Tomuta Maria

clasa a XII-a C
Filosofia in opera lui Lucian Blaga
Scriitorul,filosoful si profesorul Lucian Blaga a fost una
dintre cele mai importante figuri ale culturii romanesti
contemporane.Initial expresionista,lirica sa este deschisa
miracolelor si cultivarii vitalismului dionisiac.
Pana la varsta de 4 ani viitorul mester al cuvantului nu a
articulat nici o vorba, nici cuvantul vital mama.S-ar spune
ca in cei 4 ani de mutenie Blaga si-a insusit in mod inconstient
Inavatatura lui Atman(=tacerea),despre care scrie mai tarziu
in Geneza metaforei si sensul culturii (1937). A urmat cursuri
liceale la Brasov si a facut trei ani de teologie la Sibiu. Studiile
filosofice le-a facut la Universitatea din Viena, unde a obtinut
si titlul de doctor, cu teza Kultur und Erkenntnis (1920).Intre
1926 si 1939 a indeplinit diferite functii in diplomatie
(Varsovia, Praga, Viena, Berna, Lisabona).A fost numit
profesor la Universitate din Cluj la o catedra creata in mod
special pentru el (Filosofia culturii).
Sistemul sau filosofic, comparabil ca anvergura si ca
arhitectura a ideilor cu acela lui Hegel, iar ca expresie literara
cu opera lui Nietzsche sau Bergson, este cuprins intr-o suita de
trilogii:Trilogia cunoasterii (Eonul dogmatic, 1931;
Cunoasterea luciferica, 1933; Cenzura transcendenta, 1937),
Trilogia culturii (Orizont si stil ,1935 Geneza metaforei si
sensul culturii), Trilogia valorilor (Arta si valoare, 1939;
Despre gandirea magica; Religie si spirit, Stiinta si creatie
1942). O a patra trilogie, cosmologica, ar fi urmat sa
grupeze Diferentialele divine (1940), Aspecte antropologice
(1948) si Fiinta istorica (lucrare editata postum, 1977). In
Experimentul si spiritul matematic (editare postuma, 1969),

Blaga analizeaza evolutia stiintelor exacte de-a lungul a trei

mari etape: aristotelica,galileo-newtoniana si einsteiniana,
reliefand implicatiile metafizice ale acestora.
In esenta sa, filosofia lui Blaga este o reflectie inspirata
asupra conditiei omului in univers, in fata asa-zisului Mare
Anonim, care in conceptia filosofului este un produs miticfilosofic al imaginatiei cautatoare de sensuri ultime, caruia I
se atribuie atat calitati divine cat si calitati demonice. In
conceptia Blaga, modul de existenta in lume data si pentru
autoconservare constituie baza vietii umane, dar omul isi
cucereste plenititudinea si demnitatea printr-un al doilea mod
de existenta in orizontul misterului, unde din preom devine
om deplin prin incercari perpetue de a-si releva siesi
misterul, in pofida cenzurii transcendente impuse de Marele
Anonim.
Oricum, miturile, viziunile religioase, conceptii metafizice,
teoriile stiintifice operele de arta si de civilizatie sunt
rezultatul aspiratiei omului de a se ridica la un mod de fiintare
mult superior celui al animalului, trezindu-I mandria si
satisfactia singularitatii.