CS TORIA

NOTIUNEA, NATURA JURIDIC S1 CARACTERELE CS TORIEI

1. Noiune
Prin incheierea casatoriei persoanele in cauza dobandesc o noua stare civila,
aceea
de soi, stare din care decurg o serie de consecine stabilite de lege.
Casatoria rspunde anumitor scopuri si prezint, din punct de vedere al
necesitailor sociale
si al menirii sale, caractere extrem de variate. Din acest motiv, este dificil sa
Se dea o
definiia a casatoriei, care sa satisfac toate concepiile, atat cele juridice,
cat si cele
religioase, sociale sau de alta natura, cu atat mai mult cu cat nu exista o
definiie legala in
acest sens.
Termenul ,,casatorie" are mai multe accepiuni.In primul rand, ,,casatorie"
inseamn actul juridic pe care II incheie cei care vor sa se cstoreasca,
exprimand acordul
de voina al persoanelor respective. In inteles de act juridic, Codul familiei
folosete
termenul ,,casatorie" in mai multe articole. Spre exemplu, art. 1 face vorbire
de "casatoria
liber consimita".
In al doilea rand, ,,casatoria" desemneaz situaia juridica, in principiu
permanenta,
a celor casatoriti, adic statutul legal al soilor. In acest sens, spre pilda, in
art. 28 din Codul
familiei se prevede ca, in timpul casatoriei, otii au obligaia de a purta un
anumit nume.
Termenul ,,casatorie" poate avea si intelesul de institute juridica, adica
ansamblul
normelor juridice care reglementeaz casatoria.
Avand in vedere cele ce preced, dintre numeroasele definiii existente in
doctrina
juridica romana privitoare !a casatorie, reinem aceea potrivit creia:
"casatoria este
uniunea liber consimita intre un brbat si o femeie, incheiata potrivit
dispoziiilor legale,
cu scopul de a intemeia o familie, si reglementata de normele imperative ale
legii."
2. Natura juridica
In perioada romana casatoria era o instituie pur civila, insa, din cauza
influentei
mereu crescande a bisericii cretine, a dobandit, treptat, un caracter religios.
Legislaia civila, sub influenta dreptului canonic, a capatat din ce in ce mai
mult
dispoziii bisericeti, aa ca, in preajma secolului al X-lea, reglementarea
casatoriei a ieit
complet din domeniul dreptului civil. Secole in sir autoritile bisericeti in
tarile catolice
au pstrat competenta exclusiva a bisericii de a se pronuna in orice
chestiuni care interesau

raporturile matrimoniale. Casatoria dobandit astfel un caracter pur religios,

transformanduse
intr-o instituie de drept canonic, carmuita de o legislaie speciala, elaborata
de soboarele
bisericeti si de juritii bisericii catolice.
Incepand din secolul al XVl-lea, autoritile civile din Frana au reactionat
impotriva atotputerniciei bisericii in aceasta materie. Urmare a acestei
reacii, autoritile
civile, ajutate de ordonanele regilor francezi, au recatigat, incetul cu
incetuI, anumite
drepturi, cum ar fi acela de a judeca procesele privitoare la interesele
patrimoniale izvorand
din casatorie sau la nulitatea casatoriei. Constituia franceza din 1791
declara: ca legea
considera casatoria drept un contract civil. Legiuitorul revoluionar a atribuit
ofierului
strii civile competenta de a celebra cstoriile. Aceasta organizare a trecut
in Codul
Napoleon, de unde a fost imprumutata si de legiuitorul roman. In tarile
romaneti,
pana la laicizarea casatoriei - efectuata prin promulgarea Codului civil din
1864 - casatoria
era o instituie pur religioasa; numai celebrarea casatoriei de ctre ministrul
cultului putea
sa dea persoanelor care Se cstoreau calitatea de soi.
Intrarea in vigoare a Codului civil a insemnat o noua era in dreptul
matrimonial
roman. Casatoria s-a transformat, dup modelul legislaiei franceze, intr-un
contract civil,
iar ofierii de stare civila erau singurii competent! sa o celebreze.
Casatoria religioasa are rdcini adanci in tradiia populara, astfel ca,
Constituia
din 1866 a prevzut, cu privire la actele de casatorie, ca ele trebuie
intocmite. intotdeauna,
inaintea slujbei religioase, care pentru casatorie va fi obligatorie, afara de
cazurile
prevzute de lege. In acest fel, textul constituional a transformat casatoria
intr-un contract
mixt: casatoria civila trebuia sa fie celebrata mai intai, dup care otii erau
obligai sa se
cstoreasca si la biserica.
Fata de imprejurarea ca legea speciala anunata nu a fost votata niciodat, sa pus
problema daca o casatorie celebrata numai inaintea ofierului strii civile
este valabila.
Majoritatea doctrinei si jurisprudena din acea vreme au dat un rspuns
afirmativ.
Prin urmare, legiuitorul constituant a prevzut o obligaie, pe care n-a
sancionat-o,
ramanand astfel o simpla declaraie de principii, care n-a fost pusa in
concordanta cu

prevederile Codului civil. Si nici nu putea fi altfel, cci, odat admisa teoria
contractului
civil, era imposibil a se introduce in legislaia civila dispoziii de drept
canonic, fara a viola
principiul libertii contiinei.
Controversa a fost curmata definitiv prin Constituia din 1923, care, in art.
23,
prevedea: "Actele strii civile sunt de atributia legii civile. Intocmirea/ acestor
acte va
trebui sa precead totdeauna binecuvantarea religioasa?
In forma reprodusa mai sus, textul constituional nu suprima celebrarea
religioasa, dar nu o
mai declare obligatorie, aceasta avand doar caracter de recomandare.
In peisajul legislativ internaional casatoria are, fie un caracter exclusiv laic,
fie un caracter
exclusiv religios , fie un caracter mixt.
In legtura cu natura juridica a casatoriei, in doctrina juridica s-au conturat
trei
teorii, si anume: 1) teoria contractual - care considera casatoria fie un
contract civil ,,sui
generis", fie un act juridic - condiie, fie un act juridic - uniune; 2) teoria
instituionala potrivit creia casatoria este o institute juridica, un statut reglementat de
lege; 3) teoria
mixta (contractual-instituionala), dominanta in doctrina juridica occidentala.
In opinia
noastr, casatoria este un act juridic bilateral, solemn si irevocabil, de
dreptul familiei.
Imprejurarea ca are caracter bilateral, nu transform acest act intr-un
contract.
Intre acestea exista mai multe deosebiri, si anume:
1) - In cazul contractului, fiecare parte urmrete un scop diferit de al
celeilalte pari, in
vreme ce, in cazul casatoriei, ambele parti urmresc un scop comun,
respectiv intemeierea
unei familii;
2) - efectele juridice ale contractului sunt determinate de parti, in limitele
legii, pe cand, in
cazul casatoriei, voina parilor are doar rolul de a determina aplicarea
statutului legal al
casatoriei;
3) - in principiu, contractul este susceptibil de modalitati (condiia si
termenul), fata de
casatorie, care nu poate fi afectata de modalitati;
4) - contractul, rezultand din voina partilor {mutuus consensus), poate
inceta prin acordul
lor de voina in acest sens (mutuus dissensus}, pe cand casatoria numai
excepional poate fi
desfcuta prin acordul soilor;
5) - neexecutarea unei obligaii contractuale atrage rezolutiunea (sau, dup
caz, rezilierea),
pe cand casatoria poate fi desfcuta numai prin divor;

6) - nulitatea casatoriei prezint anumite particularitati fata de cele ale

contractului si ale
celorlalte acte juridice.
3. Caractere juridice
Fata de reglementarea legala, suntem de prere ca instituia juridica a
casatoriei
prezint urmtoarele caractere juridice:
1) Casatoria este o uniune intre un brbat si o femeie
In scopul intemeierii unei familii, brbatul si femeia are dreptul de a se
casatori.
Cum unul dintre principalele scopuri ale casatoriei este procreaia, nu se
poate concepe o
casatorie intre doua persoane de acelai sex. Aceasta afirmaie este insa
contrazisa de
existenta unor reglementari din alte state, care permit casatoria intre
persoane de acelai
sex.
2) Casatoria este liber consimita de viitorii soi
Exprimarea consimtamantului liber al celor-pe se casatoresc este garantata
prin dispoziii
constituionale si legale.
3) Casatoria este monogama
Acest caracter decurge firesc din fundamentul casatoriei, anume afeciunea
reciproca a
soilor.
Caracterul exclusiv al dragostei implica monogamia.
4) Casatoria se incheie in formele cerute de lege, avand caracter solemn
Solemnitatea
casatoriei este pusa in evidenta de faptul ca se incheie
Intr-un anumit loc, in fata unei anume autoritati de fapt, intr-o zi dinainte
fixata si in
prezenta viitorilor soi si a martorilor, cu posibilitatea asistrii publice.
5) Casatoria are caracter civil
Incheierea si inregistrarea casatoriei sunt de competenta exclusiva a
autoritatii de stat.
Este garantata constituional si casatoria religioasa, insa numai dup
casatoria civila.
Casatoria religioasa nu produce insa efecte juridice.
6) Casatoria se incheie pe viata
In principiu, legtura casatoriei este menita sa dinuiasc intre soi pe tot
timpul vieii lor.
7) Casatoria se intemeiaz pe egalitatea in dreptul si obligaii intre soi.
Aceasta egalitate
se refera atat la condiiile in care se incheiata casatoria, cat si la relaiile
dintre soi sau
dintre acetia si copiii lor.
Egalitatea dintre brbat si femeie depaseste relaiile de familie, existand in
toate domeniile
vieii sociale.
8) Casatoria se incheie in scopul intemeierii unei familii. Casatoria este
ocrotita de lege,
deoarece constituie baza familiei.

Intemeierea relaiilor de familie constituie coninutul casatoriei, cauza

necesara si
determinanta a acesteia.
Dreptul la casatorie este un drept fundamental al omului si nici o autoritate
nu-l poate
limita.
Clauzele de celibat sunt considerate nule de drept.
Libertatea de a se casatori confera persoanei si dreptul de a refuza sa se
casatoreasca, nefiind admisa nici o limitare a acestuia.
Dreptul la casatorie este consacrat prin reglementari internaionale, precum:
Declaraia Universal a Drepturilor Omului; Pactul internaional cu privire la
drepturile
civile si politice; Convenia Europeana a Drepturilor Omului, s.a..
Legislaia noastr actuala nu consacra expres dreptul la casatorie. De
remarcat insa
ca, potrivit art. 11 alin. (2) din Constitute, republicata; "Tratatele ratificate de
Parlament,
potrivit legii, fac parte din dreptul intern".
CONDITIILE INCHEIERII CASATORIEI
1. Noiuni introductive
Incheierea casatoriei este supusa, anumitor cerine legale. Acestea pot fi
impartite
in: 1) condiii de fond; 2) impedimente (piedici) la casatorie; 3) condiii de
forma, toate
intelese stricto sensu.
Condiiile de fond se infatiseaza sub forma pozitiva, adic trebuie sa existe
pentru a se
putea incheia casatoria.
Impedimentele (piedicile) la casatorie sunt imprejurri de fapt sau de drept
care
impiedica incheierea casatoriei. Codul familiei le menioneaz sub denumirea
"piedica
legala la casatorie". Casatoria se poate incheia daca ele nu exista. Prin
urmare, acestea pot
fi considerate condiii de fond negative.
Condiiile de forma sunt mijloacele care realizeaz solemnitatea actului
juridic al
casatoriei.
Lato sensu, condiiile de fond le includ atat pe cele pozitive, cat si pe cele
negative.
Tot in sens larg, prin impedimente la casatorie se ineleg imprejurrile care
se opun
incheierli acesteia, adic oricare dintre cele trei categorii de cerine, intelese
stricto sensu,
infatisate mai sus.
2. Condiii de fond
1) Diferena de sex
Casatoria se poate incheia numai intre persoane de sex diferit, intrucat unul
dintre
principalele scopuri ale casatoriei este procreaia.
Aceasta condiie poate interesa, in mod practic, In cazul persoanelor al cror
sex nu

este suficient difereniat, fiind o problema medicala.

In cazul persoanelor cu anumite tulburri, care au sexul incert sau ulterior
inregistrrii
naterii au Ioc modificri importante pe planul sexualizarii si In cazul
tulburrilor
psihologice de sexualizare este admisibila aciunea In stabilirea exacta a
sexului ori
aciunea in schimbarea sexului.
In principiu, sexul fiecruia dintre viitorii soi se stabilete cu ajutorul
certificatului
de natere, care are o rubrica in acest sens.
2) Varsta matrimoniala (nubila)
a) Varsta minima
Pentru considerate biologice, in toate legislative exista dispoziii prohibitive,
care
impiedica incheierea casatoriei intre persoanele care nu au atins o anumita
varsta, intrucat
posibilitatea de a procrea nu incepe decat la sfaritul adolescentei. Aceasta
perioada, cand
omul devine apt de a procrea, poarta denumirea de ,,pubertate".
De asemenea, impunerea unei varste minime se justifica si eugenic, psihic,
moral si
juridic.
Actualmente, la noi varsta minima pentru casatorie este de 18 ani implinii
pentru brbat si
16 ani implinii pentru femei.
b) Dispensa de varsta
Legea prevede ca, in anumite imprejurri, femeia poate obine dispensa
pentru incheierea
casatoriei.
Aceasta presupune indeplinirea urmtoarelor condiii:
- femeia a implinit 15 ani;
- exista motive temeinice care justifica dispensa (de exemplu: graviditate,
boala, s.a.).
- exista un aviz dat de un medic oficial.
Dispensa se acorda, dup caz, de primarul general al municipiului Bucureti,
preedintele
consiliului judeean in a crui circumscripie isi are domiciliul femeia sau
comandantul
navei aflata in afara granielor tarii.
c) Varsta maxima
Casatoria se poate incheia oricand, chiar in extremis vitae momentis
(in pragul morii),
d) Diferena de varsta
Legea nu impune o atare condiie. Diferena de varsta prea mare intre soi
poate fi un
indiciu ca s-a incheiat o casatorie fictiva.
3) Consimtamantui la casatorie
a) Existenta consimtamantului liber
Potrivit Codului familie, casatoria se incheie prin consimtamantul liber al
viitorilor
soti.

Aceasta condiie este prevzuta si de art. 48 alin. (1) din Constitute,

republicata,
precum si art. 16 pct. 2 din Declaraia Universala a Drepturilor Omului.
In sens larg, consimtamantui liber la casatorie semnifica faptul ca au fost
inlturate
limitrile de casta, rasiale, religioase, juridice sau de alta natura in ce
privete alegerea intre
viitorii soi.
In sens juridic, consimtamantul liber la casatorie inseamn lipsa viciilor de
consimtamant.
b) Condiiile consimtamantului
1) Existenta consimtamantului liber sau, in ali termeni, lipsa viciilor de
consimtamant;
2) Consimtamantul trebuie exprimat momentul incheierii casatoriei.
Promisiunile de
casatorie nu au valoare juridica. Spre deosebire de dreptul comun, in aceasta
materie nu se
poate vorbi de un "antecontract";
3) Consimtamantul trebuie exprimat personal, fiind exclusa incheierea
casatoriei prin
reprezentare;
4) Consimtamantul trebuie exprimat simultan, trebuie sa consimita la
casatorie unul
imediat dup celalalt;
5) Consimtamantul trebuie sa fie constatat in mod direct de ctre ofierul de
stare civila
care oficiaz casatoria. Acesta intocmete de indata actul de casatorie.
c) Lipsa consimtamantului
Lipsa consimtamantului poate fi materiala sau psihica.
Lipsa materiala exista in situaia erorii ofierului de stare civila in constatarea
incheierii casatoriei. De exemplu, unui dintre parteneri rspunde negativ sau
nu rspunde
deloc la intrebarea privind incheierea casatoriei.
Lipsa psihica exista in situaia in care unul dintre viitorii soi rspunde
afirmativ la
intrebarea ofierului de stare civila, dar, in acel moment, este lipsit de
facultile sale
mintale.
Se afla in aceasta situaie alienatul sau debilul mintal. Din considerate de
ordin
medical, acetia nu se pot casatori nici in momente de luciditate pasagera.
De asemenea, starea de ebrietate, delir, hipnoza sau sugestie determina
lipsa unui
consimtamant contient.
Eroarea asupra consimtamantului obiectiv al manifestrii de voina, adic
faptul de
a nu fi tiut ca se casatoreste, este destructiva de voina.
Casatoria fictiva - adic aceea incheiata in alte scopuri decat al casatoriei este un
alt exemplu de lipsa de consimtamant.
d) Viciile consimtamantului

Fata de dreptul comun, in materia casatoriei reglementarea viciilor de

consimtamant
prezint anumite particularitati, dup cum se va arata in continuare.
In primul rand, in aceasta materie nu-si gsete aplicare leziunea.
1) Eroarea
Eroarea constituie viciu de consimtamant numai daca" poarta asupra
identitatii
fizice a celuilalt so. Aceasta limitare face ca anularea casatoriei pe acest
motiv sa fie
aproape cu neputina, date fiind condiiile in care se incheie casatoria.
Nu constituie viciu de consimtamant eroarea asupra calitii ori insuirilor
viitorului
so, chiar daca a fost determinanta la incheierea casatoriei. Tot astfel, nu
constituie viciu de
consimtamant eroarea asupra strii civile a celuilalt viitor so (de exemplu,
acesta este
divorat, desi celalalt a crezut ca este celibatar).
2) Dolul (viclenia)
Dolul viciaz consimtamantul viitorului so prin eroarea provocata ca urmare
a
mijloacelor viclene folosite impotriva sa.
Dolul cuprinde un element subiectiv - eroarea, si un element obiectiv mijloacele dolosive.
Dolul constituie viciu de consimtamant si in cazul in care manoperele
dolosive se
manifesta sub forma reticentei.
Domeniul de aplicare al dolului este mai intins decat al erorii, putand purta si
asupra altor elemente decat identitatea fizica a celuilalt so, si anume asupra
unor calitati
ale viitorului so, pe care, daca le-ar fi cunoscut, nu ar fi incheiat casatoria.
Subliniem insa
ca aceste calitati trebuie sa fie necesare pentru incheierea unei casatorii. De
aici consecina
- de exemplu, daca viitorul so a fost indus in eroare, prin mijloace viclene,
de ctre celalalt
cu privire la starea sa materiale, nu suntem in prezenta vicierii
consimtamantului.
Dimpotriv, eroarea provocata prin mijloace viclene asupra strii sanatatii
viitorului so,
constituie viciu de consimtamant la casatorie, deoarece viitorii soi sunt
obligai sa-si
comunice reciproc starea sanatatii.
3) Violente
Violenta viciaz consimtamantul viitorului ot prin teama ce i-a fost
provocata ca
urmare a constrangerii fizice sau morale exercitate impotriva sa.
Violenta cuprinde un element obiectiv - constrangerea, si un element
subiectiv teama insuflata, care, conjugate, lipsesc de libertate consimtamantul.
Violenta prin constrangere fizica este aproape imposibil de intalnit in
practica.

,,Temerea reverenioasa" (adic respectul datorat prinilor sau altor rude)

nu constituie
viciu de consimtamant.
4) Comunicarea reciproca a strii de sntate
Potrivit art. 10 teza intai din Codul familiei, casatoria nu poate fi incheiata
daca
viitorii soi nu declara ca si-au comunicat reciproc starea sanatatii lor.
Impunerea acestei cerine se justific din raiuni medicale i eugenice.
Pe de alt parte, fiecare din viitorii soi trebuie s cunoasc starea sntii
celuilalt
pentru a aprecia liber dac dorete sau nu incheierea cstoriei in condiiile
date.
Declaraia de cstorie cuprinde meniunea c persoanele care vor s se
cstoreasc au luat cunotin reciproc de starea sntii lor.
Aceast comunicare se realizeaz parial prin certificate medicale, care se
anexeaz
la declaraia de cstorie. Certificatul medical prenupial se refer la
examenele medicale:
serologic, veneric, pulmonar i neuropsihic.
Informarea complet implic luarea fa cunotin reciproc de orice alte
maladii.
Persoanele suferinde se pot cstori, afar de cel care sufer de vreuna din
bolile in
cazul crora legea oprete cstoria.
3. Lipsa impedimentelor (piedicilor) la cstorie
1) Noiune
Reglementarea actual prevede urmtoarele piedici la cstorie: 1) starea
civil de persoan
cstorit; 2) rudenia; 3) adopia; 4) tutela; 5) alienaia sau debilitatea
mintal ori lipsa
temporar a facultilor mintale; 6) lipsa aprobm prealabile a ministrului
aprrii naionale
in cazul cstoriei unui cadru militar cu o persoan apatrid sau care nu are
exclusiv
cetenie roman; 7} lipsa aprobrii prealabile a conductorului instituiei in
care sunt
incadrai preoi militari in cazul cstoriei preotului militar cu o persoan
apatrid sau care
nu are exclusiv cetenie roman.
2) Clasificare
Impedimentele la cstorie pot fi clasificate dup urmtoarele criterii: A. al
sanciunii
inclcrii; B. al persoanelor intre care exist.
A. Dup criteriul sanciunii , distingem impedimente dirimante adic acele
piedici a cror
inclcare atrage nulitatea cstoriei, i impedimente prohibitive - adic acele
piedici care
nu atrag nulitatea cstoriei, ci, eventual, sanciuni pentru ofierul de stare
civil care a
instrumentat incheierea cstoriei cu ignorarea impedimentelor.
Sunt impedimente dirimante:
a) existena unei cstorii nedesfacute a unuia dintre viitorii soi;

b) rudenia (in gradul prevzut de lege);

c) adopia;
d) alienaia i debilitatea mintal. Sunt impedimente prohibitive:
a) tutela;
b) lipsa aprobrii ministrului aprrii naionale;
c) lipsa aprobrii conductorului instituiei la care este angajat preotul
militar.
B. Dup criteriul persoanelor intre care este oprit cstoria unei
persoane cu o alt persoan, impedimentele se impart in absolute i relative.
Impedimentele absolute sunt acelea care opresc incheierea cstoriei
cu orice persoan. Acestea sunt:
a) starea de persoan cstorit;
b)alienaia sau debilitatea mintal ori lipsa temporar a facultilor mintale.
Impedimentele relative sunt acelea care opresc numai cstoria unei
persoane cu o
anumit alt persoan. Intr in aceast categorie celelalte impedimente.
3) Analiz
A. Starea civil de persoan cstorit
Potrivit art. 5 din Codul familiei "este oprit s se cstoreasc brbatul care
este
cstorit sau femeia care este cstorit". Aadar, pentru a se putea cstori
fiecare dintre
viitorii soi trebuie s fie necstorit.
Este consacrat astfel principiul monogamiei, care se gsete la baza
cstoriei.
B. Rudenia
Legtura de rudenie - din raiuni de ordin biologic i moral - constituie cea
mai
veche piedic la cstorie.
Conform art. 6 alin. (1) din Codul familiei "este oprit cstoria intre rudele in
linie
dreapt, precum i intre cele in linie colateral pan la gradul al patrulea
inclusiv". Este
oprit astfel cstoria dintre: a) tat i fiic; b) mam i fiu; c) bunic i
nepoat; d) bunic
i nepot; e) strbunic i strnepoat; f) strbunic i strnepot; g) frate i
sor (fr
deosebire dac sunt frai buni ori numai consagvini sau uterini); h) unchi i
nepoat;
i) mtu i nepot; j) vr primar i verioar primar.
Impedimentul ce rezult din rudenie sa refer atat la rudenia din cstorie,
cat i la
rudenia din afara cstoriei, chiar dac aceasta din urm nu a fost stabilit.
Pentru motive temeinice, cstoria intre rudelor in linie colateral de gradul
al
patrulea poate fi incuviinat de preedintele consiliului judeean sau, dup
caz, de primarul
general al municipiului Bucureti in circumscripia cruia cel care cere
aceast incuviinare
ii are domiciliul.
In sens larg, inclcarea impedimentului rezultand din rudenie este considerat
incest.

C. Adopia
In conformitate cu art. 7 alin. (1) din Codul familiei, este oprit cstoria:
a) intre cel care adopt sau ascendenii lui, de o parte, i cel adoptat ori
descendenii
acestuia, de alta;
b) intre copiii celui care adopt, de o parte, i cel adoptat sau copiii acestuia,
de alta;
c) intre cei adoptai de aceeai persoan.
Ca i cazul rudeniei colaterale de gradul al patrulea, primarul general al
municipiului Bucureti sau preedintele consiliului judeean in a crui raz
teritorial ii are
domiciliul solicitantul poate incuviina, pentru motive temeinice, cstoria
intre copiii
adoptatorului i cel adoptat sau copiii acestuia i intre cei adoptai de
aceeai persoan (art.
7 alin. (2) din Codul familiei).
Acest impediment se refer doar la adopia cu efecte restranse existent
pan la data
adoptrii Ordonanei de Urgen a Guvernului nr.25/1997.
In prezent, cum adoptatul devine rud cu rudele adoptatorului, ca un copil
firesc al
acestuia, iar drepturile i indatoririle izvorate din filiaie intre adoptat i
prinii si fireti i
rudele acestuia inceteaz, cstoria este oprit intre adoptat i rudele sale
din adopie, in
aceleai condiii ca i intre rudele fireti.
Se impune precizarea c, adopiile cu efecte restranse incheiate in mod
legal, in
raport de reglementrile in vigoare la data incuviinrii acestora se menin,
astfel c i
impedimentul analizat ii gsete aplicarea.
D. Tutela
Art. 8 din Codul familiei prevede c: "in timpul tutelei, cstoria este oprit
intre
tutore i persoana minor ce se afl sub tutela sa".
in realitate, acest impediment se refer ta tutore i femeia minor ce se afl
sub tutela sa,
cci brbatul minor nu se poate cstori cu tutoarea sa, deoarece nu are
varsta legal pentru
cstorie.
Impedimentul urmrete protejarea intereselor celui aflat sub tutela,
fundamentandu-se pe considerente morale.
E. Alienaia sau debilitatea mintal ori lipsa temporar a facultilor mintale
Art. 9 din Codul familiei prevede c: Este oprit s se cstoreasc alienatul
mintal,
debilul mintal, precum i cel care este lipsit vremelnic de facultile mintale,
cat timp nu
are discernmantul faptelor sale".
Cum legea nu distinge, alienaia i debilitatea mintal constituie un
impediment la
cstorie atat in cazul care au fost constatate prin procedura special a
interdiciei, cat i in

alte cazuri.
Alienatul i debilul mintal nu se pot cstori atat in momentele in care nu se
gsesc
in stare de luciditate, cat i atunci cand au luciditate pasager.
in cazul celor lipsii vremelnic de facultile lor mintale, este oprit cstoria
numai cat
timp nu au discernmantul faptelor lor.
F. Lipsa aprobri prealabile a ministrului aprrii naionale
Potrivit art. 29 lit. f) din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare,
cstoria unei cadru militar in activitate cu o persoan apatrid sau care nu
are exclusiv
cetenia roman este condiionat de obinerea prealabil a aprobrii
ministrului aprrii
naionale.
G. Lipsa aprobrii prealabile a conductorului instituiei in care este angajat
preotul
militar
Potrivit art. 18 lit. a) din Legea nr. 195/2000 privind constituirea i
organizarea clerului
militar, cstoria preotului militar cu o persoan apatrid sau care nu are
exclusiv cetenia
roman este condiionat de obinerea aprobrii prealabile a conductorului
instituiei in
care este incadrat.
4. Condiii de form
1) Aspecte introductive
Cstoria - baza a familiei prezint, intocmai ca i aceasta, nu numai un
interes
personal al celor care o incheie, ci i un interes social major. Tocmai de
aceea, grija statului
pentru intemeierea familiei se manifest i prin preocuparea legislativ
pentru incheierea
unei cstorii care s prezinte toate garaniile.
Condiiile de form sunt prevzute: 1) ca mijloc pentru a asigura indeplinirea
condiiilor de fond i lipsa impedimentelor (piedicilor) la cstorie; 2) ca
form a
recunoaterii publice a cstoriei;3) pentru a asigura mijlocul de prob al
cstoriei.
Condiiile de form se impart in dou categorii, i anume: 1) formaliti
premergtoare incheierii cstoriei 2) formaliti privind incheierea
cstoriei.
1) Formaliti premergtoare incheierii cstoriei
A. Finalitate
Aceste formaliti urmresc: 1) s asigure consimmantul liber al celor ce
vor s se
cstoreasc; 2) s-l informeze pe ofierul de stare civil asupra statutului
civil al viitorilor
soi; 3) s aduc la cunotina terilor incheierea cstoriei i s pun in
micare, dac este
cazul, opoziiile la cstorie.
B. Analiz
a) Declaraia de cstorie

Prima formalitate anterioar cstoriei este declaraia de cstorie, adic

actul prin care
viitorii soi ii manifest voina in vederea incheierii cstoriei.
Persoanele care vor s se cstoreasc vor completa personal, in scris,
declaraia de
cstorie la serviciul de stare civil la care urmeaz s se incheie cstoria.
In situaia In care unul dintre viitorii soi nu se afla in localitatea unde
urmeaz sa se
incheie casatoria, declaraia de casatorie se poate face la serviciul de stare
civila din
localitatea in care se afla, care o va transmite, din oficiu si fara intarziere,
serviciului de
stare civila competent sa incheie casatoria.
Daca unul dintre viitorii soi nu se poate prezenta la serviciul de stare civila
pentru
a face declaraia, aceasta va fi luata de ctre ofierul de stare civila si in
afara serviciului de
stare civila.
Declaraia de casatorie este un formular tipizat , care cuprinde urmtoarele
meniuni: 1) identificarea fiecruia din viitorii soi; 2) manifestarea de voina
ce acetia vor
sa se casatoreasca; 3) declaraia acestora ca au luat cunotina reciproc de
starea sanatatii
lor; 4) declaraia viitorilor soi in sensul ca nu exista nici o piedica la
casatorie dintre cele
prevzute de art. 4-10 din Codul familiei; 5) declaraia cu privire la normele
pe care doresc
sa-l poarte in timpul casatoriei ; 6) indicarea locului unde se va incheia
casatoria, daca
declarative au fost fcute in localitati diferite; 7) meniunea cunoaterii
consecinelor
penale ale falsului in declaraii.
Declaraia se semneaza de declarant.
Ofierul de stare civila este obligat sa confrunte datele inscrise in declaraia
de
casatorie cu cele care rezulta din actele prezentate.
O data cu declaraia, viitorii soi vor prezenta urmtoarele acte: 1) actul de
identitate; 2) certificate de natere; 3) certificatul medical privind starea
sanatatii ; 4) acte
din care sa rezulte nulitatea, anularea ori desfacerea casatoriei anterioare,
daca este cazul.
Vor mai fi anexate, dup caz: 1) aprobarea primarului sau a comandantului
navei
pentru incheierea casatoriei inainte de implinirea termenului de 10 zile de la
inregistrarea
declaraiei; 2) aprobarea primarului pentru incheierea casatoriei in afara
sediului primriei,
la cererea persoanei interesate; 3) aprobarea preedintelui consiliul judeean
sau a
primarului general al municipiului Bucureti, in cazul unor impedimente
rezultate din

condiiile de varsta, rudenie fireasca sau adopie; 4) dovada eliberata ori

autentificata de
misiunile diplomatice sau oficiile consulare acreditate in Romania, in cazul
casatoriei unui
cetatean strin, din care sa rezulte ca indeplinete condiiile de fond, cerute
de legea sa
naionala, pentru incheierea casatoriei in Romania. Daca statul respectiv nu
are misiune
diplomatica sau oficiu consular in Romania se da declaraie pe propria
rspundere; 5)
aprobarea ministrului apararii naionale sau a conductorului instituiei la
care este angajat
cadrul militar sau, dup caz, preotul militar; 6) procesul-verbal intocmit
impreuna cu
interpretul autorizat, in cazul incheierii casatoriei intre persoane care nu
cunosc limba
romana sau intre surdomui.
La primirea declaraiei de casatorie, ofierul de stare civila va citi viitorilor
soi
prevederile art. 4-10 din Codul familiei, care stabilesc condiiile de fond si
impedimentele
la casatorie, si cele ale art. 27 din acelai cod, privitor la nume. Totodat, le
va atrage
atenia asupra dispoziiilor art. 292 din Codul penal.
Dup Indeplinirea acestor formalitati, declaraia de casatorie se
inregistreaz.
b) Publicarea declaraiei de casatorie
Ofierul de stare civila va dispune in ziua primirii declaraiei de casatorie publicarea acesteia, prin afiare, in extras, Intr-un loc special amenajat, la
sediul primriei
unde urmeaz sa se incheie casatoria.
Acest extras va cuprinde, in mod obligatoriu: 1) data afirii; 2) datele de
stare civila ale
viitorilor soi; 3) instiintarea ca orice persoana poate face apunere la
casatorie, in termen de
10 zile de la data afirii.
Afiarea este o msura de publicitate , care are drept scop sa aduc la
cunotina
publica proiectul de casatorie.
c) Opoziia la casatorie
Potrivit art. 14 alin. (1) din Codul familiei: ,,Orice persoana poate face
opunere la
casatorie, daca exista o piedica legala ori daca alte cerine ale legii nu sunt
indeplinite".
Opoziia la casatorie este actul prin care o persoana aduce la cunotina
ofierului de
stare civila existenta unei imprejurri de fapt sau de drept care nu permite
incheierea
casatoriei.
Persoana care face opozitie nu trebuie sa dovedeasc vreun interes, dat fiind
interesul general al societatii la incheierea unei casatorii valide.

Opoziia se poate face in intervalul de timp cuprins intre data depunerii

declaraiei de
casatorie si momentul incheierii casatoriei.
Pentru a produce efecte, opoziia la casatorie trebuie sa respecte
urmtoarele
cerine: 1) sa fie fcuta in sens; 2) sa fie semnata; 3) sa arate imprejurarea
de fapt sau de
drept care impiedica incheierea casatoriei: 4) sa arate dovezile pe care se
intemeiaz.
Opoziia poate fi fcuta si de ctre ofierul de stare civila, cand constata
personal ca exista
cauze care duc la oprirea casatoriei. In acest caz, opoziia se face prin
intocmirea unui
proces verbal.
Opoziia care nu indeplinete cerinele de mai sus constituie o simpla
informare a
ofierului de stare civila, care o va verifica, putandu-se sesiza si din oficiu.
Soluionand opoziia, ofierul de stare civila are urmtoarele variante:
- incheie casatoria, daca opoziia este neintemeiata;
- refuza incheierea casatoriei, intocmind un proces-verbal daca opoziia este
intemeiata. La
cererea parii, toate lucrrilor se inainteaz instanei de judecata;
- amana incheierea casatoriei, daca este nevoie de timp mai indelungat
pentru verificarea
opoziiei.
2) Formalitati privind incheierea casatoriei
A. Precizri prealabile
Formalitile incheierii casatoriei au un caracter complex, fiind guvernate de
solemnitate si publicitate.
Analiza acestora presupune luarea in considerare a aspectelor ce vor fi
prezentate in cele ce
urmeaz.
Analiza
a) Data incheierii casatoriei
Ofierul de stare civila stabilete ziua incheierii casatoriei, in raport de
prevederile
legale.
Ca regula, casatoria se incheie la expirarea termenului de 10 zile de la
depunerea
declaraiei de casatorie, termen in care se cuprind atat ziua cand a fost
fcuta declaraia de
casatorie, cat si ziua in care se oficiaz casatoria.
In cazul in care declaraia de casatorie a fost fcuta in alta localitate decat
cea in
care urmeaz sa se incheie casatoria, termenul de 10 zile se socotete de la
data cand s-a
primit declaraia de casatorie la primria unde urmeaz sa se incheie
casatoria.
Dup expirarea termenului de 10 zile de la depunerea declaraiei, casatoria
se poate
incheia numai pana la expirarea termenului de valabilitate a certificatelor
medicale.

Cu titlu de excepie, primarul municipiului, al sectorului municipiului

Bucureti, al
oraului sau al comunei unde urmeaz sa se incheie casatoria poate sa
incuviineze, pentru
motive temeinice, incheierea casatoriei inainte de implinirea termenului de
10 zile de la
depunerea declaraiei de casatorie.
De asemenea, in cazul expirrii termenului de valabilitate a certificatelor
medicale,
ofierul de stare civila va stabili data casatoriei in perioada cuprinsa intre
data depunerii
noilor certificate medicale si data expirrii valabilitii acestora.
b) Momentul incheierii casatoriei
Momentul incheierii casatoriei este acela in care ofierul de stare civila
constata
existenta consimtamantului viitorilor soi si ii declara casatoritj.
c) Localitatea unde se incheie casatoria
Casatoria se incheie in localitatea aleasa de viitorii soi, sub condiia
ca, cel puin unul dintre acetia sa-si aib domiciliul sau reedina in acea
localitate.
d) Locul unde se incheie casatoria
Ca regula, casatoria se incheie la sediul autoritatii administraiei publice
locale.
In cazuri excepionale (ca, de exemplu: infirmitate, boala gravji, sarcina
inaintata, moarte
iminenta, s.a.), cu aprobarea primarului, casatoria se poate incheia si in
afara sediului
autoritatii administraiei publice locale.
Casatoria se poate incheia si pe o nava sub pavilion romanesc aflata in
timpul unei
calatorii in afara apelor teritoriale romane, comandantul navei avand si
atribuii de stare
civila. Este insa necesar ca viitorii soi sa aib cetenie romana. Casatoria
se inregistreaz
in jurnalul de bord, aceasta operaiune cuprinzand toate datele necesare
intocmirii actului
da casatorie, precum si semnturile cerute de lege. Comandantul navei este
obligat, la
sosirea in tara", sa inainteze o copie certificate de pe inregistrarea fcuta,
prin cpitnia
portului de inscriere a navei, la Primria sectorului 1, Bucureti, care va
intocmi actul de
casatorie.
Casatoria nu se poate incheia pe o aeronava, chiar daca se afla in cursul unei
calatorii in afara granielor tarii.
e) Competenta ofierului de stare civila Se deosebesc urmtoarele aspecte:
- Competenta materiala - este determinate de calitatea pe care o are cel ce
instrumenteaz si de atribuiile ce i-au fost conferite. In principiu, daca
persoana care a
oficiat casatoria nu a avut atribuii de ofrter de stare civila, casatoria este
nula. Ca excepie,

actele de stare civila Tntocmite de o persoana care a exercitat !n mod public

atributii de
ofier de stare civila, cu respectarea prevederilor legii, tiind valabile, chiar
daca acea
persoana nu avea aceasta calitate, ca expresie a principiului error communis
facit ius;
- Competenta personala-esta determinate de domiciliul sau reedina
viitorilor soi,
acetia putand incheia casatoria la serviciul de stare civila de la domiciliul
sau reedina
oricruia dintre ei;
- Competenta teritoriala - este determinata de limitele teritoriale ale
localitii
respective. O atare depire de competenta este posibila numai in cazul in
care casatoria se
incheie Tn afara sediului serviciului de stare civila.
Incalcarea competentei personale sau a competentei teritoriale nu atrage
nulitatea
casatoriei, ci, eventual, sanciuni disciplinare pentru ofierul de stare civila.
f) Procedura incheierii casatoriei
La data fixata pentru celebrarea casatoriei, ofierul de stare civila efectueaz
in
ordine cronologica urmtoarele operaiuni: 1) identifica viitorii soi; 2)
constata prezenta a
doi martori; 3) constata ca sunt indeplinite condiiile de fond si ca nu exista
impedimente la
casatorie; 4) constata ca nu exista opoziii intemeiate la casatorie; 5) citete
viitorilor
soi dispoziiile art. 1 si 2 din Codul familiei; 6) ia consimtamantul viitorilor
soi; 7) declara
casatoria incheiata pe baza consimtamantului exprimat; 8) citete soilor
dispoziiile Codului familiei privind drepturile si obligaiile acestora; 9)
intocmete
actul de casatorie.
Dup intocmirea actului de casatorie se elibereaz soilor certificatul de
casatorie si
livretul de familie. 1
C. Solemnitatea incheierii casatoriei
Solemnitatea incheierii casatoriei rezulta din urmtoarele elemente: 1)
casatoria se
incheie in fata unei anumite autoritati; 2) casatoria se incheie in prezenta a
doi martori; 3)
casatoria se incheie intr-un anume loc; 4) casatoria se incheie in prezenta
efectiva si
concomitenta a viitorilor soi; 5) viitorii soi trebuie sa-si exprime personal si
concomitent
consimtamantul.
D. Publicitatea incheierii casatoriei
Publicitatea incheierii casatoriei reclama, in esena, asigurarea accesului
oricrei
persoane care dorete sa asiste la incheierea casatoriei - in limita locurilor
disponibile - fara

a fi necesara prezenta efectiva a publicului, cu exceptia celor doi martori.