDno\Ul

a4 tnkks activitzi, sensDt si elecht.

Ior, nu hai dep:nde decri de ;oi ca s:
le srpUen tol maj nDtt vot.lej noastrs
5i sl rrineen prin e e scopun e noasrre
Acc,sla se rekB. m, dtes, ta unrsetc
torl! dc rrodrliP d! r;izi. c:r rinp rc

ruzrm rD

in.ar;iriJrc !, inhhseh.a

luD ii careLenr
- I *",L i"t".
kseri I se impotr vcsc -modlt de nrod"c.
lic cDp:telst 5i snJrjrori lu,. _ a.6La
rl,onera n cidds voiiti norstr.,
lmpolrn: nor5tra. tin! donrna, dun,
'nr{e
cln aft arrtat an:nuilit. Dari odatice

r - hbbo! r-;r.

_ c?s

dn inleles noim lor, sle pot li hanslor

male ln nainilc pioducrtorilo! 3striail,
din tirani dmonici tn scritoi dcili
E vorba de .ce,ti deoseblrd ca lnte

r el*tricittiii din
ti eldtricilatea lm_

puierea ddslrudive

his4etd tununii

bltnzitd a telegmlului

ri

a aftllul vol'

taic, &cea$i deoseb:re ca inire incndiul

rocul prs ln nuiba omului, Pri.lio

,s1lel de lolosire a ro(eloi'ire Prcduclie
polrivii nltrii tor ln sfcr
noderne
clnoscde
de noi , prodrclia s@iali
sii,
anarhic, este inldcllU cu Productia $_
ciali planilicali potrivit nevoilor olecti'
vitilit ca $i ale lhcirui nenbru al ei ln
partd. In lelul acdtd, nodll de lnsuilre
capitalki in cadtul cilui, Produsul 11
robesle Fai lniei 0e prodlcltor, lar apoi
9i pd acela care ti-l ins!9ette va tl
lnlocuit pri! rcl nod de fisuti.e a plo'
duselor care s bazeaz, chiar pe natura
nijlodcelor de prcduciie noderne pe dq
o Darte, I,rin tnsurifta dlrect sociale. ca
mlji@ de meniinde si d! dercllaE a

!i

producliei, pe de :lia Darle orJn in!tr(i

rea dircct
- -,ri* + -t.
tentl ei de'ndividua:
stislacerc r neioilor.

'.

itudnJsibiti_ prcprietale, cothoznj.)

esle proprietate soc:atjst5,
nu olteo
ircrd{ln so ltrr,m .e petiDrorretaletr

RrDrenn pRoPR'ET^Ttr co!HozNrcs

NIVELUL PROPNIETTTII IN'iECULUI

capirarkli. Djn rJplut cr ;ro;nl,hi

colhozni.s nr enc o pro,reidlc B ,,irc.
guhi |)opor, n! rczulti tn .iciun caz ci

prcprleiDlea colhoznicd nu este DroDfle.

lale so.tali5li
Acetli twlriri $ed cit rrecdB ,rd.

prht4 i unu pdssre

niv.lrl

ntsrri srnl

necesare Penhu
prcprielatea
, ridica
colhoznici, care, designr. n! edte Pro.
p ette a inhegllri PoPo!, la.
proplietilii inliegului Poprr

Unii tovarisl cred ct t!e6!e Dur si sim

pla.4lonalizau ploprieiatea colhoznl
ci, decbrend o proprklate a JnhegaluJ
popor, ala cln sa pbcedat h timpul si!
cu proprietatea caPitslisti. Aceasti prdprnere este conplct grc$it, $i absolut

su FuDui

tn

proprieLilea sl:rutul e.tc !nicJ ssu in

orke c:u ces na' buna torna a narrnr.
rDiri'. Acealr, n! esre :devarat. in
allble, lrecerea tn proprielztea sratujui
nu dste rici unica lormi si nni fti.rr
e, na' bunr lorm' a iJlronarrzari, o
rorms inili,ti a nrtionJliz;ni, duo,
(um oanc
.r!nc desDre rttren,
Eneels h ,,AntiDnbrtnF.. FIri tndoia.
li ci atita tihp dll erkli statut, trecerea tn pmprietatea ststuluj este torna
iniliali a nalionatjzrrii cea oat lcs,e
deJnloles. Dar statrtnu v, exbta t, lecii
vecilor. Odali cu ltrPjlea steEt de a..

jln

liune a sdalisDuhi ln najotitalea-lt'

rilo! din lune, stsirl va djiPam treplat
9i, desigur ci id legSilri c! ac6sta, va
cidea pnblema treerii alnttrlli unoi
pcrsozne 5i srupun
plopretalea sLa'
'n
iuluL. Sra(u v: disD,re. lr ecilatQa
v. limene. prin umare, succesor al proplielilii inhegulli popo! nu !a nri ti
stabl, care va dispare, ci socielatea h'
sdSi, reprezenlatl de organul ei econc
mic

e.lial

de @ndlcere.

In acest caz,ce tFbue silnkePrindem

Ddku o rd (J Propnetaie: colhornict
ia nivel!L proDtitut hhsllu, roPort
'
penhn o 8se'
Drept plincipal! nisfi
elhoznle
proprietilii
omea ridicare a
propun
rdn'
tovarilii Sarina ti V{je.
loalele: s, se vandii colhozurilor ri stsc
heac, asilel in proprGlatea acestot.
princ palele mijlo,ce de Proddci e,on'n_
t!re ln +aliunLle de m:tnili lraclo:re
sd lie dscetat h lelll acesla statll de
lnve,l:lila capiiak ln ssfl.ulturb ti si
3e obt'nl aslleLc, m!e5' colrozrnl. st

poarte rispunderea pcnlru tnke(inefts

ti. dezvoltar.a staliunilor de malini 9i
,,Ar ri greeii;i se ireddi c, inlesriiiile
Iiclte de colhozuri vor hebui sn fie Io.
lclle mai ales pnlo nwoite ds cutilri
ale saillrl colhoznic, i. liDp ce penku
nevoile plodncllsi rgricole ced nrj mare
parie investjliilor va trebui s, Ie taci
ca $i pAni acun statul- Oarc na! finai
just s, lje elibomt st,tul de aceasti porari, dat liind c, colhozurile sunt pe de.
pUfl ln 3tan se ia a.easti p@ari in t lrcgine astrpra 1or? Sl,tul are d6tlle
donenii penhu intelina nijtoacelor
ssle sprc r .r$ L 1!!, un beltug de

Pentr! s motiva acestc propun*i, ru-

tolii proDunerii adrc cAtev. argunenre.

In plinul nilnd- Referjnd! se h cuvir.
hle lui Stalin c, nljloa.ele de producile
nu se a6nd nici fticar colhozurilor, au.
lorii prcplnerii pm la indoiali aceasii
tci a 1!iStalin. delsrrnd.) 3t,trlvln-

loturi nijlome d! prdduclie colroz!'

rilor. si anume miilorce de productie ca
i enhrul ni'!nl, de Pildi cotrse 9i se
cde, noloara nici eic Ei socotEc ci
daci stat0l !jnds mlhozurilor .ceste mij'
l@.e de produq e .l ar Plho st e !)n'
da si losre celelaltc m'rlooce de produc
lLe @, de pilllr, mz)nile S.]\'lI_urilor
Acen arRuncit e\le,nrcnsGkit De'
sicrr, slrLul ! nLie (o horur:lor nvenlr
nrrunL, dup, cum
staluiulni anelulli agriol 9i conlom
de

Constituliei. Dar se poalc oate pune pe

n.sli< iL,n n!enl,ruL drrunl 5i +kl

de n;rr:Jce de prcdu'le pnn.iP:L din
aqricullur), cs narn t sMT urilor'
5;u. sa ,icm, rim:nitrl care 6re do
5 el unul d n tfln. Palec nijlor. de
olodu.te In ,gnculiur;/ Esie lLnpcde
.r ! ie ooate. Nu sa oorre, dil Iiind !a
invrlarul nrrunt nn hotaritte h nicio
nrsura soana producliei .oltoznlce ln
limp .e mijloeele de produ.te ca da'
holi
s nile s M L.urilor r ptriit!

rasc in lolu1 soaria agriculturil in con'

u or!n'

c'nd
prodlclre
sla in 0 rfu' cr mij or'(de de
nu se vend .olhouunlor' er a svur rn
v.dere .tr lnvenizruL n,runt 'i prinfl
produclie asrcoLa:
d,lele mL lomc
're
;binne i,{.r.{,iroi, Pdm:ntul Aurtri
s Ld,c, .u crlinlele ,,mijlooce de pro_
Nu

sk

PFU de

lnleld

du:ne 5 coftundr doui

biLe

l;*

P"i,,r

da

$"D 'i

lu{ri

'J'ng

deos+

rn

r'

r""",rli san:n, ri
venier se n rtter oPoi lr laPrul ca
o:*l'li 'nto- "'..i"'a, rn""our,t,i
'ra
a.,re, .;na.

mNsr s'el5iruranurui re?'i

":,h
(bl
sitfteDulul anuLt, l!30-cC d Pc
;

; r i? s s. a rosi eL drsusi Penlru

Lreccrea 5tsi,unilo' de ranni 5j'tm'_
6ar n tro;rcbie.olhozuril0!' cer{nd
mlhdrrlor'sr Jnorli?dc 0lorea +a
rn 3 : '
tiunilor dc mJtin rL l ddre
r u
r6t
E, $oten (t, dr r! o unci
,

elust prnLruca colhozurile {3u sJre'

cc", acrm

ttui.

cilnd colhozllile au
k.it bogzte, dD putea si revcn:n lade.aceasti politice- Ia vinderea S_rd.T,-u!i
Acest arguftent sis g el i.consistent.
La C.C, al D.C. (bl at U.R,S_S. s,. Iuat
tntr'adevrr h tnccpliut a.utui 1930 o
hotrrire cu privire ta !:nderea uor
S.M.l.-!ri crlr cothozrri. Aeasti ho
Urire a lost.doptali la propunerea unui
erup de colhozni.i dar.ici cu tillul ds
cxpe enti, cu ltiht de probd, !tudnd c,
Pesre Iorne pulin t mo aclsnr oroble
m, s: Iie reilsla si cismin,k dn no
Ds! chiar pilhll conlrol a ariirr c, a.EsnI hoi;rtre nu s, potnvita t, dup,
cAiels lun'. :nune /, 5rlq
'i, i',r
1930, s'a revenit asuprz a.esiei nolir'I.
Creiiee ullcro,tu J m'tcJnr co hoz

nk

tt

|,re,

connru(ler cothoz
nice au convins deliritiv a$l pe cothoz.
nicl, crt ii cadEle de condu.tr ci con.
cenlriiez princiraktor un.Ic de 0ro,luc
lle sprkola ln m{inlle statulu, h nri.
dezvo

sl,t unilor de m:5 n' 5i tr,(lo8rt'

e!te 5inpdrul mlrloc dt a\isurare ' !nur
n Le

ritm lnali de cre91'c a Produ4icicolhd_

Ns buculd pe toli dettera coldal' a
(!o:re'
Drodudkl aeircole s larii noa,lre,
;a ;drt;i de Gre3r" a Prcduc{ii de
bldboc, de in. de steclr etc Cde lsk D'
,Fdi creslerL? Izuortrl a(esk'
""fl
destci esla lehnic. doderni marelc
numirde ni5 nimoLl(ne .3re des(vesc
6ab trcqte raduij de Droductc Nu al'
;orba aici nlnai de tehnice ln general
.i de laolul ci khnic: nu Poaie no Pe
le. s l;ebue sJ se p{'ecl'oneze neconte'
nii, cC tehnict ve.he hcbue s; lie scoa>'
dinludct une sililocu t. (u und notrE, rar
ti maL nolJ F:r'
ce.sbcsie dc neoncepul!mgr6!l agri'

cultltii loaslre socialisk nu

sunt de
.onceout nici recolte bogate, nici bel$
sul ;! pnd6e ssiicoh Dd @ ltu
sule de
sesnni . scoate d i
a
roti 9i lc ln_
nii de lracloaE cu'trnclLune

Io.ri cu tractoa.e cu tor e, 3 nrlocli

zeci dc mii dc .onbine tnvechite c!
altere noi, a $ea n,tini noi, sr zi
cem pentru plaoleh jndushjrte? A
ccana inse,mni a hce cheltueti de nrilzrde, cJrt .a pot realu L,iz pGL
6-3 znr. Pul co hu,urie tuasrre s6 sd.
po e ac6h chelrleti, chisr d,c: suni
nilionaE? Nu, n! pol, pcnrrtrcii cte nL
sunl in slarc s, ia asDpn tor .helhcli
de miria.de, care se por re.upers sLjia
peste 6-3 3ni. Ac.ste drclrrcli D.ir s;
le ia .supra $ numrj slalrt, .ici .t sj
numai el eslc in slare si su|[nc pjerde
rile care Drovin din scorlc'e, dii ID..
Iiune a narinjlor rc.hi ti inlocujlea Jor
c! m:ini noi, .:.i c1 9i nlnai !t esie
rn \:re s nrode aenc thrLl r irmf
dc 6-3 :ni rcnlru., drp: c\r turJ i
ceslui lemen sr r*lpdeze chcliue jle
Ce inseannii drpi iortc acestea a cuc
ca S I1.T.-! le sii lie vilndlre.othozuri
lor, sd tie lrecure ln prop etatea 3.eslo.

ra? Aceasta lnscrnnii a impitgt colho_

zdrile la pi.rddi mrri ti a le miia, 3
nI
submina ne.ankaFa .gricultfii,

'

.elini rilmul 0mdrclle colhoznlce

D! ahi .Dncluzia: ProPtrniind !indere'

urilor, ire.erca Lor ln Proprhtai.z

colhoz!rilor, to!3rdrii S3ninr tl Vcnjer
i:c !n pas lnrpoi slF striea de inapoie
re Si lnc!:rci sii lnto:tii lnaPoi ro:ir
S.lr1.T.

S, lilsufuncm 0eniru un nomcnt .i

rm rre0tat Prl|)unn.r lovn:t or sr
n nr r \.iiPr ri rm rn P0!t sJ vindem
ln proprie!.tex colhorrrilor principalele
unclte de F'odr.lk, stali!nile de matinr
n irectozre. .P ir tzulri d n rceastJ?
D n ,!tin3 5r rer! l: n frim! rrnd
.i collrzurile ar dev.ni 0roP'ietari ei
de rrodnclie

'rl('

6r r!nce sJ 3 bJ o si(u:trc.sceptonal:
De care ru o are nicio inlieD ndere dln
cum se $iie.
no*r'i,

i-.

drp,

"1"1.
chiar inlrep .derile na'
in lar. noasirl,
tionaliz3ie nu niri propaslari ai rnel

klor de piodrclje. cum siar putej noti

va ,ccan, silu4ie ex.eptionaii a .otho.
rilor. prm ( on,idsmre ik pmslein inr!? Sr po:re
splne o.re d o ascDenu sii!,lie ,
.onlribui la ridicfea pm0rioli{ij cothoznice t, nivetut pmtrjerilij nrliccului
pDpor, ci{ ca s! gribi trecercr socictitij
noastre dela so.islnm I' comtrnhnr N!
v5 Ii oarc mai jrsl s:i sprnen ci o sse.
ncnea snu4ie ar pulea nrhai si indc
p;ineze DroDicirle. corhoznici de rd,
pr:etal.: tnlrecxlui rropor si d dft; nu
h o ipmpere d. .onunisn ri. dmDo
Din zceasl, ar rezrtta, ln at doilea
dnd, o lirgne a sterci de z.1i!nc a cir.
cllaliel m; urilor, cici o enomii can
iilarc de lnelte 3te produdiei agrjcoh ar
ajuoge ln orLilta circuLatiei mirtlilor.
ce cred tov:rrrir s:nin4 5i venler: ;r
nulei dre D lne r sleri or.! ile
mirlrilor sit contribre la qe6!l nosiru
lfuinte spre comu.irn? N! este oar. maj

j$i

sl spunen ci es n.r Dules deil se

naneze ndsul nostl! inaintc sprecohu'
Gre$la principali a to!:rllilor Sani
ra !i Vcnrer .onstd in fuPlul d e nu

hlcce

ro

sl n lntmnrriis .

rculslir

m:rI(rilorrn sftialhm, n! lntcleg c! cir_

c!1rtia mi urilo' n! ene conpatihili c!

hL3 sft. i.m J co

(td,
n!nEn Ei
condil il. ci(ul,lci nr]rrualor se porie

pe60&LpJ

k.(r

alisd la codunism cS.i!culalia nirffilor nu podte st impiedicc

a..xstt treere. Ac.rs(a estc o sre$1i
prottrndi care s'a irit Pe brza neinlele

tree dcla

soc

Criiicrnd ,,comnna ecoDohici a lli

Dihriig, cde lrnclions,i in cond:iille
ckclldlei nirfrrilor. Enstls. ln l! ,_
rea ss ,,anti'Dijhans , a demonshat tn
mod convinsrtor cd existenb circuhliei
niriurilor tmble s, dtrca in ddd inevl_
tabil 3t] n(miLele ,,com0ne econonice'
ole 1!i Dihring 1, ren.sterea capil.lh

ft!lui, D!pi cun :e

v!de, tovaritji S4,

ninr 9i venjq nu sunl d. acord c! 3cesl
lucru. Cu :trt nai r:u penh, ei. Not jn.
si, hanr$tjl, pornim det..unosclr! hzii
nanisii potrlvil crrcia lre.sea dcla so
ci,lism Ir conurisn ti principiut con!
nGl al rep.rtjli.i prcduselor d0p: Devoi
excl!d orice schinb de Dirt$i, pin !'
traislorn.ie3 prodrselor r_n mir
'r,re ti lolod:ti lr.nsforharcs
trri.
ti
tor lnvr.
loare.

AS,

sl:r lu urile

cD prop(nerc'

3rg!menicle iolariitilDr Srnina

li

ti Vei

Ce hcbue t. lrha urDeto' si inrre.

p!lndeh penlru a ridica prop.ktatca .othoznici t. nirclut proprieiilji rntregutri

Colhorll n! este o inhep.ind*s obir

n!i15. colhozul luscazi pe un pimrnr
ti .lltivi un pinant crre nu n.i esk
denull proprieialea colhozrt!i, .i pro.
pri.l:te. intreg!lui popor. prjn 0rq,re,

colhozll nu estc proprletsrul pininlului

Ilai de0rrte. CollDdrl lucreaze cu aju'

(orul principalcLor unelte de produclie
c.re nu slnt protrielatea cdlhozllui, ci
pmpricialea lnircguhi popor, prin rF
ftare, colhq7ul ntr este ProPriel.rul frin
ciDrl!lor unel{e de Prodrclie.

Mai def.rte. Colhorrl esie o in'

lrcpiindere coopualislii, d loloscrtc
urca membrilor sli $i rcPa izcazt ve
nltrrile prinke ncmbri drpii zihle

muncii, colhozul av6nd lotoda(i scmink

oroprii carc sunl reinnoih ln fi.carc an
Se plne inlrcbafta: ce arc ProPri! zG
st:rinira sn.ollr.z!1, undc csie.ceg
propriel'le .ollhni.i de care el poate
dist!no ctr iolul libcr Fidupi 3lrtcieEa
sa? Accasli proprielsle o consliiue pro
ductia colhozului, prodtrssle tzultate din

i'

!rod!.iia colboznici: cereale, carn., grrsini, lcsufte, blnbac, slecle, in etc.,

lira a socoli cledhile si qospodiria peF

sonali a colhornic lo! de pe pa.clla lor.

Fapi ene c, o ta.te ln$nnaib a .cestei
Drodu!t,, surp ns!r k 0roir.l,ei colmz
nicc, J !nF F onti ri inh: Alr.l iri
sistenul circolaiiei mrrluilor. Tocoai
ac$sti inprjlr.re no nnpiedici in pre
zcnt s:i rididin proprlelrtea colhoznicii
Ld nivelul proprieialii intr.gllui poPor
Deacler, tmmdi d.la acest caP:t lrcb!!
desli$rat, munc. in v.derta ridicirii
proprl.iilii.olhoznic le nivelul ptuprie.
Penhu a ridica propricixlea coLhoznica

la nivelul proprietrlii nrlregolui popor,

kehrc sii elininiim su+lusu lc |roduc
liei coLhoznice din sht.nul cir.ul'liej
nddurilor ti si lc included ln shtehul
schisbului dc prodls! dinlrc industru
de slal Si colhozuri. Ial:i miezul floblc
Ls noi ntrcxisti inci un sktendezvol

t,t d.

schimb de Droduse, darcxisl, ger

meni ai sdin,bului de produse sub tor

mi

,.sclrinbului pc

n tfuri

indrnridle'

z produselor agrhole. Dtrpi clm se $ie,

produciia colIozurilor prcdftitoare 6.
b!mb,c, d. in, de sl*lij ti a allor colhozuri inci denlll ,,se schinb: pe mir

lfi

induslrkle : c. i di.pt. ..se schim

bI De mrrluri ind$lriale nr io lntr.gi
ci pa(ial, d.r loturi .,se shidb: 0e
'ne,
mirtfti iidtrstr te . ln tr.rdt fie zk.

ertftsi.

,.scl,imb pc

mirluri

induslris

tcacfti. c. ar tebri lnlocli.

t: c! schihb d. trodus!. sRrcjn: constii
in a org.njz, rcerti gemcii al schimLiu
lul de prodrse in loale r.nurie rgricul.
turii si a i dc^olh inlr'un skie lnrs
ntr eslc

dc schimLi de t)ro.luse, pcnlrtr cl coLho.

r!rile 5i prim!zsci penlfu Droducih lor
iu nuDribani, c:, mii.ks. produselcne.
cesap. Lrn rsllcl de shtetr va cre o
fiaF spor !e . f'oduclici pc ciE orasll
. lilrerz: satn!!i. din aceasti ..uzi al
va trebui sa lie inirodus IirA , ne pripi
prca h!1t, po nisuB actrmfldrii produselor |rbri.rle Jn orale. Ddr tl!. tre6ui
introdus cu lermiialc, lir| so!ine, redu

crnd pas

d p*

nirturllor

ti

s'da ac{nrnii ciftulaliei

lirgitrd sfera

acliunij

shinbului de produse (,,schifrbnl pe

n,:rluri induslriale ) oblin incompam'

n,i dtrlle .vanlaje decat colhozurilc

crre nu au as(iel de contrzclc. Daci sis.
temul {hi'nbului d. prcd$e ar li ertins
ssltu tuturcr colhozurilor din kri, a
csic bunl.je .r deveni un hun al lnlregii noeslre iiriniri colhoznice.
bi1

acliunii schinbrhri dc nirturi, va inles

ni trecerea del. seirlism la comurhm.
rn afsra de :.easra, va permile , se rn
dadra propietatea principali a colhozr!iLor, prod!sek prodlcliei colhoznice, ln
shtenul generrl al 0laniticirii pe ssri
Tocdai aceasl, vd Iiin conditlile noa'
she actuale nijlo.ul real ti hotettor
pen1.! ridjc, prcprlct?lez .olhoznni

la nivcl0l proprielilij intBg0l!i popor.

Ene oare .vant'jos un xsilel de sis
ten pe.ku tir;nim!, .olhozni.r? Fid
indoirl: ci .sle a!3ntajos. Este ,van(.jos, deorece liriiinea colhoznic,
p!lmi din pa!t stalului mLlt m3i md'a
le Drodus! si la p'ctu null mai lelti0e
dec;t in.ondiliilc schinbrLui de nilrluri.
Estc indeol4le cmoscut ct .olhozurile

h4;dbkr incmdtrmtu a unu

c b ie rnbuirrjlie a p;okddd

OBSERVATtr CU PRIVIRE

chrLn I

ldne aDrkh

L^

PROBTE

5.*