Capitolul 5 TAMENTUL LEZIUNILOR ODONTALE CORONARE PRIN METODA RECONSTITUIRII Metcda reconstituirii consté in aplicarea unor microproteze cu pul reconstituirii morfologice si tunctionale a dinfilor afectati rin leziuni odontale coronare. Terapia leziunilor odontale coronare prin incrustajil este foar- asemanatoare cu tratamentul conservativ al leziunilor odontale wre prin obturafii. Incrustafia reprezinta o obturajie rigid’ ce se nevoie de o axa de insertie bine precizata si suprafete verticale at permite insertia si fixarea ei definitiva. Incrustafiile ca microprotez’ au fost propuse in anul 1884 de fancezul E. de Saran, iar in anul 1904 Olendorf a descris aceasta toda de confectionare a incrustatiilor prin turnare. 5.1, Indicatii, contraindicatii si clasificari dicate in urmatoarele situalii clinice: a) 1a {aurarea morfologiei coroanei dentare cu leziuni parliale provo- te de caria dentara, fracturi traumatice si abraziuni exagerate, atamentul carora prin intermediul obturatiilor este imposihil sau fectiv; b) ca clemente de agregare a diferitelor lucrari_prote- ice (punfi dentare, proteze mobile); c) ca dispozitiv de sinare a infilor cu. grad patologic de mobilifate; d) ca elemente de echili- fare_a ocluziei, realizind stopuri ocluzale stabile la nivelul fele- F ocluzale ale dinfilor afectati Contraindicatiile terapiei prin incrustatii reies din tablout cli- i, Incrustatiile nu sint aplicate pe din{ii temporari, in caz de le- juni coronare intinae sau_greu accesibile, 1a pacientii eu o predis ozitie 1a caria dentara, tn cazurile de dereglari ale psihicei, la pit si adolescenti pind la 18 ani. Apreciind indicafiile catre tratamentul leziunilor odontale coro- fare prin intermediul incrustatiilor, este necesar de a ne conduce le tablou! clinic, determinindu-se in primul rind caracterul leziu- ii dupa una din'numeroasele clasificari propuse. Cea mai frecvent folosita clasificare a leziunilor odontale cari- se este clasifiearea dupa Black (1881), care distinge 5 clase de iu Incrustajiile sint i 137Clasa I include cavitatile situate in sanfurile si gropifele sm: {ului pe suprafata ocluzala a molarilor si premolarilor, in santuti pitele vestibulare sau orale, la fel si in gropijele orale incisivilor superiori. Clasa a 2-a cuprinde cavitatile de pe suprafetele proximale al molarilor si premolarilor. Clasa a 3-a cuprinde cavitatile de pe felele proximale ale dint lor frontali, cind unghiul incisiv nu este compromis. Clasa a 4-a include cavitatile de pe fetele proximale ale in vilor cu. unghiurile ineizale afectate sau care nu se pot pastr Clasa a 5-a numara varietatile de cavitd{i situate in treimea vieala a fetelor vestibulare sau linguale ale dintilor. D. ‘Titrin, din particularitafile confectionarii incrusta lor turnate din aliaje, a propus urmatoarea clasificare a le odontale coronare impartindu-le in 3 clase. Clasa 1 —varietatile de leziuni localizate pe suprafetele oriz tale (ocluzale) ale dinfilor. Clasa a 2-a—leziunile localizate pe suprafetele verticale al dintilor (proximala, vestibulara, orala). Clasa a 3-a —leriunile mixte. V. Kirilenko a elaborat o clasificare a leziunilor odontale cor nare ce std la baza confectionarii incrustatiilor din acrilate, f par{ind leziunile coronare in dou clase. Clasa 1 — leziunile dintilor devitalizati. Clasa a 2-a—leziunile dinfilor vitali, care tn dependenti localizarea lor, se impart in 4 subdiviziuni: a) leziunile situate pe una sau ambele suprafele coronare pi ximale sau proximala-ocluzali a dintilor laterali; b) leziunile dinjilor frontali situate pe suprafetele proximal cu defect unghiulare; c) toate leziunile pe orice suprafaté afar’ de cea proximal 4d) leziunile atipice Clasificarea moderna cu caracter international pre rea leziunilor prin folosirea primelor litere ale denumi tei coronare atacate: O — ocluzala; M — meziala; D — linguala; MOD — meziala, ocluzala, distala ete 'V. Milikeviei, pentru determina gradul de leziune corona pentru clascle I'si a Il-a dupa Black, propus indexul -leziun suprafefei ocluzale a dintelui_ (ILSOD), Indexul. prezintd_coraps tul dintre dimensiunile suprafetei atacate si toata suprafata oclt zal. Suprafaja ocluzalé total’ ca si cea lezatd este determinat cu ajutorul unei plicufe clastice si transparente gradata in mm. D ca ILSOD nu depaseste 0,.2—0,3 mm#, atunei se recomanda tnen tafii metalice. Dacd acest indice constituie 0,4—0,5 mm? — ineru: fafia se intinde si se sprilin’ pe cuspizii coronari. Dac acest indi ce este egal cu 0,6 mm? si mai mult, atunci se acopera toata supr fata ocluzala a dintelui, Cunostintele in ce priveste structura fest turilor dure ne vor permite sa formim asa 0 cavitate, ca prism smaljului s4 nu piarda legatura cu dentina, Cunoasterea grosi 138Fig. 50. Zonele nepericuloase (hagurate) la din{ii fromtall (A) si dintii laterali (B): D — distal; M —'mezial; © — oral; V — vestibular ulurilor dure si @ topografiet cavitatii dintelui nu permit perfo- ea camerei pulpare. La prepararea dintilor pentru incrustajii buie sa tinem cont de zonele periculoase si nepericuloase de- rminate de mai multi savanti E. Gavrilov si N. Aboimasov au studiat aceste zone pentru din- i frontali, iar B. Kliuev si E. Gavrilov—pentru dinfii laterali ‘ig, 50 A,'B). La prepararea cavitajilor in zonele periculoase neha- ate) trebuie sé fim foarte atenti, deoarece stratul tesutului dur lv subjire sf apare pericolul perforatiet camerel pulpare, pe cind celelalte zone avem posibilitatea de a prepara cavitatea mai Clasificarea incrusiafiilor. Aceste microproteze sint clasificate dupa mai multe criterit: 1. Conform destinajiei: a) inerustafii ce restabilese morfologia fonara si functia dintelui: b) incrustatii ca elemente de agregare diferitelor lucrari protetice; c) cu functii mixte, 2. Conform raportului cu dintele de suport: a) incrustafii intra- isulare (inlay); b) incrusta{ii extratisulare (onlay); c) inerustatii -extratisilare (inlay-onlay); d) inerustafii cu pivoturi intra- tinare supra sau parapulpare (pinlay); e) incrustatii corono- diculare (inlay corono-radicular) 3, Conform materialului din care se confectioneaza: a) metalice: liajcle aurului (titlul 900, aur-platina, titlul 750); aliajele ar- int-paladiu; aliajele de tip’ crom-cobalt; b) acrilice; ©) din porte- i; d) mixte (metaloacrilice, metaloceramice) 4. Conform modului de modelare a machetet: a) direct; b) in: ct; €)mixt Conform modului de confectionare: a) tntr-o sedin\a; b) in ai multe sedinfe. 6 Conform numarului suprafejelor dintetui, ce vin in contact incrustatia extratisulard: a) incrustalii monofete, b) incrusta fee; c) incrustafii trifefe; d) incrustafii quadrifefe. Aceste onlay- 139uuri_mai poartd denumirea de coroane parfiale 1/4, 2/4, 3/4, 4/5. Ins coroane partiale pot fi numite numai onlay-urile 3/4 si 4/5. 7. Conform clasei cavita{ilor (Black): a) incrustatii, pentru vitati de cl. 1; b) incrustafii pentru cavitéti de cl. a Hea; ¢) in: crustafii pentru cavitati de cl. a [ll-a; d) incrustatii pentru cavitati de cl. a IV-a; e) incrustatii pentru cavitati de el. @ V-a 5.2, Etapele clinico-tehnice de tratament prin reconstituire Pentru realizarea unei incrustatii sint necesare urmatoarele eta- pe clinico-tehnice: clinicd — pregéitirea cavitatii, obtinerea ampren- tei sau machetei; Iaborator —obtinerea modelului si modelarea ma~ chetel in cazul unei amprente sau ambalarea si turnarea machete daca macheta inerustatiei a fost confectionata prin metoda directa: clinic —prelucrares si proba incrustatiei in cavitatea bueala si ci mentarea incrustatiei Pregitirea cavitafti pentru incrustafle. Pentru a confectiona o incrustatie este necesar de a pregati cavitatea corespunzatoarc, La baza acestei manopere stau principiile biologice si mecanice, adica influenta ce o poate avea slefuirea dintelui asupra unor regiuni mai mult sau mai putin indepartate ale organismului, cit si lega turile intime ce exist intre pulp& si dentin, Este stiut c& pupa reactioneaz’ la toti factorii ce influenteaza asupra dintelul ma- rindu-i rezistenta. Prepararea bruscd si rapid’ a cavitatii nu per- mite instalarea reactiei de autoconservare a pulpei, Pentru a evita acest fenomen in cazul prepararii unei cavitati pentru aplicarea in- crustatiilor pe un dinte sanatos, se va ciuta si se slefuiascd cit mai pujin dentina sénatoasd, spre a menaja integritatea pulpei. Covitatca pregatita pentru o incrustatic trebi fic nereten tiva in axul de introducere a incrustafiei si retentiva in toate cele- lalte sensuri, Reiesind din acest principiu, 0 cavitate pentru incrus- latie trebuie s8 corespund urmitoarelor cerinte: 1, Cavitatea trebuie s8 fie preparata nu numai tn limitele smal {ului, dar numaidectt si in limitete dentinei 2. Peretii verticali ai cavitatii 4 fie paraleli intre ef sau usor sa divieze, pentru a putea fi detasata ugor din cavitatea bucala macheta din ceara si a introduce incrustatia 3. Planseul cavitatii trebuie si fie paralel camerei pulpare avind © directic strict orizontala. AAcest perete trebuie si aiba 0 grosime satistiedtoare contrapuntndt-se cu succes presiunilor masticatoare din directia incrustafiei 4, Pentru profilaxia recidivei cariei este necesar de itatea in limitele fesuturilor sindtoase. Este obligatorie crearea punctelor retentive pentru a asigura © bund fixare a incrustatiei largi ca 40