Sunteți pe pagina 1din 8

Universitatea SPIRU HARET STRUCTURI din B.A., ZIDARIE, Facultatea de ARHITECTURA METAL si LEMN (3)- Anul IV prof. dr. ing. Paul POPESCU lect. drd. ing. Stelica TOBA

9. CALCULUL SI ALCATUIREA ELEMENTELOR DIN BETON ARMAT COMPRIMATE EXCENTRIC

9.1. DEFINIREA SOLICITARII DE COMPRESIUNE EXCENTRICA

Compresiunea excentrica este o solicitare compusa din actiunea fortei axiale si a momentului incovoietor. Momentul incovoietor poate proveni fie din aplicarea excentrica a fortei de compresiune, fie din actiune aunei forte orizontale.

e N N N=ct. = + N N H N=ct. h = +
e
N
N
N=ct.
=
+
N
N
H
N=ct.
h
=
+
M M=Pe=ct.
M
M=Pe=ct.

H

e N N N=ct. = + N N H N=ct. h = + M M=Pe=ct. H
e N N N=ct. = + N N H N=ct. h = + M M=Pe=ct. H
e N N N=ct. = + N N H N=ct. h = + M M=Pe=ct. H

M=H*h

Cele doua tipuri de solicitari produc in sectiunile elementelor eforturi unitare normale σ.

9.1.1. Cazul corpurilor omogene, izotrope, liniar elastice

eforturile

sectionale unitare σ provenite din compresiune si incovoiere se insumeaza algebric.

se

σ determina cu relatia:

Pentru

cazul

corpurilor

din

omogene,

sunt

izotrope

distribuie

si

liniar

elastice,

pe

Eforturile

compresiune

uniform

sectiune

si

σ =

N

A

iar cele din incovoiere sunt distribuite liniar si se determina cu formula lui Navier:

1/9

Universitatea SPIRU HARET STRUCTURI din B.A., ZIDARIE, Facultatea de ARHITECTURA METAL si LEMN (3)- Anul IV prof. dr. ing. Paul POPESCU lect. drd. ing. Stelica TOBA

σ = M * y I N M
σ =
M * y
I
N
M

=

N ε N σ N C C
N
ε
N
σ
N
C
C

+

M

ε M σ M T C
ε M
σ
M
T
C

σ M

σ N
σ N

σ N

σ M

In functie de ponderea eforturilor σ provenite din cele doua solicitari simple, sectiunea poate rezulta:

- total comprimata,

-partial comprimata.

9.1.2. Cazul barelor din beton armat

Pentru cazul barelor din beton armat, cele aratate la pct. 4.1.1. sunt valabile numai pe zona de liniaritate a diagramelor σ-ε. Dincolo de limitele de proportionalitate dintre eforturi si deformatii, comportarea betonului armat este neliniara. In functie de efortul dominant, se deosebesc doua cazuri de solicitare de compresiune excentrica:

- compresiune excentrica cu excentricitate mare si

- compresiune excentrica cu excentricitate mica. In primul caz, solicitarea se caracterizeaza prin urmatoarele:

- efortul dominant este momentul incovoietor,

- sectiunea este partial comprimata si partial intinsa,

- ruperea se produce dupa intrarea in curgere a armaturii intinse,

- caracterul ruperii este ductil. In al doilea caz, solicitarea se caracterizeaza prin urmatoarele:

- efortul dominant este forta axiala,

- sectiunea este total comprimata,

- ruperea se produce prin zdrobirea betonului comprimat,

- caracterul ruperii este fragil.

9.2.

SIMETRIC

9.2.1. Relatii de calcul

STALP

CU

SECTIUNEA

DREPTUNGHIULARA

ARMATA

Reprezinta cazul cel mai frecvent intalnit la structurile in cadre din beton armat, amplasate in zone seismice. Armarea simetrica este dictata de caracterul

2/9

Universitatea SPIRU HARET STRUCTURI din B.A., ZIDARIE, Facultatea de ARHITECTURA METAL si LEMN (3)- Anul IV prof. dr. ing. Paul POPESCU lect. drd. ing. Stelica TOBA

alternant al solicitarii seismice, care actioneaza cu valori egale pe ambele sensuri ale fiecarei directii.

h

N u

A a e x/2 x/2 h a CG A a b
A
a
e
x/2
x/2
h
a
CG
A
a
b

Ecuatii de echilibru:

ΣX i = 0

→N u - C ac u -

C ac u

=

T at u =

C bc u + T at u = 0

A a σ c

N u = C bc u = 0.85 bx R b

Se noteaza

R

b

= 0.85 R b

→ N u = C bc u = bx

R b

 

C

u

= A a σ c

ac

ac

 
     
   
 
 
 
   
 

C

u

=0.85 bx *Rb

  bc
 

bc

 

u

T

at

= A a σ c

 
 

Se noteaza

Se noteaza

Observatie:

ΣM CG = 0

σ

0

ξ =

N

u

=

x R

=

x

h

bh

h

b

σ

0

= ξR

b

ξ =

σ

0

R

b

s =

σ

0

R

b

→ ξ = s

Raportul "s" reprezinta fractiunea din rezistenta betonului consumata de

efectul de compresiune al fortei N

→ N u e - C bc

u h x

2

- A a σ c h a = 0

Se noteaza

→ M u = N u e = C bc

u

hx + A a σ c h a

2

→ M u =

e = C b c u h − x + A a σ c h a

2

h a = 0.9 h

(h-x) + A a σ c h a

3/9

Universitatea SPIRU HARET STRUCTURI din B.A., ZIDARIE, Facultatea de ARHITECTURA METAL si LEMN (3)- Anul IV prof. dr. ing. Paul POPESCU lect. drd. ing. Stelica TOBA

→ M u =

bx R b
bx
R
b

2

(h-x) + 0.9A a σ c h

Pentru o sectiune de aceleasi dimensiuni cu cea de mai sus, realizata dintr-un

material avand aceeasi rezistenta la comresiune si intindere R , se poate scrie, conform formulei lui Navier:

b

M 0 R b =
M
0
R
b =

W

unde:

M 0 = momentul izostatic al sectiunii,

2 bh W = 6 2 bh 2 → M = R W = R
2
bh
W =
6
2
bh
2
M
=
R
W
=
R
6M
= R
bh
0
b
b
0
b
6
M
Se calculeaza raportul
u
:
6M
0
M
M
x h
x
A
σ
1
x
x
A
σ
u
u
a
c
a
c
=
=
+
0.9
=
(1
)
+
0.9
2
6
M
R bh
2
h
h
bh R
2
h
h
bh R
0
b
b
b
A
Inlocuind:
si
a
x = ξ =
s
=
p
(procentul de armare pe o latura)
h
bh
M
s
σ
u
c
→ (1
=
s
)
+
0.9
p
6
M
2
R
0
b
→ M
c
M
=
[3
s
(1
s
)
+
5.4
p σ
]
u
0
R
b
Se noteaza
m
3s(1
s)
b =
c
m
= 5.4
p σ
a
R
b
M =M m +m
(
)
u
0
b
a

Observatie:

- m b reprezinta aportul betonului,

- m a reprezinta aportul armaturii.

4/9

Universitatea SPIRU HARET STRUCTURI din B.A., ZIDARIE, Facultatea de ARHITECTURA METAL si LEMN (3)- Anul IV prof. dr. ing. Paul POPESCU lect. drd. ing. Stelica TOBA

9.2.2. Conducerea calculului pentru cazurile de baza

Calculul sectiunilor din beton armat de forma dreptunghiulara si armate simetric, solicitate la compresiune excentrica, cuprinde doua cazuri de baza:

a) Calculul momentulul ultim:

- Se dau: b, h, A a , σ c , R b , N u

- Se cere: M u

SCHEMA LOGICA A SUCCESIUNII CALCULULUI

2 bh R b 6
2
bh
R
b
6

M

0

=

N u σ 0 = bh σ 0 s = R b
N
u
σ 0 =
bh
σ
0
s =
R
b
A a p = bh
A
a
p
=
bh

a p σ

m = 5.4

c

R

b

m 3s(1 − s) b = M = M (m + m ) u 0
m
3s(1
s)
b =
M
=
M (m
+
m
)
u
0
a
b

5/9

Universitatea SPIRU HARET STRUCTURI din B.A., ZIDARIE, Facultatea de ARHITECTURA METAL si LEMN (3)- Anul IV prof. dr. ing. Paul POPESCU lect. drd. ing. Stelica TOBA

b) Calculul momentulul ultim:

- Se dau: b, h, σ c , R b , N u , M u

- Se cere: A a

SCHEMA LOGICA A SUCCESIUNII CALCULULUI

   

2

M

=

bh

R b
R
b

0

6

 

m

+

m

M u

=

a

 

b

M

0

N u σ 0 = bh σ 0 s = R b
N
u
σ
0 =
bh
σ
0
s
=
R
b

m

b =

3s(1

s)

M

M

0

m a =

u

m

b

m R a b p = 5.4 σ c A pbh a =
m R
a
b
p =
5.4 σ
c
A
pbh
a =

6/9

Universitatea SPIRU HARET STRUCTURI din B.A., ZIDARIE, Facultatea de ARHITECTURA METAL si LEMN (3)- Anul IV prof. dr. ing. Paul POPESCU lect. drd. ing. Stelica TOBA

9.2.2. Aplicatii

a) Sa se calculeze momentul pentru stalpul din figura alaturata.

Se dau:

Rezolvare:

8Ф25

- sectiunea de beton 50 x 50 cm, - aria de armatura 8Ф25, - beton
- sectiunea de beton 50 x 50 cm,
- aria de armatura 8Ф25,
- beton B300,
50
- otel PC 52, σ c = 3500 kgf/cm 2
- forta axiala N = 200 tf
50
R
= 0.85 R b = 0.85 * 300 ≈ 250 kgf/cm 2
b
2
2
bh
50 *50
5
M
=
R
=
250 *
=
52 *10 kgfcm
=
52tfm
0
b
6
6

N u = cN = 2 * 200 = 400 tf

σ

0 =

N

u

400 *10

3

=

bh 50 *50

= 160

kgf/cm 2

s

=

σ

0

160

=

R

b

250

m

b =

3s(1

s)

= 0.64

=

3* 0.64 * (1- 0.64)

=

0.69

p =

A 3 * 5

a

=

= 0.006

bh 50 * 50

(procentul de armare pe o latura)

m

a

M

u

p σ

3500

= 5.4

=

0

c

= 5.4 * 0.006 *

R

M (m

b 250

a

+

m

b

)

=

52 * (0.69

+

= 0.45

0.45)

=

59tfm

M =

M

u

59

=

c

2

= 28.5tfm

7/9

Universitatea SPIRU HARET STRUCTURI din B.A., ZIDARIE, Facultatea de ARHITECTURA METAL si LEMN (3)- Anul IV prof. dr. ing. Paul POPESCU lect. drd. ing. Stelica TOBA

b) Sa se calculeze aria de armatura necesara pentru stalpul din figura alaturata.

Se dau:

Rezolvare:

- sectiunea de beton 60 x 60 cm,

- beton B300,

- otel PC 52, σ c = 3500 kgf/cm 2

- forta axiala N = 300 tf

- momentul incovoietor M = 60 tfm

60

R

b

= 0.85 R b = 0.85 * 300 ≈ 250 kgf/cm 2

M

0

=

2 bh R b 6
2
bh
R
b
6

=

250 *

60* 60

2

6

=

5

90 *10 kgfcm

=

M u = c M = 2 * 60 = 120 tfm

m

a

+

m

b

=

M u

M

0

120

=

90

= 1.33

N u = c N = 2 * 300 = 600 tf

60
60

90tfm

 

N

u 600 *10

=

3

= 167

kgf/cm 2

 

σ

0 =

bh 60 * 60

s =

σ

0

=

167

=

0.67

R

b

250

 

m

b

=

3s(1

s)

=

3* 0.67 * (1- 0.67)

=

0.66

M

m =

a m

u

b

=

1.33

0.66

=

0.67

 
 

M

0

 

m

a

R

b

0.67

*

250

= 0.009

 

(procentul de armare pe o latura)

p =

=

 

5.4

σ

c

5.4

3500

 

A

a

=

pbh = 0.009 * 60 * 60 = 32.4 cm 2

 

Armare efectiva: 4Ф32 (A a = 32 cm 2 )

8/9