Nutritia mixotrofa

Este specific plantelor

semiparazite i carnivore.
Plantele parazite sunt capabile de
fotosintez, dar i completeaz
o parte din substanele nutritive
de la planta gazd cu ajutorul
unor structuri numite haustre.
Plantele carnivore sunt plantele
verzi care realizeaz fotosinteza,
dar i completeaz necesarul de
azot din corpul unor insecte. De
aceea plantele carnivore se mai
numesc i insectivore.
n flora rii noastre exist o
serie de plante carnivore de
genul drossera sau iarb gras.
De asemenea plant
carnivor este i otracelul de
balt.

Plantele carnivore
Plante carnivore cu perisori
absorbanti
Din aceasta grupa fac parte : Drosera ,
Pinguicula si Drosophyllum.
Drosera (roua cerului) creste si in tara
noastra pe turbariile din zonele montane .
Planta are radacini destul de slab
dezvoltate . Frunzele formeaza o rozeta
bazala . Petiolul este relativ lung , iar
limbul are numerosi perisori maciucati ,
numiti tentacule , din cauza mobilitatii lor . Tentaculele marginale sunt mai
lungi decat cele centrale . Un tentacul este
alcatuit din picior si din partea glandulara.
Piciorul este format dintr-unul sau din
doua vase de lemn spiralate sau inelate ,
inconjurate de doua straturi de celule
parenchimatoase .

Partea glandulara contine mai multe celule spiralate , in legatura cu vasele de

lemn din picior .In jurul lor se afla un strat separator , urmat de doua straturi de celule
secretoare . Acestea din urma secreta un suc lipicios cu un continut
ridicat de glucide . O insecta care se asaza pe o frunza a acestei plante se lipeste de
sucul lipicios al perilor maciucati .

Drosera
indica

Drosera
cistiflora

Facand miscari de eliberare , ea se lipeste de mai multi peri . De la locul de

prindere pleaca excitatii si la perii glandulari vecini de pe aceeasi frunza .
Piciorul acestora executa curburi chemotactice , care apleaca perii spre insecta
prinsa ; totodata ei secreta un suc lipicios , abundent . Insecta moare asfixiata ,
substanta lipicioasa astupand stigmele , locurile de patrundere al aerului in
traheele sale . Ea este apoi digerata de anumite enzime proteolitice pana la
aminoacizi . In decurs de cateva zile digestia si absortia sunt terminate, din
insecta ramanand numai chitina , care este inlaturata de ploi si vant .

Pinguicula alpina si P. vulgaris cresc in

locuri umede de munte . Frunzele lor cu
marginile incovoiate au numerosi peri
maciucati , care secreta un suc lipicios .
Insectele sunt prinse la nivelul marginii
incovoiate .
Drosophyllum lusitanicum creste pe
tarmurile uscate din Spania , Portugalia si
Maroc . Frunzele acestei plante , lungi de
30 cm si late de 5 mm , au numerosi peri
maciucati care prind insectele ce se asaza
pe ei si le digera . Aceasta planta se cultiva
de localnici in ghivece in vederea
combaterii mustelor din locuinte .

Byblis
filifolia
Pinguicula
ibarrae

Plantele carnivore cu urne

Dintre acestea , in tara noastra in lacurile de ses creste Utricularia vulgaris si minor.
Ambele specii traiesc in apa , numai florile ridicandu-se deasupra , in aer . Frunzele sunt fin
ramnificate si poarta fixate pe cate un pedicel numeroase urne , de cativa mm in diametru .
O urna este formata din doua straturi de celule . Pe stratul intern stau numerosi peri
ramnificati , formati dintr-o celula bazala si din 4 celule orientate in directii diferite . Intrarea
urnei este inchisa de un capacel , o prelungire spre interior a peretelui din 4 celule orientate
in directii diferite . Intrarea urnei este inchisa de un
capacel , o prelungire spre interior a peretelui urnei . In
jurul deschiderii urnei si pe fata externa a capacelului sunt
numerosi peri senzitivi ramnificati . Animalele mici care
cauta adapost intre frunzele de Utricularia , ating perii
senzitivi de pe marginea acestora .In 0,0625 sec , urna
executa o miscare de dilatare , care produce sugerea
apei si a animalului respectiv in urna , prin indepartarea
capacului . Dupa aceea capacul inchide urna si animalul
moare asfixiat . Dupa aproximativ 15 min urna ia din nou
forma concava si prinde animale , pana cand ea se umple
cu acestea . Acestea sunt digerate de enzimele secretate
de perii ramnificati . Produsele digestiei sunt absorbite de
glandele ramnificate si de stratul intern de celule de pe
peretele urnei .

Pinguicula
mesophytica

Utricularia
minutissima

Nepenthes , creste in padurile din Insulele

Oceanului Indian , Ceylon , Borneo ,
Sumatra , Madagascar . Planta isi fixeaza radacinile pe
scoarta copacilor pe care duce o viata epifila . Petiolul
frunzelor are o portiune bazala latita , cu rol in
fotosinteza . In continuarea acesteia are o portiune
subtiata , alungita , cu rol de carcel in fixarea plantei.
Ultima parte a petiolului este transformata intr-o urna ,
viu colorata . La intrarea in urna sunt numerosi peri
luciosi , orientati in jos . Sub ei sunt glande
nectarifere . Insectele atrase de culorile vii ale urnelor
si de sucul dulce secretat de glandele urnei , aluneca in
urna unde se gaseste de obicei apa de ploaie . Ele se
ineaca si apoi sunt digerate de enzimele proteolitice
secretate de glandele digestive ce se gasesc pe fata
interna a urnei .
Enzima nepenthesin descompune proteinele prazii
in aminoacizi . Acest proces ii va furniza plantei azot ,
foarte saraca in aceste zone tropicale.
Nepenthes are un ulcior atat de mare , incat si un
sobolan sau pasare s-ar putea ineca in el . Aceasta
specie poate descompune chitina , o substanta practic
indestructibila , spre deo-sebire de alte plante
carnivore .
Planta Sarracenia formeaza urne inalte de 60-70 cm
, iar planta Darlingtonia are urne care ajung pana la 1 m
inaltime . Ambele plante cresc in regiunile mlastinoase
ale Americii de Nord . In locuri mlastinoase din
Australia creste planta carnivora cu urne Cephalotus.

Heliamphora minor
"Chimanta Tepui"

Heliamphora heterodoxa

Plante carnivore cu capcane

Dintre plantele carnivore cu capcane ,
reprezentantul cel mai tipic este Dionaea
(plesnitoarea lui Venus) , care creste in mlastinile
din padurile Americii de Nord si de Sud .Frunzele
formeaza o rozeta bazala . Fiecare frunza are
petiolul latit . Pe limb sunt trei perechi de peri
senzitivi situati de o parte si de alta a nervurii
mediane . Marginea limbului este prevazuta cu
dinti lungi . O insecta asezata pe limbul frunzei
atinge perii senzitivi si cele doua jumatati ale
limbului isi apropie brusc fetele lor superioare , iar
dintii marginali se imbuca unii pe altii . Insecta
prinsa in capcana este digerata de numeroase
glande secretoare de pe fata superioara a limbului
.
In lacurile de ses ale tarii noastre creste
submers planta carnivora Aldrovanda vesiculosa .
Ea are numeroase frunze mici , care prind
animale mici acvatice si le digera in mod
asemanator cu Dionaea .