Curs Met (Compatibility Mode)

ALEGEREA CLASELOR DE CALITATE A
OTELULUI
CAP. - 03
Conf.Dr.-Ing. Edward PETZEK
Facultatea de Construcii
U.P. Timioara
U.P. Timioara
U.P. Timioara
U.P. Timioara
U.P. Timioara
U.P. Timioara
U.P. Timioara
U.P. Timioara
Kurzfassung
g Distinction of Structural Steels
U.P. Timioara
Beispiele
p
10
U.P. Timioara
11
U.P. Timioara
12
U.P. Timioara
13
U.P. Timioara
14
U.P. Timioara
15
U.P. Timioara
16
U.P. Timioara
17
U.P. Timioara
18
U.P. Timioara
19
U.P. Timioara
Kerbschlagbiegeversuch nach
SR EN 10045-1/1993
10045 1/1993
20
U.P. Timioara
SR EN 10045-1/1993
10045 1/1993
21
U.P. Timioara
SR EN 10045-1/1993
10045 1/1993
22
U.P. Timioara
Hrteprfung
p
g nach Brinell
23
U.P. Timioara
Hrteprfung
p
g nach Vickers
24
U.P. Timioara
Hrteprfung
p
g
25
U.P. Timioara
EXEMPLE PRACTICE
CAPITOLUL 3.
INCERCRI CONVEN
INCERC
CONVENIONALE
PENTRU STABILIREA CARACTERISTICILOR DE MATERIAL
Analiza
chimic
Pt. LT, QT, HT
QT--G
QT
LT--G
LT
QTQT-St
HTHT-UG
i metalogr.
STAS 2015/2
2015/2--85
Compoziia
chimic
Carbon
C
b C%
Sulf S %
Mangan Mn %
Fosfor P %
Siliciu Si %
Nickel Ni %
Azot N %
Pod
od vec
vechi C
CF Arad
d
LT-G
QT-G
QT-St HT-UG
0,089
0
089 0,058
0 058 0,044
0 044
0,0324 0,0585 0,0447
0,531 0,485 0,467
0,0085 0,0166 0,0261
0,018 0,018
0,067 0,037 0,036
-
0,056
0
056
0,0315
0,493
0,0098
0,031
-
OL 37
STAS
500/2-80
OL 34
STAS
500/2-80
0,25
0
25
0,065
0,85
0,065
0,07
0,30
0,015
00,17
17
0,055
0,60
0,055
-
Fier pudlat
C f studii
Conf.
dii
Conf. studii
Germania
INCERTRANS
Stahlbau nr.
5/1985
00,040,11
04 0 11
0 16
0,16
0,0140,043
0,056
0,150,48
0,100
0,1210,32
0,470
0,070,31
0,100
0,007
Facultatea
de
Construcii
-
U.P. Timioara
CAPITOLUL 4.
Traciune
Pt. LT,QT,HT
20 Probe (5x4)
SR EN 10 0020021
CEMSIG
U.P. Timioara
Frecvena relativ
0,09
0,08
V l i Rp pentru
Valori
t ntreaga
t
structur
t t [N/
[N/mm ]
27,10
2
0,08
Valori Rm pentru ntreaga structur [N/mm ]

X5% ; X95%
352,46
434,59
Valoare medie
0,06
393 53
393,53
0,04
Dev. st.
24 96
24,96
0,02
0,06
400
350
0,05
300
0,04
250
200
0,03
150
0,02
100
50
Frecvena relativ
0,00
0,16
0,07
450
Valorii medii R m [N/mm
m 2]
Frecvena de apa
ariie [-]
279,34
500
Dev. st.
Distrib. Norm.
0,01
0
0,00
LT
-2,0
-1,6
-1,2
-0,8
-0,4
0,0
0,4
0,8
1,2
1,6
2,0
0 12
0,12
350
0,07
300
0,06
250
0,05
200
0 04
0,04
Valori medii R p [N/mm ]
400
0,08
0,06
0,04
QT-St
0,08
0,14
0,10
HT-UG
Denumire prob
Limita de curgere normat [-]
Frecven
na relativ [-]
QT
0,09
Limita
de curgere convenional
150
0,03
Distribu
uia normal [-]
X5% ; X95%
234,75
323,92
Valoare medie
0,12
Rezistena ultim la traciune
Distribuia normal [-]
0,14
0,10
CAPITOLUL 3.
Distrib. Norm.
0,16
100
0,02
Duritate
Brinell
3 Probe
STAS 165
165--83
r 0,36 HB
50
0 02
0,02
0,01
0
LT
0,00
-2,0
-1,6
-1,2
-0,8
-0,4
0,0
0,4
0,8
Rezisten ult. la traciune norm. [-]
1,2
1,6
0,00QT
2,0
HT-UG
15%
QT-St
Denumire prob
U.P. Timioara
CAPITOLUL 3.
ncovoiere
prin oc
Pt. LT,QT,HT
-20
20C,
C -10
10C,
C OC,
C
Charpy "V"
+10C i +20
+10
+20C
75 Probe (3x5x5)
5 Trepte de temp.
KV - Diagramm fr QT
KV_unten
180
Charpy
y Energie KV(10) [J]
160
KV_mitt
140
KV_oben
120
Referezwert
100
80
Polynomisch
(KV_mitt)
60
40
27
20
0
-20
-10
10
20
Tem peratur T [C]
SR EN
10045:1993
dede
tranziie
pentru
antretoaz
QT
Curba
tranziie
pentru
lonjeron
Curba deCurba
tranziie
pentru
grinda
principal
HTLT
44
33
22
y= =-0
-0,0009x
0,0009x
- 0,0057x
315
0,0008x
0008x
0
0046x + +0,3573x
0 0,4412x
3573x ++4,1688x
4 4,6906x
1688x ++35
35,5
y = -0
-0,0004x
0004x4 + 0,0004x
0 0004x3 + 0,2972x
0 2972x2 + 2,825x
2y825x
+ 14
14,5
5 - 0,0046x
2
R22 == 11
R
R =1
180
180
Energie
Charpy KV(10)
KV(10
0)
[J]
Energia
aCharpy
) [J]
160
160
KV_inf.
KV_inf
KV_med.
KV_med
140
140
KV_inf.
120
120
KV_sup.
KV_sup
KV_med.
KV_sup.
100
100
val. de ref.
val.val.
dede
ref.ref.
Poly.
Poly.
(KV_med.)
(KV_med)
curb de regresie
Poly. (KV_med.)
80
80
curb de regresiecurb de regresie
60
60
40
40
27 J
27 27
J J
20
20
00
-20
-20
-15
-15-15
-10
-10 -10
-5
-5
-5
00
55 10
Temperatura
[C]
Temperatura
Temperatura
T [C] TT[C]
1010
15
15
2015
2020
U.P. Timioara
CAPITOLUL 3.
K
(%)
80%
93%
T [C]
"DETERMINATION
DETERMINATION
OF CRYSTALINITY AND FIBROSITY OF FRACTURE"
FRACTURE
95%
77%
89%
Dimensiunea bf [mm]
3
4
5
6
8
9
10
11
13
14
15
16
18
19
20
3
5
7
8
10
12
13
15
17
18
20
22
23
25
27
4
6
8
10
13
15
17
19
21
23
25
27
29
31
33
5
8
10
13
15
18
20
23
25
28
30
33
35
38
40
6
9
12
15
18
20
23
26
29
32
35
38
41
44
47
7
10
13
17
20
23
27
30
33
37
40
43
47
50
53
8
11
15
19
23
26
30
34
38
41
45
49
53
56
60
8
13
17
21
25
29
33
38
42
46
50
54
58
63
67
9
14
18
23
28
32
37
41
46
50
55
60
64
69
73
10
15
20
25
30
35
40
45
50
55
60
65
70
75
80
11
16
22
27
33
38
43
49
54
60
65
70
76
81
87
80%
80%
80%
2
3
3
5
5
6
7
8
8
9
10
11
12
13
13
12 13
18 19
23 25
29 31
35 38
41 44
47 50
53 56
58 63
64 69
70 75
76 81
82 88
88 94
93 100
100%
100%
100%
1 0 1,5
1,0
1 5 2,0
2 0 2,5
2 5 3,0
3 0 3,5
3 5 4,0
4 0 4,5
4 5 5,0
5 0 5,5
5 5 6,0
6 0 6,5
6 5 7,0
7 0 7,5
75
60%
60%
60%
6,0
6,5
7,0
7,5
8,0
(Probe Charpy "V" cu limea redus la 7.5 mm)
Cristalinitatea [%] pentru probe cu h = 2 mm
40%
40%
40%
91%
86%
87%
97%
80%
92%
99%
77%
84%
93%
45%
54%
96%
64%
10%
Dimensiunea
91%
-10
59%
-10
49%
-10
50%
af [mm]91%
0%
72%
58%
62%
75%
38%
1,0
41%
76%
39%
1,5 ERROR
67%
51%
0
0
23%
0 2,0 64%
58%
68%
58%
31%
2,5 39%
68%
0%
0%
17%
3 0 25%
3,0
8%
20%
0%
12%
3,5 10%
8%
0%
0%
4,0 17%
0%
37%
13%
4,5 0%
5%
2%
0%
5,0 0%
9%
15%
6%
5,5 11%
0%
0%
0%
-20
-20
-20
20%
20%
20%
56
15
2
57
16
3
58
17
4
59
18
5
60
19
6
61
20
7
62
21
8
63
22
9
64
23
10
65
24
11
66
25
12
67
26
13
68
27
44
69
28
45
70
29
46
71
30
47
72
31
48
73
32
49
74
33
50
75
34
51
76
35
52
77
36
53
78
37
54
79
38
55
80
0%
0%0%
PROBA
PROBA
14
1
RISTALINITATEASUPRAFEEI
SUPRAFEEIRUPTE
RUPTEpentru
pentruAntretoaz
Lonjeroni LT
QT
CCRISTALINITATEA
RISTALINITATEA
SUPRAFEEI
RUPTE
pentru
Grinda
principal HT
C
T [C]
K (%)
STAS 10026-75
MATERIALUL de BAZ
MATERIALUL
OL 34 - 37.1 (oel
moale cu coninut redus de carbon 0,05 - 0,18%)
U.P. Timioara
ALEGEREA OELURILOR PENTRU CONSTRUCII

METALICE
Alegerea oelurilor pentru construcii metalice se face n

conformitate cu STAS R8542, tradus n romnete pentru prima
dat cu titlu de recomandare n anul 1970. Prevederile
standardului stabilesc criteriile pentru alegerea clasei de calitate
a oelului, n scopul asigurrii unei bune sudabiliti i a evitrii
ruperii
p
fragile
g a elementelor de construcie,
, n condiiile
cele mai
defavorabile de exploatare ale acestora.
31
U.P. Timioara

METALICE
Temperatura minim de proiectare reprezint ce a mai sczut
temperatur care se are n vedere n alegerea clasei de calitate a
temperatur,
oelurilor i se alege ca cea mai sczut temperatur pe care
metalul o poate avea n timpul serviciului.
Temperatura minim de proiectare se poate stabili n funcie de
temperatura mediilor care vin n contact cu metalul,
metalul astfel:
- temperatura minim a mediilor, altele dect mediul ambiant,
care vin n contact cu metalul, sau temperatura minim a mediului
ambiant, cnd acesta este n exclusivitate n contact cu metalul;
- temperatura medie cea mai sczut a mediului ambiant pe o
perioad de 24 ore, atunci cnd aceasta nu este n exclusivitate n
cu metalul, dar nu mai ridicat dect temperatura minim a
celorlalte medii.
32
U.P. Timioara

METALICE
La construciile metalice mbinate cu nituri sau uruburi, fr

infl ene tehnologice (eforturi
influene
(efort ri i deformaii reziduale,
re id ale ZIT,
ZIT
etc.), se aleg oeluri din clasa 1-a de calitate. Pentru
structurile exploatate la temperaturi negative (de ex.
ex poduri),
poduri)
este indicat alegerea clasei a 2-a de calitate pentru
elementele secundare i clasa a 3-a de calitate pentru
elementele principale de rezisten.
33
U.P. Timioara

METALICE
La construciile sudate, standardul a adoptat criteriul
profesorului
f
l i Bierett,
Bi
tt all coeficientului
fi i t l i de
d periculozitate
i l it t G.
G
Aceast metod permite alegerea clasei de calitate a unui oel n
funcie
u c e de mai
a muli
u pa
parametrii.
a e
n aces
acest scop, se sstabilete
ab e e
coeficientul de periculozitate, care reprezint o evaluare cantitativ
empiric a naturii i severitii solicitrilor, cu ajutorul relaiei:
G K S B
K factor constructiv;
S factor de importan a elementului de construcie;
B factor de solicitare.
34
U.P. Timioara

METALICE
35
U.P. Timioara

METALICE
Valorile factorului de periculozitate G se rotunjesc la una din

, ; 2,5;
, ; 2,0;
, ; 1,5;
, ; 1,0;
, ; 0,5.
,
urmtoarele valori: 3,0;
36
U.P. Timioara

METALICE
Pentru grinda principal se
alege un oel OL 37 (S235).
Pentru stabilirea clasei de
calitate se calculeaz
coeficientul G:
G K B S 1,4 1,0 1,4 1,96 2,0
K = 1,4 pentru elemente avnd
seciunea n form de dublu T
sudat
S = 1,0 grinda principal fiind un
element de importan deosebit
B = 1,4 solicitrile fiind dinamice
37
U.P. Timioara

METALICE
G K B S 1,4 1,0 1,4 1,96 2,0

Din tabelul 2 pentru temperaturi sub - 30C
((temperatura
p
p
prescris p
pentru p
poduri CF):
)
Pentru inim unde grosimea produsului
este
ti = 12 ... OL 37.3.k
Pentru tlpi unde grosimea produsului
este
tt = 30 ... OL 37.4.k
Obs. A fost ales un oel calmat k pentru
asigurarea unei bune sudabiliti
sudabiliti.
38
U.P. Timioara
Kurzfassung
g-
39
U.P. Timioara
Kurzfassung
g-
40
U.P. Timioara
Kurzfassung
g-
41
U.P. Timioara
Kurzfassung
g-
42
U.P. Timioara
Kurzfassung
g-
43
U.P. Timioara
Kurzfassung
g-
44
U.P. Timioara
Kurzfassung
g-
45
U.P. Timioara
Kurzfassung
g-
46
U.P. Timioara
Kurzfassung
g-
47
U.P. Timioara
Bruchmechanik
48
U.P. Timioara
Bruchmechanik
BRUCHMECHANISCHE PRINZIPIEN
Nettofliequerschnitt
P
Riss
Flieen
Endbruch
BRUCHMECHNIK
Bruchmechanik
Interdisziplinre
Wissenschaft
Festigkeitslehre
F ti k it l h
Elastizittstheorie
Angewandte Metallurgie
49
Fundamentierung von neuen

Bruchkriterien
uc
te e au
auf G
Grund
u d von
o
Bestimmungsmethoden
der
reellen Belastungskapazitt von
gerissenen Tragelemente
g
g
U.P. Timioara
Bruchmechanik
Proprieti de
material
Werkstoffeigenschaften
Parametrii MR
K, J,
BM Parameter
K, J,
Spannungen
Defektdimensionen
50
Tensiuni
Dimensiunea
defectului
U.P. Timioara
Bruchmechanik
Kritische Spannung
(Fliegrenze oder
Zugfestigkeit)
SPANNUNG
SPANUNNG
Risszhigkeit des
Materials
DEFEKTDIMENSION
EFORT UNITAR
EFORT UNITAR
MRIMEA
DEFECTULUI
51
Tensiune critic
(limita de curgere sau
la rupere)
p )
rezistena
T
Tenacitatea
it t
la
l
rupere a materialului
U.P. Timioara
Bruchmechanik
Bruch-Bruch
typen
Nachlssigkeit beim Entwurf,

Entwurf bei der
Ausfhrung, Nutzung oder Mntenanz der
Struktur..
Struktur
Verwendung einer neuen technischen Lsung
oder
d eines
i
neuen M
Materials,
i l d
das zu unerwarteten
und ungewnschten Ergebnissen fhrt.
Beispiel:
Beispiel
p : Liberty
y Schiffe
2700 hergestellte Schiffe
400 haben durch Bruch nachgegeben
90 ernsthafte Brche
20 sind in zwei gebrochen
viele Brche sind im Hafen vorgekommen !!!
52
U.P. Timioara
Bruchmechanik
53
U.P. Timioara
Bruchmechanik - Theoretische Grundaspekte

max k t nom
Spannungsanalyse von
defekten Elementen
Konzentrationsfaktor
2b
Punk
Pun
kt A:
max 1
max 1
2a
2
b
/a
b
a
A
2a
a >> b
max
a
2
54
0 max
U.P. Timioara

Spannungsanalyse von defekten Elementen
Die
Berechnung
auf
Grund
von
Konzentrationsfaktoren kt kann im Falle von
spitzen Rissen nicht angewandt werden
werden..
max
Folglich muss man dafr ein anderes BerechBerechu gs ode verwenden
verwenden.
e e de .
nungsmodell
Spannungsintensittsfaktor K - LE
LEBM
BM
George Rakine IRWIN hat im Jahre 1957 eine Grundtheorie der
Bruchmechanik konzipiert, die auf der Beanspruchungs
Beanspruchungs-- und
Verformungsanalyse an der Rissspitze basiert.
basiert. Diese Theorie zeigte,
dass die Beanspruchungszone an der Rissspitze von Faktor K (so
benannt nach seinem Mitarbeiter Joseph KIES, 1952 1954
1954))
determiniert wird
wird,, wobei K der Spannungsintensittsfaktor ist
ist..
55
U.P. Timioara

Die fundamentalen Rissffnungsarten
56
U.P. Timioara
k
m
m/ 2
Amr gij
ij r, fij m0
r
i,j =1, 2, 3
fij() und gij() sind trigonometrische

g
Funktionen von
k und Am - Konstante
Glied S wenn r 0 an der Rissspitze

Glied B 0 wenn r 0 an der Rissspitze
57
K
2r
U.P. Timioara

K
3
cos 1 sin sin

2
2
2
2r
K
3
cos 1 sin
y
i sin
i
2
2
2
2r
K

3
xy
cos sin
i cos
2 2
2
2r
x
n care K factorul de intensitate al tensiunii

r, - coordonatele polare n planul x-y
58
U.P. Timioara
r
Fr r<<a,
r a, das zweite Glied kann vernachlssigt werden:
werden:
lim ij
lim ij
II
lim ij
III
r 0
r 0
r0
KI
2r
K II
2r
K III
2r
fij
I. Modus
fij
II. Modus
II
fij
III
III. Modus
59
U.P. Timioara

In der Rissebene, wenn = 0, wird die tangential Spannung
null, und die direkten Spannungskomponente werden mit Hilfe
folgender Gleichung berechnet:
x y
K
f ()
2r
K
2r
60
U.P. Timioara

Bruchkriterium auf Grund des
Spannungsintensittsfaktors an der Rissspitze
Rissspitze..
K - Konzept
K apl K crit K Ic
Kapl Spannungsintensittsfaktor
Spannungsintensittsfaktor;; hngt sowohl von den ange
ange-wandten Spannungen als auch von den Dimensionen und der
Geometrie des Risses ab
ab..
Kcriti kritischer Wert des Spannungsintensittsfaktors (Risszhigkeit
des Materials);
Materials); ist eine Materialkonstante, die auf experimenteller
Basies determiniert wird
wird..
61
U.P. Timioara
62
U.P. Timioara
63
U.P. Timioara

Elastisch plastischer Bereich der Bruchmechanik
EPB
EP
BM
Bruchmechanische Kennwerte in diesem Bereich:
Bereich:
Rissffnung an der Rissspitze (crack opening displacement

COD),
J - Integralle
Integralle,,
Rissffnung
CTOD
R - Kurve
Kurve..
K 2I
m ys E
fisura real
m 1,0 STP
m 2,0 SDP
uy
fisura iniial
64
ry
U.P. Timioara

J - Integralle
I t
ll
J ( Wdy Ti
T
ds
u
u i
ds)
x
- Verformungsenergie je Flcheneinheit
W ijdij
0
- Integrationsweg
- Spannungsvektor T ij n ij
- Wegelement des Integrationsweges
- Verschiebungsvektor des Integrationsweges
65
U.P. Timioara
Bruchkriterien
I crit Ic
J I J crit J Ic
66
U.P. Timioara
CAPITOLUL 3.
(a) Probe C(T

C(T) (Compact specimen)
(b) Probe DC(T)

(Disk-shaped
(Disk
shaped compact specimen)
P,
P,
a
a
1.25W
U.P. Timioara
CAPITOLUL 3.
(c) Probe SEN(B) (Single edge notched bend specimen)

ncovoiere
co o e e n 3 pu
puncte
cte
P/2
P/2
P,
U.P. Timioara
CAPITOLUL 3.
(d) Probe M(T) (Middle tension panel)

Central
Ce t a C
Crack
ac
(e) Probe A(T) (Arc-shaped)
2W
P,
B
B
a
2a
r1
r2
x
U.P. Timioara
CAPITOLUL 3.
Soluii - KI
a
Notaie a =
W
(a) Epruvete
Epr ete CT
KI
2a
1 a
3 2
0.886 4.64a 13.32a 2 14.72a 3 5.60a 4
(b) Epruvete DCT
KI
2a
1 a
3 2
0.76 4.8 a 11.58 a
11.43 a 4.08 a
3
(c) Epruvete SENB
S
3
a
P
2
W
KI
1.99 a 1 a 2.15 3.93a 2.7a
32
B W
21 2a
1 a
U.P. Timioara
CAPITOLUL 3.
(d) Epruvete MT
KI
a
4
sec
1 0.025a
0.06a
P
B W
(e) Epruvete AT
3 X
2
P
r1
K I 1.9 1.1a 1 0.251 a 1 ga
B W
W
r2
unde
g(a )
1 a
3 2
3.74 6.30a 6.32a 2 2.43a 3
U.P. Timioara
Bruchmechanik
72
U.P. Timioara
Bruchmechanik
73
U.P. Timioara
Bruchmechanik
74
U.P. Timioara
Bruchmechanik
75
U.P. Timioara
76
U.P. Timioara
Bruchmechanik
77
U.P. Timioara

METALICE
Pentru asigurarea siguranei la ruperea fragila exista la ora
actuala doua concepte:
primul
i l se bazeaz
b
pe practica
i
i i
inginereasca;
conditiile
di iil
necesare se exprima prin marca otelului sau cu ajutorul
energiei Charpy;
al doilea porneste de la concluziile mecanicii ruperii; factorul
de intensitate al tensiunii se coreleaz cu valorile energiei
g
Charpy.
78
U.P. Timioara

METALICE
Valoarea KV pentru table cu t =

30 mm din otel St 52-3
52 3 (S355 JR)
Se defineste ca temperatura de tranzitie, temperatura la care
valoarea energiei
g consumate la rupere
p
este de 27 Joule ((Tt ISO - V27)
79
U.P. Timioara

METALICE
Verificarea consta in compararea temperaturii de

exploatare minime TEd cu temperatura de tranzitie TRd
(relatia de mai sus este de aceiasi forma cu relatia generala
de verificare la starea limita a capacitatii portante Sd Rd)
TEd reprezint
p
valoarea de
proiectare a temperaturii
minime de exploatare la care
se calculeaz tensiunile appl.d
80
TRd reprezint valoarea de proiectare a

ductilitatii materialului exprimata in
functie de temperatura TKIc100 lund in
considerare tensiunile efective, viteza
de solicitare si un spor de sigurana
U.P. Timioara

METALICE
NOTA: Temperatura TKIc100

KI 100 este
corelata cu valoarea T27J (energia
Charpy egala cu 27 Jouli)
specificata in normele EN 10025,
EN 10113 sau EN 10137.
81
U.P. Timioara

METALICE
82
U.P. Timioara

METALICE
Tmd este temperatura minima exterioara (a aerului) definita la

nivelul de solicitare corespunztor appl.d.
- Tmd este definita
f
ca temperatura minima a aerului cu o perioada de
revenire de 100 de ani
- appl.d
appl d este tensiunea produsa de actiunile permanente si cele
variabile la temperatura de exploatare minima (TAd)
83
U.P. Timioara

METALICE
Tr este variatia temperaturii

p
datorita p
pierderilor p
prin radiatii
Nota: Tr poate fi considerata in mod acoperitor ca - 5 C
T [C] este diferenta de temperatura determinata de mrimea fisurii ad
si de valorile efective ale tensiunii appl,d
KI
84
appl.d a d
kR6
Y K mat
U.P. Timioara

METALICE
FAD failure
f il
assessmentt diagram:
di
Bewertung der Zulssigkeit von in
Struktur entdeckten Defekten mit Hilfe
FAD Diagrammen (Niveau 1 o. 2)
Bestimmung des zulssigen Endwerts
Defektdimension.
di
die
der
von
und
der
PD 6493
6493::1991 Guidance on Methods for Assessing the Acceptability
of Flaws in Fusion Welded Structures
Structures,
,, British Standards Institution,,
London, 1991
1991..
R6 Method
Assessment of the Integrity of Structures
Containing Defects
Defects, Central Electricity Generating Board (CEGB),
(CEGB) 1986
1986..
BS 7910
7910::1999 Guide on the Methods for Assessing the Acceptability
of Flaws in Metallic Structures,
Structures, British Standards Institution, 1999
1999..
85
U.P. Timioara

METALICE
86
U.P. Timioara

METALICE
87
U.P. Timioara

METALICE
R6 FAD Prozedur
88
U.P. Timioara

METALICE
Vereinfachte
V i f ht Analyse
A l
Ni
Niveau
1
(FAD-1)
BS 7910
7910::1999
89
U.P. Timioara

METALICE
FAD-2
Kr
sau
r
1,2
unzulssig
0,8
0,6
zulssig
l i
0,4
0,2
,
0
0
0,2
0,4
0,6
Ermittlungslinie
0,8
FAD2 LT G
FAD2-LT-G
Normale Analyse Niveau 2

(FAD--2)
((FAD
90
1
FAD2 QT G
FAD2-QT-G
1,2
1,4
FAD2 LT&QT St
FAD2-LT&QT-St
1,6
FAD2 HT UG
FAD2-HT-UG
1,8
Lr
BS 7910:
7910:1999
U.P. Timioara

METALICE
TR reprezint un spor de siguranta ( - indicator de reliabilitate, care

rezulta in functie de probabilitatea de cedare P)
=3,8 rezulta TR = -7 C, iar pentru

=4,3
, rezulta TR = -2 C
91
U.P. Timioara

METALICE
T este valoarea caracteristica a variatiei de temperatura determinata

de viteza de solicitare. Odat cu cresterea vitezei de solicitare trecerea de
p
casanta la cea ductila se deplaseaz
p
spre
p
zona
la comportarea
temperaturilor ridicate
cu
92
U.P. Timioara

METALICE
93
U.P. Timioara

METALICE
TKJC100 reprezint temperatura la care factorul de intensitate a tensiunii are

valoarea KJC= 100 N/mm2m. Deoarece determinarea experimentala a
(
py
acestei mrimi este laborioasa ea se va corela cu valoarea uzuala (Charpy
V) data in standardele de material T27J. Relatia intre cele doua temperaturi
caracteristice de mai sus a fost stabilita de Sanz [2], prin numeroase
ncercri experimentale pe epruvete din oteluri de mrci cuprinse intre S
355 si S 1000, la sfrsitul anilor 70:
TKJC100 = T27J - 18 C
sau alternativ
TKJC27 = T40J - 10 C
94
U.P. Timioara

METALICE
95
U.P. Timioara

METALICE
96
U.P. Timioara
EXEMPLU
97
U.P. Timioara
EXEMPLU
98
U.P. Timioara
EXEMPLU
99
U.P. Timioara
EXEMPLU
100
U.P. Timioara
EXEMPLU
101
U.P. Timioara
EXEMPLU
102
U.P. Timioara
EXEMPLU
103
U.P. Timioara
EXEMPLU
104
U.P. Timioara

Curs Met (Compatibility Mode)

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Curs Met (Compatibility Mode)

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

ALEGEREA CLASELOR DE CALITATE A

Valori Rm pentru ntreaga structur [N/mm ]

Valori medii R p [N/mm ]

Limita de curgere normat [-]

Rezistena ultim la traciune

Distribuia normal [-]

Rezisten ult. la traciune norm. [-]

Tem peratur T [C]

curb de regresiecurb de regresie

(Probe Charpy "V" cu limea redus la 7.5 mm)

Cristalinitatea [%] pentru probe cu h = 2 mm

ALEGEREA OELURILOR PENTRU CONSTRUCII

Alegerea oelurilor pentru construcii metalice se face n

ALEGEREA OELURILOR PENTRU CONSTRUCII

ALEGEREA OELURILOR PENTRU CONSTRUCII

La construciile metalice mbinate cu nituri sau uruburi, fr

ALEGEREA OELURILOR PENTRU CONSTRUCII

ALEGEREA OELURILOR PENTRU CONSTRUCII

ALEGEREA OELURILOR PENTRU CONSTRUCII

Valorile factorului de periculozitate G se rotunjesc la una din

ALEGEREA OELURILOR PENTRU CONSTRUCII

ALEGEREA OELURILOR PENTRU CONSTRUCII

G K B S 1,4 1,0 1,4 1,96 2,0

Fundamentierung von neuen

Nachlssigkeit beim Entwurf,

Bruchmechanik - Theoretische Grundaspekte

Bruchmechanik - Theoretische Grundaspekte

Bruchmechanik - Theoretische Grundaspekte

Bruchmechanik - Theoretische Grundaspekte

fij() und gij() sind trigonometrische

Glied S wenn r 0 an der Rissspitze

Bruchmechanik - Theoretische Grundaspekte

cos 1 sin sin

n care K factorul de intensitate al tensiunii

Bruchmechanik - Theoretische Grundaspekte

Bruchmechanik - Theoretische Grundaspekte

Bruchmechanik - Theoretische Grundaspekte

Bruchmechanik - Theoretische Grundaspekte

Bruchmechanik - Theoretische Grundaspekte

Bruchmechanik - Theoretische Grundaspekte

Rissffnung an der Rissspitze (crack opening displacement

Bruchmechanik - Theoretische Grundaspekte

Bruchmechanik - Theoretische Grundaspekte

(a) Probe C(T

(b) Probe DC(T)

(c) Probe SEN(B) (Single edge notched bend specimen)

(d) Probe M(T) (Middle tension panel)

(e) Probe A(T) (Arc-shaped)

0.886 4.64a 13.32a 2 14.72a 3 5.60a 4

(b) Epruvete DCT

0.76 4.8 a 11.58 a

(c) Epruvete SENB

3.74 6.30a 6.32a 2 2.43a 3

Bruchmechanik - Theoretische Grundaspekte

ALEGEREA OELURILOR PENTRU CONSTRUCII

ALEGEREA OELURILOR PENTRU CONSTRUCII

Valoarea KV pentru table cu t =

ALEGEREA OELURILOR PENTRU CONSTRUCII

Verificarea consta in compararea temperaturii de

TRd reprezint valoarea de proiectare a

ALEGEREA OELURILOR PENTRU CONSTRUCII

NOTA: Temperatura TKIc100

ALEGEREA OELURILOR PENTRU CONSTRUCII