Sunteți pe pagina 1din 6

UNIVERSITATEA TRANSILVANIA DIN BRAOV

FACULTATEA DE TIINE ECONOMICE I ADMINISTRAREA


AFACERILOR

Programul de studii: Economia comerului,turismului i serviciilor

TURISMUL INTERNAIONAL
I COMERUL MONDIAL

2014

CUPRINS :

1. Comerul invizibil component a comerului mondial

2. Locul turismului internaional n comerul mondial


3. Turismul n balana de pli
4. Bibliografie

1. Comerul invizibil component a comerului mondial


Prin specificul sau, turismul face parte din structura comerului invizibil ( forma a schimburilor, constituita din
ansamblul tranzactiilor economice care nu au ca obiect bunuri materiale ).
Prin apartenenta la comertul invizibil, turismul international are o contributie semnificativa la cresterea si
diversificarea exporturilor. In functie de conditiile concrete ale fiecarei tari, turismul reprezinta un export sau
un import:
-

Bunurile si serviciile consumate de turisti pe durata deplasarii intr-o tara pot fi asimilate cu un export
pentru tara vizitata ;

Cheltuielile efectuate de turisti pot fi considerate de catre tara lor de resedinta un import.

In consecinta, o crestere a numarului de turisti si/sau a cheltuielilor acestora conduce la sporirea volumului
schimburilor internationale.

2. Locul turismului internaional n comerul mondial


Analiza obiectiva a comertului mondial, in general, si a celui cu servicii, in special, evidentiaza locul important
detinut de turism cca 8% in exportul de bunuri si peste 30% din comertul cu servicii.

Zona/tara

Europa -Total

Ponderea turismului i/n in


exportul de mf (2000)(%)

Ponderea turismului i/n in


exportul de servicii(2000)
(%)

8,7

UE

33,7
7,9

30,6

Austria

21,2

46,4

Belgia

3,2

15,1

Franta

9,7

34,5

Germania

3,2

20,7

Grecia

43,8

40,6

Marea Britanie

7,1

23,0

Italia

12,5

41,1

Spania

25,5

60,7

Europa Centr si de Est

11,7

49,2

Bulgaria

8,5

28,59

Cehia

17,2

45,8

Polonia

34,5

81,4

Romania

5,9

32,8

Ungaria

18,1

45,2

Tabel 1. Ponderea turismului international in exportul de marfuri si servicii


Turismul international reprezinta o sursa de devize(venituri din diverse servicii turistice, taxe vamale, diferite
comisioane, etc.) sau de economisire a acestora, ca mijloc de valorificare, in conditii mai avantajoase
comparativ cu formele clasice ale exporturilor, a resurselor interne cheltuite pentru producerea unor marfuri
destinate pietei internationale. Turismul international contribuie astfel la echilibrarea balantelor comerciala si
de plati. (BC si BPE)

3. Turismul n balana de pli

Balanta de plati externe reflecta ansamblul creantelor si debitelor unei tari in relatiile cu strainatatea, iar
influenta turismului international asupra acesteia poate fi redata sintetic prin intermediul soldului balantei
valutare a turismului, care, in functie de natura sa pozitiva sau negativa poate compensa, reduce sau agrava
o balanta de plati deficitara.
Incasarile si cheltuielile din turism sunt evidentiate in postul Calatorii:

In credit cheltuielile turistilor straini in tara primitoare cazare, alimentatie, transport intern, alte servicii

In debit cheltuielile de aceeasi natura facute de rezidenti in strainatate

Soldul postului Calatorii poate fi:

Pozitiv de obicei cand numarul sosirilor de turisti straini >numarul plecarilor de turisti nationali in
strainatate

Negativ situatia inversa.

In functie de semnul soldului postului Calatorii, tarile lumii se impart in 2 mari categorii:
Tari cu sold pozitiv tari receptoare de turisti Franta, Spania, Italia, Austria;
Tari cu sold negativ tari emitatoare Germania, Japonia, UK, Olanda, Suedia.

Cea mai mare concentrare a activitatii turistice internationale se inregistreaza la nivelul a doua continente
Europa si America(de N, in principiu) in procent de aproape 75%. Indirect, acest lucru indica concentrarea
turismului i/n in tarile cele mai dezvoltate ale lumii. Aceasta concentrare este explicata de puterea economica a
acestor tari, ce ofera locuitorilor largi posibilitati de calatorie, de faptul ca ele adapostesc un imens si valoros
potential de atractii si, nu in ultimul rand, de experienta turistica a acestor zone.
Europa, zona cu cea mai intensa activitate turistica, a inregistrat dupa 1970 ritmuri mai modeste de crestere(sub
media mondiala). Aceasta scadere relativa a fost provocata, pe de o parte de ascensiunea tarilor asiatice, si pe de
alta parte de o serie de mutatii economice si politice la nivelul continentului intre care: declinul tarilor estice,
scaderea competitivitatii produselor oferite, varsta inaintata a echipamentelor, deteriorarea raportului
calitate/pret, etc. Un rol important revine si saturarii cererii turistice in acest spatiu. Se estimeaza insa ca in
urmatorii 20 de ani, Europa isi va pastra pozitia de lider.

4. Bibliografie
http://www.scrigroup.com/afaceri/turism/Turismul-international-si-come24859.php
Economia Turismului, Ana Ispas