TEST nr.1.

I. tiintele sociale, in general, tiintele juridice, in special: concept, trasaturi, exigente, interactiuni. 1.1 Caracterizati tiinta i trasaturile
distinctive ale tiintelor juridice. Stiinta - o activitate care are drept scop cunoaterea naturii i a societatii.Una dintre particularitatile tiintei consta in aceea ca ea aduna, siste matizeaza i analizeaza faptele referitoare la un domeniu sau altul al realitatii, in procesul dezvoltarii istorice fiecare tiinta elaboreaza un sistem intreg de metode speciale de
cercetare: observarea, colectarea de informatii, organizarea de experimente etc. Principalele trasaturi ale unei stiinte sint: veridicitatea, rationalitatea, verificabilitatea,
perfectibilitatea. 1.2 Determinati criteriile de clasificare a tiintelor, in general, i a celor juridice in special, stabilind legatura dintre ele . Clasificarea tiintelor
juridice : 1.Teoria generala a dreptului i statului ca o tiinta juridica de sinteza; 2.tiintele juridice istorice3.tiinte juridice de ramura 4.tiinte juridice interramurale 5.tiinte juridice .
6.Stiinta dreptului international. 1.3 Argumentati necesitatea studierii teoriei generale a dreptului pentru un viitor jurist, estimind rolul acesteia in studiul
celorlalte tiinte juridice. Teoria generala a dreptului i statului ocupa un loc deosebit atit in sistemul tiintelor sociale, cit i in sistemul tiintelor juridice.Dupa cum mentiona
Constantin Stere, tiinta dreptului este o tiinta eminamente practica, in sensul kantian al cuvintului: ea trebuie sa puna norme pentru viitor, trebuie sa corespunda scopurilor pe care
i le propune societatea; ea, intr-un cuvint se adreseaza legislatorului. Teoria, in general, i teoria dreptului i statului, in particular, este rezultatul productiei spirituale obteti. Ea este
cea care definitiveaza scopurile activitatii umane i determina mijloacele de realizare a lor. Cu alte cuvinte, ea este conceperea practicii existente. II.Evidentiati i caracterizati
drepturile politice. 2.1.Identificati drepturile politice consacrate de Constitutia Republicii Moldova. Secretul corespondentei;Libertatea contiintei;Libertatea opiniei i
a exprimarii;Libertatea partidelor i a altor organizatii social-politice. 2.2 Expuneti continutul drepturilor politice consacrate de Constitutia Republicii Moldova.
Secretul corespondentei(1) Statul asigura secretul scrisorilor, al telegramelor, al altor trimiteri potale, al convorbirilor telefonice i al celorlalte mijloace legale de comunicare. (2)
De la prevederile alineatului (1) se poate deroga prin lege in cazurile cind aceasta derogare este necesara in interesele securitatii nationale, bunastarii economice a tarii, ordinii
publice i in scopul prevenirii infractiunilor.Libertatea contiintei(1) Libertatea contiintei este garantata. Ea trebuie sa se manifeste in spirit de toleranta i de respect reciproc.
(2) Cultele religioase sint libere i se organizeaza potrivit statutelor proprii, in conditiile legii.(3) In relatiile dintre cultele religioase sint interzise orice manifestari de
invrajbire. (4) Cultele religioase sint autonome, separate de stat i se bucura de sprijinul acestuia, inclusiv prin inlesnirea asistentei religioase in armata, in spitale, in penitenciare,
in aziluri i in orfelinate.Libertatea opiniei i a exprimarii(1) Oricarui cetatean ii este garantata libertatea gindirii, a opiniei, precum i libertatea exprimarii in public prin cuvint,
imagine sau prin alt mijloc posibil.(2) Libertatea exprimarii nu poate prejudicia onoarea, demnitatea sau dreptul altei persoane la viziune proprie. (3) Sint interzise i pedepsite
prin lege contestarea i defaimarea statului i a poporului, indemnul la razboi de agresiune, la ura nationala, rasiala sau religioasa, incitarea la discriminare,la separatism
teritorial,la violenta publica, precum i alte manifestari ce atenteaza la regimul constitutional.Libertatea partidelor i a altor organizatii social-politice. (1) Cetatenii se pot asocia
liber in partide i in alte organizatii social-politice. Ele contribuie la definirea i la exprimarea vointei politice a cetatenilor i, in conditiile legii, participa la alegeri. (2) Partidele i
alte organizatii social-politice sint egale in fata legii.(3) Statul asigura respectarea drepturilor i intereselor legitime ale partidelor i ale altor organizatii social-politice.(4) Partidele
i alte organizatii social-politice care, prin scopurile ori prin activitatea lor, militeaza impotriva pluralismului politic, a principiilor statului de drept, a suveranitatii i
independentei, a integritatii teritoriale a Republicii Moldova sint neconstitutionale. (5) Asociatiile secrete sint interzise.(6) Activitatea partidelor constituite din cetateni straini
este interzisa.(7) Functiile publice ai caror titulari nu pot face parte din partide se stabilesc prin lege organica. 2.3 Argumentati continutul cadrului normativ juridic
national i international a drepturilor civile i politice.Orice persoana are dreptul sa dispuna de sine insai aa cum considera ea de cuviinta, cu conditia sa nu incalce
drepturile i libertatile altora, ordinea publica, bunele moravuri. in constitutiile unor state, de exemplu, Constitutia Romniei, art. 26 alin. (2), se stipuleaza ca persoana fizica are
dreptul sa dispuna de ea insai, daca nu incalca drepturile i libertatile altora, ordinea publica sau bunele moravuri. Din continutul unor asemenea dispozitii constitutionale decurge
urmatoarele: numai persoana poate dispune de fiinta sa, de integritatea sa fizicai de libertatea sa;orice persoana are dreptul-de a dispune de corpul sau. DR.Polit. : Libertatea
exprimarii este limitata de interdictia de a prejudicia onoarea, demnitatea sau dreptul altei persoane la viziune proprie(Constitutia Republicii Moldova, art.v32 alin. (2); Pactul
internationalcu privire la drepturile civile i politice (art. 19)), lucru care nu poate fi spus despre o parte din presa nationala, urmarind scopuri comerciale(sporirea tirajului), nu
respecta aceasta interdictie. DR. CIVIL: Abolirea pedepsei cu moartea este definitiva. in presanationala discutiile pe marginea acestei probleme continua, cautnd-se argumente pro
i contra acestei masuri de constrngere.Dreptul la viata asigura, totodata, inviolabilitatea fizica i psihica a persoanei. Conventia europeana a drepturilor omului (art. 3)-w evoca
urmatoarele: nimeni nu poate fi supus torturii, nici pedepselor sau tratamentelor inumane ori degradante. Garantiile esentiale ale acestor drepturi ale cetatenilor Republicii Moldova
le constituie interdictiile absolute insei iin art. 24 alin. (2) din Constitutie, in care se spune: nimeni nu va fi supusla torturi, nici la pedepse sau tratamente crude,inumane ori
degradante.

TEST nr. 2 .Subiectul

1.Teoria generala a dreptului n sistemul stiintelor sociale si n sistemul stiintelor juridice. 1.1 Distingeti specificul si
trasaturile teoriei generale a dreptului ca stiinta. In cadrul primei grupe de stiinte juridice se nscrie teoria generala a dreptului si statului ca disciplina de sinteza. Teoria
generala a dreptului si statului se caracterizeaza ca o stiinta:1 Filozofica 2. Politica 3. Politico-juridica 4. Juridica. Desi teoria generala a dreptului si statului e o stiinta generala si
abstracta, ea nu se ridica la nivelul de teoretizare a filosofici, limitndu-se doar la cercetarea si formularea legilor care genereaza doar fenomenele juridice. teoria generala a
dreptului si statului pare a fi o stiinta politico-juridica.2 Spre deosebire de celelalte stiinte politice, teoria generala a dreptului si statului studiaza nu numai fenomenele politice (stat,
puterea de stat, democratia etc.), ci si juridice (norma juridica, raport juridic, raspundere juridica etc.). Politicul si juridicul snt strns legate ntre ele si nu pot fi concepute ca niste
categorii izolate. Asa, de exemplu, realizarea puterii de stat (politicul) impune anumite forme organizatorice. Realizarea puterii de stat se face prin intermediul institutiilor
politico-juridice. Teoria generala a dreptului, fiind o disciplina de orientare, care are drept scop sa determine ce este dreptul, ce este statul, este totodata un studiu de ansamblu,
Rezulta, deci, ca teoria generala a dreptului si statului nu se limiteaza doar la cercetarea unor elemente ale dreptului si statului. Ea stabileste ceea ce leaga aceste elemente,
interactiunea lor n cadrul realitatii juridice, legitatile aparitiei si dezvoltarii lor. 1.2 Determinati locul si rolul teoriei generale a dreptului n sistemul stiintelor
sociale si juridice. Specificul stiintelor juridice, in comparatie cu alte stiinte sociale, consta In faptul ca acestea studiaza att legile obiective ale existentei statului si dreptului, ct
si normele juridice cuprinse In actele normative n vigoare. Stiintele juridice se dezvolta In strnsa legatura cu practica privind constructia de stat si juridica, prin aceasta
ntelegnd, aici, activitatea organelor de stat in cadrul procesului de elaborare a normelor juridice, precum si de aplicare a lor. 1.3. Estimati functiile teoriei generale a
dreptului ca stiinta juridica. Functia teoretica consta n elaborarea ipotezelor, teoriilor, conceptelor, principiilor, prin care snt interpretate domeniile pe care le cerceteaza.Functia
practica consta n cunoasterea modalitatilor n care fenomenele juridice se manifesta n viata sociala, prin propuneri de reformare a realitatii juridice..Functia cognitiva.
Cunoasterea stiintifica a realitatii sociale a dreptului.Functia explicativa. Dupa cunoasterea, descrierea unor fenomene juridice, urmatorul pas al cercetatorului va fi explicarea
acestora..Functia critica. Descoperirea si interpretarea fenomenelor juridice snt, indiscutabil, absolut necesare, dar nu si suficiente n procesul cognitiv. Functia didactica.
Concomitent cu procesul de afirmare a teoriei generale a dreptului si statului n sistemul general al stiintelor, asistam si la impunerea valentelor ei stiintifice n procesul de
pregatire a viitorilor juristi. Functia de cercetare si formulare a legilor, care guverneaza fenomenele juridice n parte si ntreaga realitate juridica a societatii,
n aceasta ordine de ideii, pentru a nu ramne n urma de viata, teoria trebuie sa se dezvolte nentrerupt, naintnd generalizari noi si aprofundnd adevarurile de acum stabilite;
Functia euristica, ce consta n elaborarea principiilor, metodelor si mijloacelor de cercetare a fenomenelor si proceselor politico-juridice. O buna cunoastere, explicare si interpretare
a realitatii juridice necesita o metodologie corespunzatoare; Functia antologica, ce se manifesta prin evidentierea celor mai generale legi ale existentei fenomenelor si institutiilor
politico-juridice si explicarea destinatiilor lor sociale; Functia previziunii stiintifice, care consta n prezicerea bazata pe generalizarea datelor teoretice si experimentale si pe
cunoasterea legitatilor obiective ale dezvoltarii fenomenelor si procese lor juridice.Functia de generalizare si sintetizare a cunostintelor furnizatede stiintele juridice de
ramura.Functia metodologica fata de stiintele juridice de ramura.Functia educativa, ce se manifesta prin introducere tuturor celor interesati n lumea dreptului.Functia
ideologica, care consta n elaborarea unor conceptii, teorii despre drept, stat, realitatea juridica a societatii. Subiectul 2. Notiune de Guvern si locul lui n sistemul
autoritatilor publice din Republica Moldova . 2.1 Dati definitia de Guvern, relatati despre functiile si durata mandatului Guvernului Republicii
Moldova. Guvernul Republicii Moldova este autoritatea publica executiva suprema responsabila n fata Parlamentului. Guvernul este mputernicit sa rezolve toateproblemele
administrarii publice. Guvernul asigura realizarea politicii interne si externe a statului si exercita conducerea generala a administratiei publice. In exercitareaatributiilor, Guvernul
se conduce de programul sau de activitate, acceptat deParlament. Guvernul si exercita mandatul pna la data validarii alegerilor pentru un nou Parlament. Guvernul, n cazul
exprimarii votului de nencredere de catre Parlament,al demisiei Prim-ministrului ndeplineste numai functiile de administrare a treburilor publice, pna la depunerea juramntului
de catre membrii noului Guvern. 2.2 Stabiliti raporturile Guvernului cu alte autoritati publice si locul Guvernului n sistemul autoritatilor
publice.RAPORTURILE GUVERNULUI CU PARLAMENTUL.Informarea Parlamentului: Guvernul este responsabil n fata Parlamentului si prezinta informatiile si
documentele cerute de acesta, de comisiile lui si de deputati.Membrii Guvernului au acces la lucrarile Parlamentului. Daca li se solicita prezenta, participarea lor este
obligatorie.Exprimarea nencrederii: Parlamentul, la propunerea a cel putin o patrime din deputati, si poate exprima nencrederea n Guvern, cu votul majoritatii deputatilor.
Angajarea raspunderii Guvernului: Guvernul si poate angaja raspunderea n fata Parlamentului asupra unui program, unei declaratii de politica generala sau unui proiect de
lege. 2.3 Evaluati legislatia referitor la asigurarea independentei si stabilitatii Guvernului Republicii Moldova, si dupa caz, formulati propuneri. Partidele si
alte organizatii social-politice care, prin scopurile ori prin activitatea lor, militeaza mpotriva pluralismului politic, a principiilor statului de drept, a suveranitatii si
independentei, a integritatii teritoriale a Republicii Moldova snt neconstitutionale.