Sunteți pe pagina 1din 15

LINIARA

- UNITATEA DE NVA
TARE
ALGEBRA

3
OVIDIU VEGHES
Noiembrie 2011

CUPRINS
1. Obiectivele unit
atii de nv
atare 3
2. Functionale liniare, biliniare si p
atratice
2.1. Functionale liniare si spatiu dual
2.2. Functionale biliniare
2.3. Functionale biliniare simetrice
2.4. Functionale p
atratice reale
3. Exercitii rezolvate
4. Test de autoevaluare
5. R
aspunsuri si comentarii la testul de autoevaluare
6. Setul de exercitii nr.3
6.1. Tema nr.7
6.2. Tema nr.8
Bibliografie

1
2
2
3
4
5
6
11
11
13
13
14
15

1. O
A T   
A T  3
Acest material este destinat studentilor din nv
atamntul economic din anul I, ID, de
la Facultatea de Cibernetic
a, Statistic
a si Informatic
a Economic
a din Academia de Studii
Economice Bucuresti.
Unitate de nv
atare 3 contine, o prezentare ntr-o form
a accesibil
a, dar riguroas
a a
principalelor rezultate privind o functionalele liniare, biliniare si p
atratice.
Sarcinile impuse n parcurgerea materialului sunt:
- memorarea notiunilor descrise n material, descrierea lor n limbaj matematic ca si
exprimarea alternativ
a a lor,
- memorarea principalelor rezultate matematice si urm
arirea aplic
arii lor n exercitiile
propuse,
- parcurgerea unora din titlurile privind teoria (T) recomandate n bibliografie, pentru
a recupera demonstratiile principalelor propozitii si teoreme,
- parcurgerea altor probleme rezolvate cuprinse ntr-unul din titlurile privind aplicatiile
(A) recomandate n bibliografie, pentru a identifica diferite tipuri de probleme,
- reconstituirea unor rationamente matematice implicnd notiuni si rezultate din unit
atile
de nv
atare 1 si 2,
- autotestarea cunostintelor si deprinderilor dobndite folosind testul de autoevaluare,
urmat
a de reluarea pasilor anteriori n caz de esec.
- efectuarea temelor cuprinse n setul de exercitii nr.3,
1

OVIDIU VEGHES

- utilizarea acestor notiuni cu nc


arcatura semantic
a aferent
a n combinatie cu limbajul
cotidian atunci cnd contextul face posibil acest lucru.
Obiectivele avute n vedere sunt:
-nsusirea limbajului specific model
arii realit
atii economico-sociale prin modele liniare,
-dezvoltarea capacit
atii de a construi un rationament,
-dezvoltarea atentiei pentru a face conexiuni,
-dobndirea unor noi competente privind analiza unor procese sau fenomene economice
dintre cele mai diverse,
-studierea posibilit
atii extinderii acestor rezultate n cazul folosirii corpului numerelor
complexe C (functionale sesquiliniare si functionale p
atratice hermitice).
Dup
a studiul acestei unit
ati de nv
atare, studentul va avea cunostinte despre: dualul
algebric al unui spatiu vectorial, functionalele liniare, biliniare si functionalele p
atratice
reale, reprezent
arile lor matriceale si elemente de calcul vectorial n spatiul dual.
Desi materialul prezent nu evidentiaz
a acest aspect studentul dobndeste cunostintele de
fundamentale necesare la alte discipline ce se ocup
a cu modelarea matematic
a a realit
atii.
2. F
T 
 
, 
 S  A 
2.1. Functionale liniare si spatiu dual. Fie V un K-spatiu vectorial, nenul, n situatia
n care K este corp comutativ.
2.1.1 Definitie Functia : V K se numeste functional
a liniar
a dac
a:
i) (x1 + x2 ) = (x1 ) + (x2 ), x1 , x2 V;
ii) (x) = (x), x V, K.
Se noteaz
a cu
LK (V; K) = { : V K | functional
a liniar
a} .
K-spatiul vectorial LK (V; K) se numeste dualul algebric al K-spatiului vectorial V.
2.1.2 Observatie O functional
a liniar
a este un caz particular de operator liniar,
deaorece corpul de scalari K este la rndul s
au un spatiu vectorial peste el nsusi. Drept urmare rezultatele obtinute pentru operatori liniari r
amn valabile, cu adaptarile de rigoare,
si n cazul functionalelor liniare.
2.1.3 Propozitie Fie V un K-spatiu vectorial, nenul, finit dimensional. Atunci:
i) K-spatiile vectoriale LK (V; K) si V sunt izomorfe ntre ele;
a un unic
ii) pentru orice reper E = (e1 , . . . , em ) n V, unde m = dimK V N , exist
reper E = (e1 , . . . , em ) n LK (V; K), astfel nct

1 i=j

, i, j {1, . . . , m} .
ei (ej ) = ij =
0 i = j
2.1.4 Definitie Fie E = (e1 , . . . , em ) un reper n V, cu m N si : V K o
functional
a liniar
a. Se numeste matricea functionalei corespunz
atoare perechii
de repere E, {1} matricea


(e1 ) (e2 ) ... (em ) M1,m (K) .
[]E
{1} =

2.1.5 Propozitie Fie E = (e1 , . . . , em ) un reper n V, unde m N si : V K o


functional
a liniar
a.
i) Exist
a o singur
a matrice A = [a1,j ]j=1,m M1,m (K) pentru care
(x) = A [x]E , x V.
a relatia precedent
a.
ii) Matricea []E
{1} M1,m (K) verific

LINIAR A
- UNITATEA DE NV A
TARE
ALGEBR A

2.1.6 Teorem
a Fie V un K-spatiu vectorial finit dimensional, E si G dou
a repere n V
si : V K o functional
a liniar
a. Atunci
E
[]G
{1} = []{1} C,

unde C este matricea de trecere de la E la G.


2.1.7 Definitie Fie E = (e1 , . . . , em ) un reper n V, unde m N si : V K o
functional
a liniar
a. Se numeste matricea coordonatelor functionalei corespunz
atoare reperului E matricea

(e1 )
Mm,1 (K) .
[]E = ...
(em )
2.1.8 Propozitie Fie E = (e1 , . . . , em ) un reper n V, unde m N si : V K o
functional
a liniar
a.
i) Exist
a o singur
a matrice A = [ai,1 ]i=1,m Mm,1 (K) pentru care


(x) = m
i=1 ai,1 ei (x) , x V.

a relatia precedent
a.
ii) Matricea []E Mm,1 (K) verific
T
E
iii) []E = []{1} .
2.1.9 Teorem
a Fie V un K-spatiu vectorial finit dimensional, E si G dou
a repere n V
si : V K o functional
a liniar
a. Atunci
[]G = C T []E ,
unde C este matricea de trecere de la E la G.
2.2. Functionale biliniare. Fie V1 , V2 dou
a K-spatii vectoriale, nenul, n situatia n care
K este corp comutativ.
a biliniar
a dac
a:
2.2.10 Definitie Functia : V1 V2 K se numeste functional
i) (x1 + x2 , y) = (x1 , y) + (x2 , y), x1 , x2 V1 , y V2 ;
ii) (x, y) = (x, y), x V1 , y V2 , K;
iii) (x, y1 + y2 ) = (x, y1 ) + (x, y2 ), x V1 , y1 , y2 V2 ;
iv) (x, y) = (x, y), x V1 , y V2 , K.
Se noteaz
a cu
a biliniar
a} .
LK (V1 , V2 ; K) = { : V1 V2 K | functional
2.2.11 Definitie Fie E = (e1 , . . . , em ) un reper n V1 , F = (f1 , . . . , fn ) un reper n
a biliniar
a. Se numeste matricea
V2 , unde m, n N si : V1 V2 K o functional
functionalei biliniare n reprezentarea natural
a corespunz
atoare perechii de
repere E, F matricea
[(ei , fj )]i=1,m,j=1,n Mm,n (K) .
2.2.12 Propozitie[caracterizarea matricei asociat
a unei functionale biliniare] Se consider
a : V1 V2 K o functional
a biliniar
a.
i) Exist
a o singur
a matrice A = [ai,j ]i=1,m,j=1,n Mm,n (K) pentru care
(x, y) = [x]TE A [y]F , x V1 , y V2 .
ii) Matricea functionalei biliniare n reprezentarea natural
a corespunz
atoare perechii
de repere E, F verific
a relatia precedent
a.

OVIDIU VEGHES

2.2.13 Teorem
a[modificarea matricei unei functionale biliniare la schimbarea reperelor]
a K-spatii vectoriale finit dimensionale, E si G dou
a repere n V1 , iar F si
Fie V1 , V2 dou
a biliniar
a. Dac
a A, B sunt matricele
H dou
a repere n V2 si : V1 V2 K o functional
de reprezentare a functionalei biliniare n perechea de repere E, F si respectiv G, H,
atunci
B = C T AD,
unde C este matricea de trecere de la E la G si D matricea de trecere de la F la H.
a n
2.2.14 Definitie Functionala biliniar
a : V1 V2 K se numeste nedegenerat
primul argument dac
a pentru x V1 avem proprietatea y V2 , (x, y) = 0, atunci
obtinem x = 0V1 . Functionala biliniar
a : V1 V2 K se numeste nedegenerat
a n
al doilea argument dac
a pentru y V2 avem proprietatea x V1 , (x, y) = 0, atunci
obtinem y = 0V2 .
a K-spatii vectoriale finit dimensionale, o functio2.2.15 Propozitie Fie V1 , V2 dou
nal
a : V1 V2 K biliniar
a si A matricea de reprezentare a functionalei biliniare
corespunz
atoare unei perechii de repere.
i) este nedegenerat
a n primul argument dac
a si numai dac
a rang A = dimK V1 .
ii) este nedegenerat
a n al doilea argument dac
a si numai dac
a rang A = dimK V2 .
2.3. Functionale biliniare simetrice. Fie V un K-spatiu vectorial, nenul, n situatia n
care K este corp comutativ.
2.3.16 Definitie Functia : V V K se numeste functional
a biliniar
a simetric
a
dac
a:
i) (x1 + x2 , y) = (x1 , y) + (x2 , y), x1 , x2 , y V;
ii) (x, y) = (x, y), x, y V, K;
iii) (x, y1 + y2 ) = (x, y1 ) + (x, y2 ), x, y1 , y2 V;
iv) (x, y) = (x, y), x, y V, K;
v) (x, y) = (y, x), x, y V.
Se noteaz
a cu
LsK (V, V; K) = { LK (V, V; K) | functional
a biliniar
a simetric
a} .
2.3.17 Definitie Fie E = (e1 , . . . , em ) un reper n V, unde m N si : V V K o
functional
a biliniar
a simetric
a. Se numeste matricea functionalei biliniare simetrice
n reprezentarea natural
a corespunz
atoare reperului E matricea
[(ei , ej )]i=1,m,j=1,m Mm (K) .
2.3.18 Observatie Matricea de reprezentare a unei functionalei biliniare simetrice
coincide cu matricea de reprezentare a lui ca functional
a biliniar
a, dar ea este o matrice
simetric
a.
2.3.19 Propozitie[caracterizarea matricei unei functionale biliniare simetrice] Se consider
a : V V K o functional
a biliniar
a simetric
a.
i) Exist
a o singur
a matrice A = [ai,j ]i=1,m,j=1,m Mm (K) simetric
a pentru care
(x, y) = [x]TE A [y]E , x, y V.
ii) Matricea functionalei biliniare simetrice n reprezentarea natural
a corespunz
atoare
reperului E este o matrice simetric
a ce verific
a relatia precedent
a.
2.3.20 Teorem
a[modificarea matricei unei functionale biliniare la schimbarea reperelor]
Fie V un K-spatiu vectorial finit dimensional, E si G dou
a repere n V si : V V K

LINIAR A
- UNITATEA DE NV A
TARE
ALGEBR A

o functional
a biliniar
a simetric
a. Dac
a A, B sunt matricele de reprezentare a functionalei
biliniare simetrice n reperul E si respectiv G, atunci
B = C T AC,
unde C este matricea de trecere de la E la G.
2.3.21 Definitie Fie V un K-spatiu vectorial finit dimensional si : V V K o
functional
a biliniar
a. se numeste diagonalizabil
a dac
a exist
a un reper F n V pentru
care matricea de reprezentare a functionalei biliniare n perechea de repere F, F este o
matrice diagonal
a.
2.3.22 Propozitie Fie V un K-spatiu vectorial finit dimensional. Orice functional
a
biliniar
a diagonalizabil
a este o functional
a biliniar
a simetric
a. Dac
a K este un corp de
caracteristic
a diferit
a de 2 atunci reciproca afirmatiei precedente este adev
arat
a.
2.3.23 Definitie Functionala biliniar
a, simetric
a : V V K este nedegenerat
a
pe V (n ambele argumente) dac
a functionala biliniar
a : V V K este nedegenerat
a
att n primul argument, ct si n al doilea.
2.3.24 Propozitie Fie V un K-spatii vectoriale finit dimensional, : V V K o
functional
a biliniar
a, simetric
a si A matricea de reprezentare a functionalei corespunz
atoare unui reper. Atunci este nedegenerat
a pe V (n ambele argumente) dac
a si numai
dac
a matricea A este inversabil
a.
2.4. Functionale p
atratice reale. Fie V un spatiu vectorial real, nenul.
2.4.25 Definitie Functia : V R se numeste functional
a p
atratic
a dac
a exist
a
o functional
a biliniar
a simetric
a : V V R astfel nct (x) = (x, x), x V.
Spunem c
a este polar atasat
a lui .
2.4.26 Definitie Functionala p
atratic
a : V R este:
i) pozitiv definit
a dac
a (x) > 0, x V {0V };
ii) pozitiv semidefinit
a dac
a (x)  0, x V f
ar
a ca s
a fie pozitiv definit
a;
iii) negativ definit
a dac
a (x) < 0, x V {0V };
iv) negativ semidefinit
a dac
a (x)  0, x V f
ar
a ca s
a fie negativ definit
a;
v) nedefinit
a dac
a x, y V astfel nct (x) (y) < 0.
2.4.27 Definitie Fie E = (e1 , . . . , em ) un reper n V, unde m N si : V R o
functional
a p
atratic
a. Se numeste matricea functionalei p
atratrice corespunz
atoare reperului E matricea functionalei biliniare simetrice polar atasat
a lui n
reprezentarea natural
a corespunz
atoare reperului E.
2.4.28 Propozitie Fie V un R-spatiu vectorial finit dimensional si : V R o
a lui
functional
a p
atratic
a. i) Functional
a biliniar
a simetric
a : V V R polar atasat
este definit
a prin
(x, y) =

1
2

( (x + y) (x) (y)) , x, y V;

ii)Dac
a A este matricea de reprezentare a functionalei p
atratrice n reperul E, atunci A
este diagonalizabil
a si
(x) = [x]TE A [x]E , x V;
iii) Dac
a A, B sunt matricele de reprezentare a functionalei p
atratrice n reperul E si
respectiv G, atunci
B = C T AC,
unde C este matricea de trecere de la E la G.
2.4.29 Definitie Fie V un R-spatiu vectorial cu dimR V = m N si : V R
o functional
a p
atratic
a. Se numeste forma canonic
a a functionalei p
atratice o

OVIDIU VEGHES

exprimare de forma
(x) = [x]TF [x]F , x V,
unde Mm (R) este o matrice diagonal
a, iar F un reper n V. Se numeste signatura
functionalei p
atratice , si se noteaz
a sgn , un triplet (n , n0 , n+ ), cu n + n0 + n+ =
arul de coeficienti negativi, nuli, respectiv pozitivi
m, unde n , n0 , respectiv n+ este num
atratice .
de pe diagonala matricei . n + n+ se numste rangul functionalei p
2.4.30 Observatie Functionala p
atratic
a : V R este: i) pozitiv definit
a dac
a
n+ = m; ii) pozitiv semidefinit
a dac
a n = 0 si n+ = m; iii) negativ definit
a dac
a
a dac
a n+ = 0 si n = m; v) n = 0 si n+ = 0.
n = m; iv) negativ semidefinit
2.4.31 Teorem
a[de inertie a lui Sylvester] Signatura unei functionale p
atratice sunt
invarianti ai functionalei p
atratice (adic
a nu depind de metoda folosit
a pentru g
asirea
reperului F al formei canonice).
2.4.32 Observatie Orice functional
a p
atratic
a poate fi adus
a la forma canonic
a. Trebuie retinut c
a exist
a mai multe metode de aducere la forma canonic
a a unei functionale
p
atratice. Metoda elemetar
a a lui Gauss este o metod
a ntotdeuna aplicabil
a chiar dac
a
uneori sunt necesare artificii de calcul. Metoda Jacobi este o metod
a care poate fi aplicat
a
doar dac
a ipoteza de lucru a metodei este valid
a. Metoda vectorilor si valorilor proprii
(numit
a si metoda transform
arilor ortogonale) este o metod
a ntotdeuna aplicabil
a, dar
solicit
a rezolvarea unor ecuatii polinomiale de grad superior. Se va exemplifica folosirea
acestor metode n al doilea exercitiu rezolvat.
2.4.33 Observatie i) Natura unei functionale p
atratice se poate afla f
ar
a a determina
reperul formei canonice prin metoda Jacobi. Dac
a
A = [ai,j ]i=1,m,j=1,m Mm (R)
este matricea functionalei p
atratrice corespunz
atoare unui reper



a1,1
a1,1 a1,2

, . . . , m = . . .
0 = 1, 1 = a11 , 2 =


a2,1 a2,2
am,1

E si
. . . a1,m
... ...
. . . am,m

m1
0 1
atunci este pozitiv (negativ) definit
a dac
a toate rapoartele
1 , 2 , . . . , m sunt pozitive (negative). Dac
a unele dintre rapoarte sunt pozitive si altele negative, atunci functionala p
atratric
a este nedefinit
a. Nu putem afirma nimic dac
a este pozitiv semidefinit
a
sau negativ semidefinit
a.
ii) Natura unei functionale p
atratice se poate afla f
ar
a a determina reperul formei canonice prin metoda vectorilor si valorilor proprii. Dac
a

A = [ai,j ]i=1,m,j=1,m Mm (R)


este matricea functionalei p
atratrice corespunz
atoare unui reper E si
1 ,2 , . . . , m sunt valorile proprii ale matricei A,
atunci este pozitiv (negativ) definit
a dac
a toate valorile proprii sunt pozitive (negative).
Dac
a unele dintre rapoarte sunt pozitive si altele negative, atunci functionala p
atratric
a
este nedefinit
a. Dac
a zero este valoare proprie si nu avem valori proprii negative (pozitive),
atunci este pozitiv semidefinit
a (negativ semidefinit
a).
3. ET  
a vectorii
3.0.1 Exercitiu n spatiul vectorial real R3 se consider
g1 = (2, 1, 1) , g2 = (1, 2, 1) , g3 = (1, 1, 2) .

LINIAR A
- UNITATEA DE NV A
TARE
ALGEBR A

i) S
a se verifice c
a G = (g1 , g2 , g3 ) este un reper n R3 si s
a se determine functionala
3
liniara : R R care satisface conditiile (g1 ) = 1,
(g2 ) = 3, (g3 ) = 6.
ii) S
a se determine reperul G = (g1 , g2 , e3 ) din LR R3 ; R , astfel nct

1 i=j

gi (gj ) = ij =
, i, j {1, 2, 3} .
0 i = j
iii) S
a se determine reprezent
arile matriceale ale functionalei liniare : R3 R asociate
perechii de repere G, {1} si respectiv G .
Solutie. Fie E = (e1 = (1, 0, 0) , e2 = (0, 1, 0) , e3 = (0, 0, 1))
R3 . i) Fie

2


C = [g1 ]E , [g2 ]E , [g3 ]E = 1
1

reperul canonic din spatiul vectorial real


1
2
1

1
1 .
2

G = (g1 , g2 , g3 ) este un reper n R3 , n conformitate cu criteriile ce nsotesc teorema rangului privind


det C=6=0

liniar independen
deoarece rang C  =  3 = num

 ta si respectiv sistemul de generatori,

arul de vectori
(g1 ) (g2 ) (g3 ) = 1 3 6 . Atunci
= dimR L R3 , R . Din datele problemei []G
{1} =
1

1
21
2
2




G
1
5
[]E
= 1 3 6 16
21 = 1 1 2
{1} = []{1} C
6
1
16 61
2


 x1
x2 = x1 + x2 + 2x3 , x = (x1 , x2 , x3 ) R3 .
si (x) = []E
[x]
=
1
1
2
{1}
E
x3
ii) Relund rationalentul precedent obtinem pentru orice x = (x1 , x2 , x3 ) R3
1

1
12
x1
2
2


G
5
g1 (x) = [g1 ]{1} C 1 [x]E = 1 0 0 16
21 x2 = 12 x1 12 x2 + 21 x3 ,
6
1
1
1

6
2
x3
16
1
1
x1

2
2
2


5
1
21 x2 = 56 x2 16 x1 21 x3 ,
g2 (x) = [g2 ]G
[x]E = 0 1 0 16
{1} C
6
1
1
1
2
x3
16 16
1

x1
2
2
2


1
5
1
1

x2 = 12 x3 16 x2 61 x1 .
g3 (x) = [g3 ]G
C
[x]
=
0
0
1
{1}
E
6
6
2
1
1
1
x3
6 6
2
 3 


Faptul c
a G = (g1 , g2 , e3 ) este un reper n LR R ; R rezult
a din 2.1.3.
iii) Putem privi expresia functionalei liniare : R3 R obtinute n dou
a moduri:

1


G
G
3
"primul:" (x) = []{1} [x]G , x = (x1 , x2 , x3 ) R , unde []{1} = 1 3 6 , iar [x]G = 2 cu
3

1
1
1
1 = g1 (x1 , x2 , x3 ) = 2 x1 2 x2 + 2 x3
= g2 (x1 , x2 , x3 ) = 65 x2 61 x1 12 x3 .
2
3 = g3 (x1 , x2 , x3 ) = 21 x3 61 x2 16 x1


1 3 6 este matricea functionalei corespunz
[]G
atoare perechii de repere G, {1}.
{1} =
"al doilea:" (x) = g1 (x) + 3g2 (x) + 6g3 (x), x R3 sau echivalent scris = g1 + 3g2 + 6g3 .

T
este matricea coordonatelor functionalei corespunz
atoare reperului G .
[]G = 1 3 6

3.0.2 Exercitiu Se d
a functionala p
atratic
a : R3 R definit
a prin

(x1 , x2 , x3 ) = 3x21 + 6x22 + 3x23 4x1 x2 4x2 x3 8x3 x1 .


i) S
a se pun
a n evidenta forma algebric
a si forma matriceal
a a expresiei ce defineste
functionala p
atratic
a . ii) S
a se determine functionala biliniar
a, simetric
a, polar (prin
dedublare) atasat
a functionalei p
atratice . iii) Utiliznd metoda lui Gauss s
a se aduc
a
functionala p
atratic
a la forma canonic
a. iv) Utiliznd metoda lui Jacobi s
a se aduc
a
functionala p
atratic
a la forma canonic
a. v) Utiliznd metoda vectorilor si valorilor proprii

OVIDIU VEGHES

s
a se aduc
a functionala p
atratic
a la forma canonic
a. vi) S
a se verifice legea de inertie a
lui Sylvester. vii) S
a se precizeze natura formei p
atratice.
Solutie. Fie E = (e1 = (1, 0, 0) , e2 = (0, 1, 0) , e3 = (0, 0, 1)) reperul canonic din spatiul vectorial real
R3 . Un vector x = (x1 , x2 , x3 ) R3 arbitrar se scrie x = x1 e1 + x2 e2 + x3 e3 sau echivalent [x]E =

T
x1 x2 x3
.
i) Forma algebric
a a functionalei p
atratice este
(x) = 3x21 + 6x22 + 3x23 4x1 x2 4x2 x3 8x3 x1 , x R3 ,

iar forma matriceal


a a functionalei p
atratice este
(x) =

[x]TE

3
A [x]E , x R , cu A = 2
4
3

2
6
2

4
2 .
3

Solutionarea cerintelor (iii), (iv) si (v) se face prin determinarea unei nou reper F = (f1 , f2 , f3 ) n care
matricea de reprezentare a lui are forma diagonal
a. Dac
a C este matricea de trecere de la E la F , atunci
[x]E = C [x]F si [x]TE = [x]TF C T . Rezult
a


(x) = [x]TE A [x]E = [x]TF C T AC [x]F , x R3 .

Vom concluziona c
a B = C T AC este matricea diagonal
a cautat
a, corespunz
atoare formei canonice a lui .
3
a folosim forma
ii) Fie : R R3 R, este definit
a prin (x, y) = 21 ( (x + y) (x) (y)), dac
algebric
a, si (x, y) = [x]TE A [y]E , dac
a folosim forma matriceal
a. Am considerat x = (x1 , x2 , x3 ) , y =
(y1 , y2 , y3 ) R3 arbitrare. n ambele situatii obtinem
((x1 , x2 , x3 ) , (y1 , y2 , y3 )) = 3x1 y1 2x1 y2 2x2 y1 4x1 y3 + 6x2 y2 4x3 y1 2x2 y3 2x3 y2 + 3x3 y3 .
iii) Algoritmul este iterativ
(x)

Not
am

= 3x21 + 6x22 + 3x23 4x1 x2 4x2 x3 8x3 x1


= 3 x21 34 x1 x2 83 x3 x1 + 6x22 + 3x23 4x2 x3
2



x2 + 16
x x + 6x22 + 3x23 4x2 x3
= 3 x1 32 x2 43 x3 3 94 x22 + 16
9 3
9 2 3


2
= 3 x1 32 x2 43 x3 + 14
x2 28
x x 7 x2
3 2
3 2 3 3 3
2 14

2
4
2
= 3 x1 3 x2 3 x3 + 3 x2 2x2 x3 73 x23

 2

2
= 3 x1 32 x2 43 x3 + 14
x2 2x2 x3 73 x23
3
2

(x2 x3 )2 14
x2 37 x23
= 3 x1 32 x2 43 x3 + 14
3
3 3


2
2
(x2 x3 ) 7x23 .
= 3 x1 32 x2 43 x3 + 14
3

1 = 1 (x1 , x2 , x3 ) = x1 32 x2 43 x3
= 2 (x1 , x2 , x3 ) = x2 x3
.
2
3 = 3 (x1 , x2 , x3 ) = x3
Putem privi relatia obtinut
a n dou
a moduri.

T
"primul:" Dac
a [x]F = 1 2 3
, atunci

3 0
0
14
2
2
2
T
0 [x]F .
(x) = 3 ( 1 ) +
( ) 7 ( 3 ) = [x]F
0 14
3
3 2
0 0 7

1 23 34
1
x1
Relatia 2 = 0
1
1 x2 este relatia [x]F = C 1 [x]E . Obtinem
3
x3
0
0
1

1 23 34
1 32 2
1
1 = 0 1 1
C= 0
0
0
1
0 0 1

2


si identific
am F = f1 = (1, 0, 0) , f2 = 3 , 1, 0 , f3 = (2, 1, 1) reperul formei canonice.
(2 (x))2 7 (3 (x))2 , x = (x1 , x2 , x3 ) R3 sau echivalent scris
"al doilea:" (x) = 3 (1 (x))2 + 14
3

1
0
0
 3 
2
2
14 2
2
1
0 =3=
= 31 + 3 2 73 , unde (1 , 2 , 3 ) este un reper n LR R ; R (deoarece rang 3
43 1 1




num
arul de functionale din LR R3 ; R = dimR LR R3 ; R ).

LINIAR A
- UNITATEA DE NV A
TARE
ALGEBR A

iv) C
aut
am acel reper F = (f1 = (c11 , 0, 0) , f2 = (c21 , c22 , 0) , f3 = (c31 , c32 , c33 )) pentru care sunt verificate relatiile


(e1 , f3 ) = 0
(e1 , f2 ) = 0
(3.1)
{ (e1 , f1 ) = 1
(e2 , f3 ) = 0 .
(e2 , f2 ) = 1

(e3 , f3 ) = 1

Suntem condusi la rezolvarea sistemelor



3c21 2c22 = 0
(3.2)
{3c11 = 1
6c22 2c21 = 1

3c31 2c32 4c33 = 0


6c32 2c31 2c33 = 0 .

3c33 2c32 4c31 = 1



T
 T
Dac
a toate sistemele sunt compatibile, atunci, deoarece B T = C T AC
= C T AT C T
= C T AC =
B, avem


(x) = [x]TF C T AC [x]F

c11
0
0
3
2 4
c11 c21 c31
0 2
6
2 0
c22 c32 [x]F
= [x]TF c21 c22
c
c
c
0
0
c33
4
2
3
31
32
33

c11
0
0
1 0 0
= [x]TF c21 c22
0 1 0 [x]F
c
c
c
1
31
32
33

c11
0
0
= [x]TF 0
c22
0 [x]F
0
0
c33

T
= c11 ( 1 )2 + c22 ( 2 )2 + c33 ( 3 )2 , unde [x]F = 1 2 3
, x R3 .

Rolul coeficientilor c11 , c22 , c33 devine esential n determinarea signaturii lui . Acesti coeficienti sunt
dati de



 3

2 4 



1
2
0
3
2 
, =  2
, c22 =
, c33 =
, unde 0 = 1, 1 = 3, 2 = 
6
2  .
c11 =
2
6  3 
1
2
3
4 2
3 

1
1
27
3
7
3

0 14 17 de trecere la de la baza E la F , iar


Rezolvnd sistemul 3.2 obtinem matricea C =
0 0 17

3 2 4
. Putem privi relatia obtinut
a
14
matricea de trecere la de la baza F la E este C 1 = 0 14
3
3
0
0
7
pentru (x) n dou
a moduri.

1
0
0
3
3
3
"primul:" (x) = 13 ( 1 )2 + 14
am
( 2 )2 17 ( 3 )2 = [x]TF 0 14
0 [x]F si identific
0 0 71







1 3
2
1
1
1
, 0, 0 , f2 =
, , 0 , f3 = , ,
F = f1 =
3
7 14
7
7
7
baza formei canonice.
"al doilea:" (x) = 13 (1 (x))2 +
3 2
2 71 23 , unde
= 13 21 + 14

3
14

(2 (x))2

1
7

(3 (x))2 , x = (x1 , x2 , x3 ) R3 sau echivalent scris

1 (x) = 3x1 2x2 4x3


,
x 14
x
(x) = 14
3 2
3 3
2
3 (x) = 7x3

3
0
0
 3 
14
0 = 3 = num
construieste un reper n LR R ; R (deoarece rang 2
arul de functionale din
3
4 14
7
3




LR R3 ; R = dimR LR R3 ; R ).
v) Se stie c
a orice matrice simetric
a este diagonalizabil
a. Ecuatia caracteristic
a a matricei A este


 3

2
4 

det (A I) =  2
6
2  = 3 + 122 21 98 = 0.
 4
2
3 

10

OVIDIU VEGHES

 (1) (2)
2, 7 .

5
2
8
= A (2) I = 2
4 2

Obtinem spectrul matricei A ca fiind (A) =


Pentru = 2 avem B2
Obtinem

4
5x1 2x2 4x3 = 0
2 si sistemul
8x2 2x1 2x3 = 0 .

5
5x3 2x2 4x1 = 0

ker (A (2) I) = 1 | R .

4 2 4
4x1 2x2 4x3 = 0
Pentru = 7 avem B7 = A 7I = 2 1 2 si sistemul
2x1 x2 2x3 = 0 . Obtinem

4 2 4
4x1 2x2 4x3 = 0

1
0

ker (A 7I) = 2 + 2 | , R .

0
1

Fie F = (f1 = (2, , 2) , f2 = (, 2, 0) , f3 = ( , 2 2, )) un reper n R3 format cu vectori


proprii pentru care
C 1 = C T ,

(3.3)

2 0 0
7 0 . Deoarece
unde C = [f1 ]E , [f2 ]E , [f3 ]E . Atunci B = C AC = C AC = 0
0
0 7

2
2

T
C C =
2
0 2 2 2

2
0

92
0
0
,
= 0
5 2
(4 + 5 )

2
0
(4 + 5 ) 5 + 8 + 5( )2


sistemul 3.3 (sau echivalent I = C T C) devine

92 = 1
5 2 = 1
.
2
5 + 8 + 5( )2 = 1

(4 + 5 ) = 0

4
5 si = 31 5. Rezult
a
Alegem o singur
a solutie (ct mai simpl
a): = 13 , = 15 , = 15

2
4 5
1
15
3
5

imediat matricea C = 31 2
2155 de trecere la de la baza E la F si respectiv matricea
5

C 1 =

2
3

1
5
5
4
5
15

1
3
52 5
2
15
5

2
3

2
3

1
3

(x) n dou
a moduri.

5
3

de trecere la de la baza F la E. Putem privi relatia obtinut


a pentru

2
0
"primul:" (x) = 2 ( 1 ) + 7 ( 2 ) + 7 ( 3 ) =
0





2
2 1 2
1
5,
5, 0 , f3
F = f1 =
, ,
, f2 =
3 3 3
5
5
2

[x]TF

0
0 [x]F si identific
am
7


4
2 1
=
5,
5,
5
15
15
3
0
7
0

reperul formei canonice.


"al doilea:" (x) = 2 (1 (x))2 + 7 (2 (x))2 + 7 (3 (x))2 , x = (x1 , x2 , x3 ) R3 sau echivalent scris
= 221 + 722 + 723 , unde

2
1
2
1 (x) = 3 x
1 + 3 x22 +
3 x3
1
(x) = 5 5x1 5 5x2
,

2
2
4
5x2 15
5x1
3 (x) = 13 5x3 15

LINIAR A
- UNITATEA DE NV A
TARE
ALGEBR A

construieste un reper n LR R3 ; R (deoarece rang

2
3
1
3
2
3

1
5
25

4155

11

arul de functionale
2155 = 3 = num

5
0
3
 3 
 3 
din LR R ; R = dimR LR R ; R ).
vi) Signatura formei p
atratice este sgn = (2, 0, 1) indiferent de metoda de aducere la forma canonic
a.
vii) Functionala p
atratic
a este nedefinit
a.

4. T    


4.0.1 Exercitiu Definiti notiunile: i) functional
a biliniar
a simetric
a; ii) functional
a
p
atratic
a negativ semidefinit
a; iii) signatura unei functionale p
atratice.
4.0.2 Exercitiu Enuntati rezultatul matematic privind: i) propriet
atile matricei coordonalelor unei functionale liniare; ii) teorema lui Sylvester; iii) modalit
atile de recunoastere
a unei functionale p
atratice pozitiv definit
a.
4.0.3 Exercitiu S
a se demonstreze propozitia privind caracterizarea matricei asociat
a
unei functionale biliniare simetrice.
4.0.4 Exercitiu Se consider
a functionala p
atratic
a : R3 R, (x) = 2x1 x2 + 2x2 x3 ,
a se aduc
a functionala p
atratic
a la forma canonic
a, s
a se precizeze
unde x = (x1 , x2 , x3 ). S
reperul n care este scris
a forma canonic
a si s
a se precizeze natura functionalei p
atratice.
3
4.0.5 Exercitiu S
a se determine matura functionalei p
atratice V : R R, V (x) =
3x22 + x23 + 4x1 x2 2x2 x3 + 2x1 x3 , unde x = (x1 , x2 , x3 ) si este un parametru real.

5. RA 
  S  
       
n rezolvarea testului trebuie s
a tinem cont c
a solutiile propuse trebuie s
a fie clare,
corecte si complete.
Exercitiul 4.0.1.
Solutie. Este vorba de definitiile i) 2.3.16; ii) 2.4.26; iii) 2.4.29.

Exercitiul 4.0.2.
Solutie. i) Este vorba de urm
atoarele rezultate 2.1.3 si 2.1.8; ii) 2.4.31; iii) 2.4.30 si 2.4.33.

Exercitiul 4.0.3.
Solutie. Este vorba de urm
atorul rezultat 2.3.19. Fie E = (e1 , . . . , em ) un reper n V, unde m N .
i) Fie A, B Mm (K) dou
a matrice simetrice astfel nct
[x]TE A [y]E = (x, y) = [x]TE B [y]E , x, y V.
Pentru x = ei si y = ej , avem cu necesitate ai,j = (ei , ej ) = bi,j pentru orice i, j {1, . . . , m}. Obtinem
c
a A = B.
ii) Fie ai,j = (ei , ej ), cu i, j {1, . . . , m} si A = [ai,j ]i=1,m,j=1,m Mm (K). Atunci, ai,j =
(ei , ej ) = (ej , ei ) = aj,i , pentru orice i, j {1, . . . , m} si n consecinta AT = A. Mai mult, dac
a

T

T
[x]E = x1 . . . xm
si [y]E = y1 . . . ym
, atunci pentru orice i {1, . . . , m} avem

(ei , y) = ei ,

m

j=1

yj ej =

m

j=1

yj (ei , ej ) =

(ei , e1 )

...

(ei , em )

y1
... ,
ym

12

OVIDIU VEGHES

si, drept consecinta,


(x, y)




m
m
m
j=1 yj ej =
i=1 xi ei ,
j=1 yj ej

(e1 , y)



...
= x1 . . . xm

(em , y)

y1
(e1 , e1 ) . . . (e1 , em )


...
...
...
...
= x1 . . . xm
(em , e1 ) . . . (em , em )
ym
= [x]TE A [y]E , x, y V.
=

m
i=1

xi ei ,

Am demostrat astfel si cea de a doua cerinta.

Exercitiul 4.0.4.
Solutie. Fie E = (e1 = (1, 0, 0) , e2 = (0, 1, 0) , e3 = (0, 0, 1)) reperul canonic din spatiul vectorial real
R3 . Un vector x = (x1 , x2 , x3 ) R3 arbitrar se scrie x = x1 e1 + x2 e2 + x3 e3 sau echivalent [x]E =

T
x1 x2 x3
. Vom utiliza metoda elemetar
a a lui Gauss. Not
am

1
1
y1 = 2 x 1 + 2 x 2
y2 = 12 x1 21 x2 .

y3 = x3
Atunci x1 = y1 + y2 , x2 = y1 y2 , x3 = y3 si

= 2 (y1 + y2 ) (y1 y2 ) + 2 (y1 y2 ) y3 = 2y12 + 2y1 y3 2y22 2y2 y3


= 2 y12 + y1 y3 2y22 2y2 y3

2


= 2 y1 + 21 y3 2 14 y32 2y22 2y2 y3




2
= 2 y1 + 21 y3 2 (y2 + y2 y3 ) 2 14 y32








2
2
= 2 y1 + 21 y3 2 y2 + 12 y3 + 2 14 y32 2 41 y32




2
2
= 2 y1 + 21 y3 2 y2 + 12 y3
2

2

= 2 21 x1 + 12 x2 + 12 x3 2 21 x1 12 x2 + 21 x3

(x)

Not
am

Dac
a [x]F =

T

1 = 21 x1 + 21 x2 + 12 x3
= 12 x1 21 x2 + 12 x3 .
2
3 = x3

, atunci
2

(x) = 2 ( 1 ) 2 ( 2 ) + 0 ( 3 ) =
1
1
2
Relatia 2 = 12
0
3

1
2
1
2

[x]TF

2
0
0

0
2
0

0
0 [x]F .
0

x1
x2 este relatia [x] = C 1 [x] . Obtinem
F
E
x3
1
1
1

1
1
1
1
1
2
2
2
1
C = 12 1
= 1 1
0
2
2
0
0
1
0
0
1
1
2
1
2

si identific
am F = (f1 = (1, 1, 0) , f2 = (1, 1, 0) , f3 = (1, 0, 1)) reperul formei canonice. Signatura formei
p
atratice este sgn = (1, 1, 1). Functionala p
atratic
a este nedefinit
a.

Exercitiul 4.0.5.
Solutie. Fie E = (e1 = (1, 0, 0) , e2 = (0, 1, 0) , e3 = (0, 0, 1)) reperul canonic din spatiul vectorial real
R3 . Un vector x = (x1 , x2 , x3 ) R3 arbitrar se scrie x = x1 e1 + x2 e2 + x3 e3 sau echivalent [x]E =

T
x1 x2 x3
. Vom utiliza, pentru nceput, metoda lui Jacobi. Forma matriceal
a a functionalei
p
atratice este

0 2

T
3
(x) = [x]E A [x]E , x R , cu A = 2 3 1 .
1 1

LINIAR A
- UNITATEA DE NV A
TARE
ALGEBR A

Fie

Atunci


 0
0 = 1, 1 = 3, 2 = 
2


 0



2 
 2
=
4,

=
3

3 


+


am rapoartele
Pentru R  23 , 2 calcul

32
0

2
0

2
3
1
+

1
1

13




 = 32 4 4.



0
1
1
4
< 0,
> 0,
=
.
1
2
2
32 4 4



Pentru 32 , 2 vom utiliza metoda vectorilor si valorilor proprii. Polinomul caracteristic al matricei
A este



2






det (A I) =  2
3
1  = 3 22 + 2 + 8 + 32 4 4 .

1
1 


(1)
(1)
(1)
1
2
1
Pentru = 3 obtinem spectrul matricei A ca fiind (A) = 3 85 1, 0 , 3 85 1 .


(1) (1)
(1)
Pentru = 2 obtinem spectrul matricei A ca fiind (A) = 13 1, 0 , 13 1 .
Concluzia este

sgn
-nedefinit
a

(2, 0, 1)


32
(1, 1, 1)


(1, 0, 2)


2
(1, 1, 1)


(2, 0, 1)


Observatie: Metoda lui Jacobi s-a aplicat pentru functionalei p


atratice : R3 R, (x1 , x2 , x3 ) =
V (x2 , x1 , x3 ), iar 1 = ,1 , 2 = ,2 , 3 = ,3 .

6. S   T 
.3
6.1. Tema nr.7. 6.1.1 Exercitiu S
a se precizeze dac
a urm
atorul sistem de functionale
liniare (1 , 2 , 3 ), unde i : R3 R, este liniar independent:
1 (x1 , x2 , x3 ) = x1 + x2 x3 ,
2 (x1 , x2 , x3 ) = x1 x2 + x3 ,
3 (x1 , x2 , x3 ) = x1 + 3x2 3x3 .
S
a se cerceteze dac
a functionalele date formeaz
a o baz
a n LR (Rn ; R).
6.1.2 Exercitiu S
a se arate c
a functionala f : Rn [X] R, f (P (X)) = P (a), unde
a este un num
ar real fixat, este o functional
a liniar
a. S

a se determine
matricele de
2
n
reprezentare
a acestei functionale
folosind reperele E = 1, X, X , ..., X si respectiv

2

(Xa)
, ..., (Xa)
F = 1, Xa
1! ,
2!
n!

a vectorii
6.1.3 Exercitiu n spatiul vectorial real R3 se consider
g1 = (0, 1, 1) , g2 = (1, 0, 1) , g3 = (1, 1, 0) .

a se determine functionala
i) S
a se verifice c
a G = (g1 , g2 , g3 ) este un reper n R3 si s
3
liniara : R R care satisface conditiile (g1 ) = 1,

(g2 ) = 0, (g3 ) = 1.
ii) S
a se determine reperul G = (g1 , g2 , e3 ) din LR R3 ; R , astfel nct

1 i=j

, i, j {1, 2, 3} .
gi (gj ) = ij =
0 i = j
iii) S
a se determine reprezent
arile matriceale ale functionalei liniare : R3 R asociate
perechii de repere G, {1} si respectiv G .

14

OVIDIU VEGHES

6.1.4 Exercitiu Fie : R3 [X] R3 [X] R,



 1  1

(P (X) , Q (X)) =
P (t) Q (s) dt ds.
0

i) S
a se arate c
a este o funtional
a biliniar
a cu valori reale; ii) S
a se cerceteze dac
a functionala biliniar
a este simetric
a si nedegenerat
a; iii) S
a se determine matricea functionalei
a
n reprezentarea natural
a corespunz
atoare reperului canonic al spatiului real R3 [X]; iv) S
se
matricea functionalei
a corespunz
atoare reperului

determine
n reprezentarea natural
X 2 1, X 2 X, X 2 , X 2 X 3 ; v) S
a se evidentieze relatia de leg
atur
a ntre cele dou
a
matrice determinate anterior.
6.1.5 Exercitiu Fie V un K-spatiu vectorial, cu dimK V = n N . Functionala
biliniar
a, simetric
a : V V K este nedegenerat
a pe V (n ambele argumente) dac
a
si numai dac
a matricea functionalei biliniare simetrice n reprezentarea natural
a corespunz
atoare unui reper este inversabil
a.
6.2. Tema nr.8. 6.2.6 Exercitiu Se dau V si W dou
a K-spatii vectoriale si : V W
K o functional
a biliniar
a. Not
am

XW = {y W | x X, (x, y) = 0}
complementul ortogonal (n al doilea argument) al K-subspatiului vectorial X V n W.
S
a se arate c
a:

i) XW este subspatiu vectorial a lui W;

ii) dac
a E = {e1 , ..., ep } este o baz
a a lui X atunci y XW (ek , y) = 0,
k {1, . . . , p};

iii) dac
a X si W sunt spatii finit dimensionale atunci dim W  dim X + dim XW ;
iv) dac
a X si W sunt spatii finit dimensionale atunci este nedegenerat
a pe X n primul

a si numai dac
a dim W = dim X + dim XW .
argument (i.e. WX = {0V }) dac

v) dac
a este nedegenerat
a pe V n primul argument (i.e. WV = {0V }) si nedegenerat
a

pe W n al doilea argument (i.e. VW = {0W }) atunci dim V = dim W.


6.2.7 Exercitiu Fie V un K-spatiu vectorial si : V V K o functional
a biliniar
a
simetric
a. Reformulati cerintele exercitiului precedent pentru noul context.
6.2.8 Exercitiu Dati exemplu de functional
a biliniar
a, simetric
a care este: i) nenul
a
si degenerat
a pe ntregul spatiu vectorial; ii) nedegenerat
a pe ntregul spatiu, dar este
degenerat
a pe un subspatiu vectorial.
6.2.9 Exercitiu Se dau functionalele p
atratice i : R4 R, i = 1, 2, 3, definite prin
1 (x) = x21 + x22 + x23 + x1 x2 + x2 x3 + x3 x1 ,
2 (x) = 2x1 x2 + 2x2 x3 + 2x3 x1 ,
3 (x) = 2x1 x2 6x1 x3 6x2 x4 + 2x3 x4 ,
unde x = (x1 , x2 , x3 , x4 ). Utiliznd metodele lui Gauss, lui Jacobi si respectiv metoda
vectorilor si valorilor proprii s
a se aduc
a functionalele p
atratice la forma canonic
a, s
a se
precizeze reperele n care sunt scrise formele canonice, s
a se verifice legea de inertie a lui
Sylvester si s
a se precizeze natura functionalelor p
atratice.
6.2.10 Exercitiu S
a se determine valorile reale ale parametrului a pentru care funca.
tionala p
atratic
a V : R3 R este pozitiv definit
i) V (x) = 2x21 + x22 + 3x23 + 2ax1 x2 + 2x3 x1 , x = (x1 , x2 , x3 );
ii) V (x) = x21 + x22 + 5x23 + 2ax1 x2 + 4x2 x3 2x3 x1 , x = (x1 , x2 , x3 ).

LINIAR A
- UNITATEA DE NV A
TARE
ALGEBR A

15

Bibliografie
[1] G. Cenusa si colectiv catedr
a. Matematici pentru economisti. Ed.CISION, Bucuresti, 2000. T
[2] G. Cenusa si colectiv catedr
a. Matematici pentru economisti. Culegere de probleme. Ed.CISION, Bucuresti, 2001. A
[3] Colectiv catedr
a. Matematici aplicate n economie. Ed.ASE, 1990. T
[4] S.H. Friedberg, A.J. Insel. Linear Algebra. Printice Hall, 2003. T
[5] R. S
erban (coord.) si colectiv catedr
a. Culegere de probleme de algebra liniara. Ed.ASE, 1986. A
[6] C. Necul
aescu, O. Veghes. Introducere n algebra liniara. Ed.ASE, 2005. T
[7] A. Toma. Algebra liniara. Culegere de probleme. Ed.Economica, 2002. A
[8] G. Cenusa, I.S
acuiu, V.Burlacu. Matematici. Curs pentru studentii din anul I de la specializarea:
Planificare si Cibernetica Economica. Ed.ASE, 1986. T
[9] G. Cenusa, R. S
erban, C. Raischi. Matematici pentru economisti. Curs n format digital. Capitolul
2,3. http://www.biblioteca-digitala.ase.ro/biblioteca/carte2.asp?id=21&idb=11 . T
[10] C. Necul
aescu, O. Veghes. Introducere n algebra liniara. Curs n format digital. Capitolul 4.
http://www.biblioteca-digitala.ase.ro/biblioteca/carte2.asp?id=362&idb=11 . T

S-ar putea să vă placă și