Sunteți pe pagina 1din 7

Studiul convergentei sirurilor recurente definite cu

ajutorul unor functii continue

Fie E R o multime si f : E E o functie cunoscuta. Sirul recurent


definit prin
x0 E, xn+1 = f (xn ), n 0
(1)
se numeste sirul aproximatiilor succesive definit de functia f si este unic
determinat de x0 .
Dac
a not
am f 0 = 1E , f 1 = f ,..., f n = f n1 f = f f n1 , atunci este
evident c
a
xn = f n (x0 ), n N.
(2)
Exemple.
(i) S
irul definit prin
x0 = 0,

xn+1 =

n 0

2 + xn ,

(3)

este sirul aproximatiilor succesive definit de functia

f : [0, ) [0, ), f (x) = 2 + x


si aproximatia initial
a x0 .
(ii) S
irul definit prin
x0 = 2,

xn+1

1
=
2

2
xn +
xn


(4)

corespunde functiei
f : (0, ) (0, ),

f (x) =

Dup
a cum se stie acesta aproximeaza pe
577
fiind 2, 23 , 17
12 , 408 .

1
2


x+

2
x


.

2, primele patru aproximatii

(iii) S
irul definit prin
x0 = 1,

xn+1 =
1

2 + 2xn
2 + xn

(5)

atasat functiei
f : (0, ) (0, ),
aproximeaz
a pe

2 prin lipsa: 1, 43 ,

f (x) =

14 24
10 , 17 ,

(iv) S
irul definit prin
x0 (0, 1),
aproximeaz
a solutia
x (0, 1).

1+ 5
2

xn+1 =

2 + 2x
2+x

...
1 xn

a ecuatiei f (x) = x, unde f (x) =

(6)

1 x,

Urm
atorul rezultat ne furnizeaza candidati pentru limita unui sir recurent
de forma (1) sau (2).
Teorema 1. Fie f : E E o functie continu
a. Dac
a sirul aproximatiilor
succesive xn = f n (x0 ) este convergent la p E, atunci
p = f (p)

(7)

adic
a p este un punct fix pentru f .
Demonstratie. Prin ipotez
a xn p si f este continua. Deoarece xn+1 = f (xn ),
atunci xn+1 f (p). Din unicitatea limitei unui sir, rezulta p = f (p).
Observatia 1. Dac
a E este un interval, iar f : E E este continu
a, atunci
sirul aproximatiilor succesive ar putea avea ca limite doar punctele fixe ale lui
f sau extremit
atile lui E. Asa, de exemplu, sirul definit prin
x0 (, ),

xn+1 = x3n

(8)

va avea limita 0 dac


a x0 (1, 1), 1 dac
a x0 = 1, 1 dac
a x0 = 1, + dac
a
x0 > 1 si dac
a x0 < 1.
Referitor la monotonia si marginirea sirului aproximatiilor succesive, se poate
demonstra urm
atorul rezultat simplu dar fundamental.
Teorema 2. Fie f : E E o functie cresc
atoare si xn = f n (x0 ), unde x0 E.
Atunci:
(a) S
irul (xn ) este monoton.
(b) Dac
a p este un punct fix pentru f atunci
(i) x0 p xn p,

n 0;

(ii) x0 p xn p,

n 0.

Demonstratie. Demonstratia se face prin inductie completa.

(a) S
a presupunem, de exemplu, ca x0 x1 . Afirmatia
xn xn+1

P (n) :

este deci adev


arat
a pentru n = 0. Acum, daca P (n) este adevarata, atunci,
f fiind cresc
atoare, vom avea ca f (xn ) f (xn+1 ), adica xn+1 xn+2 , deci
P (n + 1) este adev
arat
a. Asadar P (n) este adevarata pentru orice n N,
de unde deduem c
a sirul este crescator. Similar se studiaza cazul x0 x1 .
(b)

(i) Fie proprietatea P (n) : xn p. Prin ipoteza P (0) este adevarata.


Dac
a presupunem ca P (n) este adevarata atunci vom obtine, deoarece
f e cresc
atoare, c
a f (xn ) f (p). Deoarece p = f (p) rezulta ca vom
avea
xn+1 p
adic
a P (n + 1) este adevarata. Conform principiul inductiei complete,
P (n) este adev
arata pentru orice n N. Similar se trateaza cazul (ii).

Observatia 2. Dac
a p, q E sunt dou
a puncte fixe pentru f , iar f : E
E este cresc
atoare, atunci pentru orice x0 [p, q] sirul (xn ) este monoton si
m
arginit, anume (xn ) este cresc
ator dac
a x0 x1 , descresc
ator dac
a x0 x1
si xn [p, q], n N.
Din cele de mai sus deducem urmatoarea metoda de studiu al convergentei.
Pentru simplitate, presupunem ca E este interval nchis.
ETAPA I. Observ
am c
a sirul recurent este de forma xn+1 = f (xn ), unde f
este o functie crescatoare si continua pe E.
ETAPA II. Determin
am solutiile ecuatiei x f (x) = 0 si precizam ca acestea, mpreun
a cu extremitatile lui E, sunt candidati pentru
limita sirului. Din Teorema 2, punctul (a), rezulta ca sirul are
ntotdeauna limita.
ETAPA III. Analiz
am monotonia si marginirea sirului pentru fiecare interval
determinat de solutiile ecuatiei x f (x) = 0 (puncte fixe pentru
f ) si extremit
atile lui E. Deoarece F (x) = x f (x) defineste o
functie continua, F va avea proprietatea lui Darboux si va pastra
semn constant pe un astfel de interval. Tipul monotoniei va fi
acelasi, indiferent de valoarea lui x0 din acel interval.
ETAPA IV. Concluzion
am asupra convergentei si limitei n fiecare caz n parte.
Remarca 1. Teorema 1, Teorema 2 si Etapele de mai sus constituie elementele funamentale care trebuie avute n vedere n studiul concret.
plus s
In
a retinem c
a demonstratiile se fac prin inductie complet
a.
Concluziile de mai sus se pot deduce si cu ajutorul reprezent
arii grafice a lui
f si a primei bisectoare (intersectiile lor ne ofer
a punctele fixe - deci candidatii
pentru limite). Pentru exemplificare, prezent
am sirul definit prin formula (3)
de mai sus.
3

Exemplul 1. Fie > 1 fixat si s


a definit sirul x0 0, xn+1 =
S
a se arate c
a (xn ) este convergent si s
a i se calculeze limita.

2 + xn .

Solutie. Prin inductie


completa rezulta ca xn 0, n 0 si e clar ca
xn+1 = f (xn ), unde f (x) = 2 + x, f : [0, ) [0, ). Evident f este o
functie cresc
atoare si continua. Cum
F (x) = x f (x) = x

p
(x )(x + 1)

2 + x =
x + 2 + x

rezult
a c
a
x = f (x) x = .
Cazul I. Pentru orice x0 [0, ), demonstram ca sirul este strict cresator si
m
arginit superior de . Avem ca x0 < . Presupunem ca xn < . Atunci
p
p
xn+1 = 2 + xn < 2 + = .
Asadar xn < , n N. In plus
xn+1 xn =

p
p
2 + xn 2 + xn1 =

Deoarece
x0 x1 =

xn xn1
p
.
+ xn + 2 + xn1

x0 )(x0 + 1)

<0
x0 + 2 + x0

obtinem, prin inductie completa ca xn < xn+1 , pentru orice n 0. Aadar sirul
este strict cresc
ator si m
arginit, deci convergent. Se vede imediat ca xn .
Cazul II. x0 (, ) ne conduce, cu aceleasi calcule ca mai sus, la faptul
c
a sirul ete descresc
ator si marginit inferior de . Si n acest caz xn .
Observatia 3. Din relatia de recurent
a rezult
a c
a
|xn+1 | =
Prin urmare |xn+1 |

|xn |
1
|xn |.
2

xn + +

1
n+1 |x0

| si se vede direct c
a xn .

Exemplul
a se determine x0 0 pentru care sirul definit prin relatia
p 2. S
xn+1 = x2n + xn este convergent.
Solutie. Evident, termenii sirului sunt negativi
(verificare prin inductie!) si
xn+1 = f (xn ) unde f : [0, ) [0, ), f (x) = x2 + x. Deoarece
p
f (x) x = x2 + x x 0
sirul va fi cresc
ator.
a presupunem ca sirul este
p marginit. Sa notam cu p limita
p S
sa. Din xn+1 = x2n + xn ] rezulta ca p = p2 + p deci p = 0. Dar sirul era
cresc
ator, deci el va avea limita 0 numai daca x0 p, adica x0 = 0. Evident
pentru x0 > 0 sirul este strict crescator si nemarginit, deci are limita +.
4

Exemplul 3. S
a se studieze convergenta sirului definit prin x0 R, xn+1 = x2n .
Solutie. Deoarece x1 = x20 0, putem presupune ca x0 0. E clar ca
xn+1 = f (xn ), unde f (x) = x2 defineste o functie crescatoare de la [0, ) la
[0, ). Cum ecuatia f (x) = x are solutiile 0 si 1, candidatii pentru limita sirului
sunt 0, 1 si +.
I. Dac
a x0 [0, 1) atunci xn+1 = x2n xn ; sirul va fi deci descrescator la 0.
II. Dac
a x0 = 1, vom avea ca xn = 1, n N.
III. Dac
a x0 (1, ), atunci xn+1 = x2n > xn > 1, lucru care rezulta prin
inductie. Deci (xn ) este crescator. Presupunand ca (xn ) este marginit, el ar
trebui s
a aib
a limita 0 sau 1, ceea ce nu se poate (fiind crescator cu x0 > 1).
Asadar sirul este nem
arginit, deci xn +.
In situatia c
and functia f este descresc
atoare si continua, sirul definit
de (1) nu va mai fi monoton. Dar putem observa ca f f este crescatoare.
Aceasta ne sugereaz
a s
a consideram sirurile yn = x2n si zn = x2n+1 .
Deoarece yn+1 = f f (yn ), zn+1 = f f (zn ), din Teorema 2 rezulta ca (yn )
si (zn ) sunt monotone, deci au limita. Deoarece zn = f (yn ), e clar ca (yn ) si
(zn ) au monotonie invers
a deci ele vor putea avea aceeasi limita doar n cazul
c
and se apropie de unicul punct fix al lui f .
F
ar
a s
a intr
am n detalii notam urmatorul rezultat pe care cititorul l poate
demonstra f
ar
a dificultate.
Teorema 3. Fie f : E E o functie continu
a si descresc
atoare pe intervalul
nchis E, av
and unicul punct fix p.
(a) Dac
a ntre x0 si p exist
a un punct fix p1 al functiei f f atunci sirul
aproximatiilor succesive nu are limit
a.
(b) Dac
a ntre x0 si p nu exist
a puncte fixe pentru f f atunci (xn ) este convergent dac
a si numai dac
a x2 este ntre x0 si p.
Exemplul 4. S
a se studieze convergenta sirului definit prin x0 R,
1
xn+1 = x3n .
9
9

Solutie. Consider
am functia f (x) = 91 x3 , deci f f (x) = x38 . Se deduce
imediat c
a f are unicul punct fix p = 0, iar f f are punctele fixe -3, 0, 3. Avem
de discutat urm
atoarele situatii:
(i) x0 3. Prin inductie completa rezulta ca
x2n < 3 si f2n+1 = f (x2n ) f (3) = 3
deci sirul nu are limit
a.

(ii) x0 3 Ca mai sus rezulta ca


x2n 3 si x2n+1 3,
deci nici n acest caz sirul nu are limita.
(iii) x0 (3, 0). Cum
 8

 2

x
 x
  x2
x0
x0
0
0
0
x2 x0 = x0

1
=
x
+
1
+
1
>0

1
+
1
0
38
3
3
32
34
deducem c
a (yn ) este strict crescator si yn < 0, n 0. Deci (yn ) e
convergent la 0. Cum zn = f (yn ) vom avea ca zn 0 Asadar cele doua
subsiruri (x2n ) si (x2n+1 ) au aceeasi limita, deci xn 0.
(iv) x0 (0, 3). In acest caz calculul de mai sus ne arata ca x2 x0 < 0, deci
vom obtine c
a (yn ) este descrescator la 0, iar (zn ) este crescator la 0. Prin
urmare avem c
a xn 0 Evident pentru x0 = 0 avem ca xn = 0, n N.
Exemplul 5. S
a se determine x0 R pentru care sirul definit prin
xn+1 = x3n xn
este convergent.
Solutie. Dac
a f (x) = x3 x, atunci f f (x) = (x3 + x)3 + x3 + x. Prin
urmare f si f f au unicul punct fix 0. Ne situam n cazul (b) al Teoremei 3.
(b1 ) Dac
a x0 > 0, atunci x1 = x30 x0 < x0 si prin urmare
x2 = f (x1 ) > f (x0 ) = x30 + x0 > x0 .
Deci sirul yn = x2n va fi crescator si yn > 0, de unde deducem ca yn +
si
zn = yn3 yn .
Asadar sirul (xn ) nu are limita n acest caz.
(b2 ) Dac
a x0 < 0, ca mai sus deducem ca yn si zn +, deci nici n
acest caz sirul (xn ) nu are limita.
R
am
ane cazul x0 = 0, c
and sirul este constant 0.
In ncheiere, propunem cititorului sa studieze convergenta urmatoarelor siruri
recurente, folosind sugestiile de mai sus.
q
n
1) x0 [0, 1], xn+1 = 1+x
2 .
2) x0 [1, 1], xn+1 = sin xn .
6

3) x0 R, xn+1 = x3n .
p
4) x0 [0, 1], xn+1 = 1 x2n .
p
5) x0 (0, 1), xn+1 = 1 x2n .
6) x0 R, xn+1 =

x3n
4 .

Sursa: V. Radu, I. Albu, Gh. Ivan, Teste si teme de matematic


a pentru
concursurile de admitere la Universitatea de Vest din Timisoara, Editura Gil,
Zal
au, 1996.