Sunteți pe pagina 1din 15

RUGĂ PENTRU POET

In Memoriam Grigore Vieru


Activitate extracurriculară

Propunător:
Dr. MARIANA MARIN,
IŞE, or. Chişinău, Republica Moldova

17 ianuarie 2010
RUGĂ PENTRU POET
In Memoriam Grigore Vieru
1935-2009

In Memoriam Grigore Vieru: Propunător Mariana Marin


- Pe fundalul melodiei Reaprindeţi candela şase elevi vor apărea în scenă
recitând pe rând versurile poemului-dedicaţie Sunt ostenit de-atâta
Rugăciune... - Nicolae Nicoara-Horia

Elev 1: Lăsaţi-mă să m’odihnesc Adesori nu te-am băgat în


puţin seamă,
În Lacrima ce mi-a fost dată mie Ne tot vorbeai de flori şi de
Din Ochiul Creatorului divin Carpaţi,
Să locuiesc aici în Poezie... Ne tot plângeai despre-o anume
Mamă,
Elev 2: Zăpada peste mine să se-
aştearnă- Elev 5: De Dorul ei de pe-un
Nu trebuia, nu trebuia să mori! picior de plai
În jurul meu acum e-atâta iarnă Că nu îşi are-Acasă toţi copiii-
Şi soarele se-ascunde după nori; La despărţirea ta şi mereu-vai!
Noi ne slăvim plecaţii şi nu
Elev 3: E vinovat şi el că tu te-ai viii!
dus,
Spre ceruri gândul dacă mi-l Elev 6: Sunt ostenit de-atâta
ridic Rugăciune,
Parcă aud dojana ta de sus- Lăsaţi-mă să m’odihnesc puţin,
„Nu am, moarte, cu tine nimic”! Măcar acum fă, Doamne, o
minune
Elev 4: Şi cât ai stat tu, frate, Cu neamul meu- să îl trezeşti.
printre fraţi, Amin

Prezentatorul: Un an fără poet... Am avut la dispoziţie mii de zile


pentru a ne bucura de prezenţa în mijlocul nostru a lui Grigore
Vieru. N-am făcut-o. Aşa cum nu ne mai uităm de multă vreme la
cer, decât pentru a afla dacă trebuie să luăm cu noi umbrela, aşa l-
am ignorat ani la rând pe unul din cei mai sensibili poeţi din câţi au
scris în limba română, poet care, departe de a ne fi ţinut în vreun fel
la distanţă, era prietenos şi accesibil (Revista România Literară:
Alex. Ştefănescu)

- Pe fundal de melodie câte un copil va trece de masa de


scris amenajată în centrul sălii şi vor citi din Cartea vieţii
poetului.

In Memoriam Grigore Vieru: Propunător Mariana Marin


- Răsfoind în cartea vieţii ...

Elev 1: Grigore Vieru s-a născut la 14 februarie


1935, în comuna Pererâta din raionul Briceni (fostul
judeţ Hotin), comună aşezată pe malul stâng al
Prutului, la mică distanţă de Miorcanii lui Ion Pillat
de pe malul drept.

Elev 2: După absolvirea liceului, la Lipcani, urmează cursurile


Institutului Pedagogic "Ion Creangă" din Chişinău, pe care le încheie
în 1957. În acelaşi an îi apare şi prima sa carte, Alarma, cuprinzând
versuri pentru copii. Începe Facultatea de Filologie şi Istorie, dar n-o
termină, neavând mijloacele materiale necesare. Lucrează ca
redactor la revista "Nistru" a Uniunii Scriitorilor din R.S.S.
Moldovenească. Volumul de versuri Numele tău, 1968 şi cele care
urmează au ecou în conştiinţa publică, remarcându-se prin
simplitate, printr-un sentimentalism răscolitor, prin nostalgia stilului
de viaţă românesc, distrus de sovietici în Basarabia.

Elev 3: În 1973 i se îndeplineşte dorinţa arzătoare de a vizita


România: "Dacă visul unora a fost ori este să ajungă în Cosmos, eu
viaţa întreagă am visat să trec Prutul." În România este primit cu
dragoste, ca un erou al cauzei româneşti. Şi în Basarabia începe să
aibă o aureolă de tribun.

Elev 4: În perioada 1987-1989 participă cu înflăcărare şi curaj,


alături de alţi intelectuali basarabeni, la bătălia pentru limba română,
care se încheie victorios prin adoptarea, la 31 august 1989, a unei
legi care consacră folosirea limbii române ca limbă oficială şi
revenirea la alfabetul latin.

Prezentarea expoziţiei de carte vieriană

In Memoriam Grigore Vieru: Propunător Mariana Marin


Elev 5: A lăsat pentru generaţii apără, Chişinău, 1983; Scrieri
întregi cărţi pentru copii. Alarma, alese, Chişinău, Ed. Literatura
Chişinău, 1957 (versuri); Poezii artistică, 1984; Cel care sunt, ant.
de seama voastră, Chişinău, 1967; şi pref. de Mihai Cimpoi,
Abecedarul (în colab.), Chişinău, Chişinău, Ed. Literatura artistică,
1970; Albinuţa (abecedar), 1987 (cupr. şi confesiuni,
Chişinău, 1979 (ed. a II-a, Buc., interviuri etc.), Rădăcina de foc,
1994); Să facem cunoştinţă, poeme şi confesiuni, cuv. în. de
versuri pentru cei mici, Chişinău, Ioan Alexandru, postf. de Victor
1989; Spune-i soarelui o poezie, Crăciun, ed. ilustr. de Sabin
versuri pentru copii, Chişinău, Bălaşa, ant. şi îngr. de ed. Arcadie
1989. Donos, Buc., Ed. Univ., 1988;
Mama, Chişinău, 1989; Hristos nu
Elev 6: Poeziile sale vor bucura
are nici o vină (poeme şi cântece),
secole înainte sufletele omeneşti:
cuv. în. de Carolina Ilica, ant.,
Numele tău, Chişinău, 1968;
îngr. ed. şi postf. de Dumitru M.
Aproape, Chişinău, 1974; Un
Ion, Bucureşti, Ed.
verde ne vede, Chişinău, Ed.
Orient/Occident, 1991; Curăţirea
Lumina, 1976; Fiindcă iubesc,
fântânii, Galaţi, Ed. Porto-Franco,
Chişinău, Ed. Literatura artistică,
1993; Rugăciune pentru mama,
1980; Izvorul şi clipa, ant. de
Craiova, 1994; Taina care mă
Mircea Radu Iacoban, pref. de
apără, prefaţă de Mihai Ungheanu,
Marin Sorescu, portret de Sabin
Buc., Ed. Minerva, 1997. La
Bălaşa, Buc., Ed. Alb., col.
editura Litera Internaţional şi
"CMFP", 1981; Taina care mă
Grupul Editorial Litera apare ediţia
In Memoriam Grigore Vieru: Propunător Mariana Marin
a IV-a, revăzută şi adăugită a cărţii Internaţional – Volum Ontologic
“Acum şi in veac” (Colecţia de autor 550 pagini – “Cartea
Biblioteca şcolarului, serie nouă) Vietii Mele” (Colecţia Biblioteca
şi ediţia a II-a revăzută şi adăugită de aur, serie nouă) (2002); „Taina
a cărţii “Strigat-am către tine” care mă apără. Opera poetică”,
(Colecţia Biblioteca de aur, serie Colecţia Ediţii Critice, 2009
nouă). (2001) La editura Litera

Prezentatorul:

Fiecare popor are o lume aparte, de aceea Atotştiutorul l-a înzestrat


şi cu unele însemne. Neamul nostru n-a fost mai sărac în acest sens
decât multe altele. Burebista, Decebal, Ştefan cel Mare, Daniel
Sihastru, Mihai Viteazul, Constantin Brîncoveanu, Alexandru Ioan
Cuza, Eminescu sunt aştrii noştri călăuzitori şi protectori. Sclipitori
emanând lumină, căldură. Dar şi speranţa. Noi urmând doar să-i
descoperim. Să le apreciem importanţa şi semnificaţia. Izvor spre
potolirea setei de cunoaştere avem în vechile cronici a lui Ureche şi
Costin; în operele marilor clasici: Alecsandri şi Eminescu, şi,
desigur, valoroasele opere a lui Lucian Blaga şi Stănescu, Zadnipru
şi Vieru.

- Pe fondal de melodie apar doi elevi dialogând:

Elev 1: Sunt iarbă, mai simplu nu pot fi – modest afirma poetul,


evocând de fapt sacrificiul în numele crezului de salvare a sufletelor
românilor. În anumite împrejurări avea să spună: A fi simplu nu este
o treabă uşoară. A fi simplu înseamnă să mori câte puţin în fiecare
zi, în numele celor mulţi, până când te preschimbi în iarba. Iar mai
simplu ca iarba ce poate fi?!

Elev 2: Poetul este mare, or, numai un om cu adevărat mare şi


puternic poate fi şi fir de iarbă.

- Autobiografie sonoră: Grigore Vieru despre viaţa sa.

Audiţie: http://www.youtube.com/watch?v=Z4kJ1Yio-ys

Prezentatorul:

In Memoriam Grigore Vieru: Propunător Mariana Marin


"Pierzând pe mama, îţi rămâne Patria, dar nu mai eşti copil". A avut
grijă poetul să ne simţim copii. Măria sa ne-a mângâiat pe creştet
fiind copilaşi de grădiniţă, din paginile „Albinuţei”. Şi astăzi trăim
copliăria evocând magicele versuri care ne fac să fim optimişti.

- Recital Poezia Albinuţa – de Cezarina Adamescu


Elev 1: Elev 2:
Hai, copile, dă fuguţa Vei găsi în ea de toate,
Şi deschide Albinuţa Tu, primeşte-le, nepoate,
Şi-ai să vezi, din ea tresar Băieţele ori fetiţă
Flori cu aripi ca-n ierbar. Cât ai fi de neghiniţă.
Să culegi sfios buchetul Ca-n palatul de cleştar
Să se bucure Poetul, Vorbele din ea tresar,
Tatăl ei ce-a zămislit-o Poezii şi cântecele
Şi cu drag ţi-a dăruit-o. Pentru vârste mititele
Prichindei şi prichinduţe
Privegheaţi de Albinuţe.

In Memoriam Grigore Vieru: Propunător Mariana Marin


- Recital de versuri

TU, IARBĂ, ALBINUŢA URSULEŢUL


TOT AI -Albinuţă mititea, Martinel primi în
MAMĂ? Semeni cu dar
Tu, iarbă, tot ai măicuţa mea, Un frumos
mamă? Semeni cu abecedar.
De ai, de bună măicuţa mea! „Învaţă de mititel
seamă: -Drept, copile, tot Şi ţi-a fi mai
Atunci când aşa, uşurel!”
înverzeşti, Aleargă şi maica
De ea îţi ta, Ursuleţul se sili
aminteşti. Aleargă şi maica Să-l înveţe într-o
ta! zi.
Tu, floare, tot ai Tatăl zise: „Mai
mamă? -Albinuţă, cum încet,
De ai, de bună lucrezi? Te mai joacă prin
seamă: Colo-n stup nimic făget.
Atunci când nu vezi,
înfloreşti, Colo-n stup nimic E destul, aş socoti,
De ea îţi nu vezi! Câte-o literă pe zi.
aminteşti. -Fagurul şi cu Ştii zicala cu
mierea răbdarea?
Tu, steauă, tot ai Luminează casa Cu răbdarea treci
mamă? mea! şi marea!”
De ai, de bună Luminează casa
seamă: mea! OUL
Atunci când te Am găsit în prag
iveşti, URSUL un ou,
De ea îţi Ursul prin pădure Ouşorul este nou.
aminteşti. umblă, Nou ca roua de
ALBINA Ursuleţul stă la sub stele,
Zum-zum-zum, cu umbră Cald ca gura
mare zor, Şi bea apă din mamei mele.
Unde vreau acolo urcior.
zbor. -Ce căldură! Mor- CÂNTECUL
Nu mă-ntreabă mor-mor! OCHILOR
nici un om -Unde-aţi fost voi,
Ce caut la el în ochişori?
pom. -În pădure, după
flori!
In Memoriam Grigore Vieru: Propunător Mariana Marin
Ochişorii le -Unde-aţi fost voi, Cu tăicuţa
găseau ochişori? mângâiaţi!
Mânuţele le -După fragii MELCUL
strângeau. roşiori! -Unde mergi tu,
Ochişorii îi căta melcule?
-Unde-aţi fost voi, Şi guriţa în -Merg la mare,
ochişori? mânca. mielule!
-Mingea am jucat -Cum e marea,
în zori! -Cum o duceţi, melcule?
Ochişorii o ochilor? -Este mare,
vedeau, -Bine-o ducem, mielule!
Picioruţele-o florilor!
loveau. De măicuţa
sărutaţi,

Prezentatorul:

Grigore Vieru nu a murit. Şi-a dat întâlnire cu mama sa de care-i era


dor... Şi-a luat un răgaz, o clipă de veşnicie să mai fie cu ea.

Elev 1:
Uşoară, maică, uşoară, În priviri c-un fel de teamă,
C-ai putea să mergi călcând Fericită totuşi eşti -
Pe seminţele ce zboară Iarba ştie cum te cheamă,
Între ceruri şi pământ! Steaua ştie ce gândeşti.

Prezentatorul:

Mama are capacitatea magică de a repara şi a întreţine întregul,


starea de echilibru a omului şi universului

Elev 2:

Mamă, Respiraţia ta ? În vrăjmaş.


Tu eşti patria mea! Nor Basmaua ?
Creştetul tău ? Din care curg ploi Steag,
Vârful muntelui Peste câmp şi Zvâcnind
Acoperit cu nea. oraş. Ca inima?
Ochii tăi ? Inelul Mamă,
Mări albastre. Din degetul tău ? Tu eşti patria mea!
Palmele tale ? Cătare
Arăturile noastre Prin care ochesc

Prezentatorul:
In Memoriam Grigore Vieru: Propunător Mariana Marin
Mama poetului, concretă, reală, veghetoare şi însufleţitoare a
spaţiului copilăriei care este unul matern, devine Mama Naturii şi a
Cosmosului, Muma în genere.

Se interpretează cântecul: Sub stele trece apa

Sub stele trece apa Măicuţo, tu: vecie, Cu vifore în


Cu lacrima de-o Nemuritoare carte coamă.
samă, De dor şi omenie Mi-e dor de
Mi-e dor de-a ta Şi cântec fără vorba-ţi caldă,
privire, moarte! Mi-e dor de tine,
Mi-e dor de tine, Vânt hulpav pom mamă.
mamă. cuprinde O stea mi-atinge
Măicuţa mea: Şi frunza o faţa
grădină destramă. Ori poate-a ta
Cu flori, cu nuci şi Mi-e dor de-a tale năframă.
mere, braţe, Sunt alb, bătrân
A ochilor lumină, Mi-e dor de tine, aproape,
Văzduhul gurii mamă. Mi-e dor de tine,
mele! Tot cască leul mamă.
iernii

Elev 1:
Pruncii îl zuruie. Orfanii îl lacrimă.
Bătrânii îl visează. Răniţii îl cheamă.
Bolnavii îl şoptesc. Iar ceilalţi îl uită.
Muţii îl gândesc. O, Mamă! O, Mamă!
Fricoşii îl strigă.

- Dialog improvizat. În scenă apare un elev care va


răspunde unui ecou (o voce care va da întrebări):

Ecoul: Domnule Grigore 1957. Zic în mare taină pentru


Vieru, când l-aţi cunoscut pe că istoria românilor era
Mihai Eminescu? interzisă în Basarabia. Eu
ştiam o istorie străină, nu ştiam
Eu fac parte din cea mai nimic din istoria neamului
nenorocită generaţie de români meu. În manuale, în filme, în
basarabeni. O generaţie care l- spectacole, românul este
a cunoscut pe Eminescu abia la duşmanul neamului nostru, un
facultate. Am cunoscut istoria ocupant al Basarabiei.
românilor în mare taină abia în Jandarmul care ne-a bătut, ne-a
In Memoriam Grigore Vieru: Propunător Mariana Marin
umilit, ne-a jefuit şi ne-a furat
era român. Aşa ştiam noi de la Eu sunt născut pe malul stâng
şcoală şi abia la facultate am al Prutului. Prin fundul gradinii
cunoscut publicistica lui noastre trece sârma ghimpată.
Eminescu. Atunci mi-am dat Prutul desparte satul meu natal
seama ca vorbim aceeaşi de Miorcanii marelui poet Ion
limbă. Limba română. De Pillat. Când ne-au ocupat cei
atunci şi până astăzi, fără credinţă au lovit, în primul
publicistica lui Eminescu a fost rând, în credinţă. În general,
manualul meu fundamental de bisericile au fost rase de pe
istorie a românilor. Iar poezia faţa pământului. La noi au fost
genialului poet - nepereche, preschimbate în depozite,
cum spunea Calinescu, a rămas mănăstirile - în spitale sau în
manualul meu fundamental de puşcării pentru minori. Totul s-
limbă română. a petrecut în modul cel mai
sfidător. Ne-au schilodit limba
Ecoul: Prutul mai poate şi istoria.
despărţi, astăzi, satele în care
se nasc poeţi?

Prezentatorul: Peste ani, cuvântul vierian devine tot mai profund şi


mai puternic. Luptând pentru crezul naţional, După cum este şi
firesc, poetul afirma că „în aceeaşi limbă / toată lumea plânge, / în
aceeaşi limbă / râde un pământ”, dar totodată ne face atenţi la faptul
că – „doar în limba ta / durerea poţi s-o mângâi, / iar bucuria / s-o
preschimbi în cânt”.

Se interpretează cîntecul: În aceeaşi limbă după versurile lui


Grigore Vieru

În aceeaşi limbă În limba ta Iar când nu poţi


Toată lumea Ţi-e dor de mama, Nici plânge şi nici
plânge, Şi vinul e mai vin, râde,
În aceeaşi limbă Şi prânzul e mai Când nu poţi
Râde un pământ. prânz. mângîia
Ci doar în limba ta Şi doar în limba ta Şi nici cânta,
Durerea poţi s-o Poţi râde singur, Cu-al tău pământ,
mângâi, Şi doar în limba ta Cu cerul tău în
Iar bucuria Te poţi opri din faţă,
S-o preschimbi în plâns, Tu taci atunce
cânt. Tot în limba ta.

In Memoriam Grigore Vieru: Propunător Mariana Marin


Prezentatorul:

Versurile-i cântate de către Doina şi Ion Aldea-Teodorovici în anii


de redeşteptare naţională erau adevărate îndemnuri ale unui veritabil
conducător de oşti la al cărui îndemn ieşeam din case cu miile, cu
zecile de mii.

Interpretarea cîntecului Pentru Ea


1. Pentru ea la Putna clopot Pentru ea puternici sunt
bate Carpaţii
Pentru ea mi-i teamă de Pentru ea e caldă vatra poamei
păcate, -
Pentru ea e bolta mai albastră Pentru limba mamei.
- Refren:
Pentru limba noastră.
Refren: 3. Pentru ea noi văruim
Dumnezeu prima oară pereţii,
Când a plâns printre astre, Pentru ea mai sunt răniţi
El a plâns peste ţară poeţii,
Cu lacrima limbii noastre. Pentru ea cresc florile visării -
2. Pentru ea ninsori se cern Pentru limba ţării.
din spaţii Refren:
Prezentatorul:

Venii târziu acasa, Să văd ce-i zice tu,


Să văd ce-i zice tu, Sunt palid ca lămâiul,
Luai puţin din masă, Să văd ce-i zice tu,
Să văd ce-i zice tu, Să mor as vrea întâiul,
Mi-a râs pe drum o fată, Să văd ce-i zice tu.

Şi-a prorocit soarta. S-a stins pe 18 ianuarie 2009, într-o noapte de


duminică, când inima i-a stat în loc.

- Recital pe fondal de melodie sau audiţie (înregistrare audio)

Elev 1: Ca pe recile-mi pleoape.


Ştiu: cândva, la miez de noapte
Ori la răsărit de Soare, Elev 3:
Stinge-mi-s-or ochii mie S-o lăsaţi aşa, deschisă,
Tot deasupra cărţii Sale. Ca băiatul meu ori fata
Elev 2: Să citească mai departe
Am s-ajung atunce, poate, Ce n-a dovedit nici tata.
La mijlocul ei aproape. Elev 4:
Ci să nu închideţi cartea Iar de n-au s-auză dânşii

In Memoriam Grigore Vieru: Propunător Mariana Marin


Al străvechii slove bucium, Cu toţi codrii ei în zbucium.
Aşezaţi-mi-o ca pernă

Prezentatorul:

- “Sunteţi Vieru?”
- “Da…”
- “Şi ce vă doare?”
- “Doar Basarabia…

Lăsaţi orice speranţă - cei care intră aici. Ca un ecou absurd


spusele lui Dante Alighieri zvoneau la Spitalul de urgenţă! La
moartea lui Vieru scriitorul Nicolae Dabija integra scena de adio a
marelui poet care în clipele de deznădejde avea să se gândească tot la
Ea - la Patria sa:

- Dramatizare (fără mişcări scenice), după poemul Moartea


lui Vieru de N. Dabija.
Elev 1 :
Spitalul de Urgenţă s-a trezit Elev 2 :
şi-i bântuit de-o veste tot mai “Unde vă doare cel mai mult?”
grea:
Vieru zace, undeva, strivit, Elev 3 :
căci s-a găsit şi pentru dânsul o “Nu sub cămaşă…
şosea. Ci Neamul meu… că-i… cel
E scos Poetul, pe fragmente, mai
dintre şine… dezbinat.

Elev 2 : Elev 1 :
“Sunteţi Vieru?” ”Lui –
medici voi, cu harul vostru
Elev 3: sfânt! –
“Da…” scos de sub roţi ca de pe
răstignire,
Elev 2: mai daţi-i viaţă, ca să mai
“Şi ce vă doare?” respire
şi să mai scrie încă-un
Elev3 : “Legământ”.
“Doar Basarabia… Viaţa
Ea… suferă mai tare… încet
Pe ea salvaţi-o-ntâi, din trupul lui
şi-apoi pe mine…” se scurge,
I-i sângele cu fiare-amestecat la el Spitalului i-i greu s-
ca Prutul lui cu sârmă ucigaşă: ajungă,
In Memoriam Grigore Vieru: Propunător Mariana Marin
şi Prutul tot
e-o lacrimă Elev 5 :
prelungă Cu mersul lui, tăcut, de
pe faţa Europei care curge… heruvim
el s-a-nălţat la Ceruri: şi învie.
Elev 4 :
Şi numai noi, rămaşi în
Şi, ca-n povestea cea cu lupi şi
iezi, străinie,
singurătatea s-a făcut mai nici nu ne naştem şi nici nu
mare… murim…
Iar ţara seamănă cu-o lumânare
ce pâlpâie uitată în zăpezi…

-
Audiţie - recital de poet Nu am, moarte, cu tine nimic:

http://www.youtube.com/watch?v=f07hStLS3RU

Nu am, moarte, cu tine nimic, Nu am, moarte, cu tine nimic,


Eu nici măcar nu te urăsc Eu nici măcar nu te urăsc.
Cum te blestema unii, vreau să Vei fi mare tu, eu voi fi mic,
zic, Dar numai din propria-mi viaţă
La fel cum lumina pârăsc. trăiesc.
Dar ce-ai face tu şi cum ai trăi Nu frica, nu teamă,
De-ai avea mamă şi-ar muri, Milă de tine mi-i,
Ce-ai face tu şi cum ar fi Că n-ai avut niciodată mamă,
De-ai avea copii şi-ar muri?! Că n-ai avut niciodată copii.
Prezentatorul:

Azi, la un an de pierderea irecuperabilă a poetului recităm


Somnoroase păsărele gândindu-ne la tăcerea predestinată de către
poetul Eminescu prietenului său tainic Grigore Vieru:

Audiţia unui fragment din poemul cîntat „Somnoroase păsărele” de


Mihai Eminescu

Doar izvoarele suspină, Trece lebăda pe ape


Pe când codrul negru tace; Între trestii să se culce -
Dorm şi florile-n grădină - Fie-ţi îngerii aproape,
Dormi în pace! Somnul dulce!

Recital perechi de elevi, în cor: Rugă pentru poet de Raisa Tâbârnă


Secvenţă de film:
In Memoriam Grigore Vieru: Propunător Mariana Marin
http://www.youtube.com/watch?v=eDr9zMwseFw&feature=related

Perechea 1: Ci las-o să stea lângă noi


Doamne, nu usca lacrima pe iubitoare,
faţa Poetului, Să-nvăţăm de la ea rugăciunea-
Ci las-o să curgă curăţătoare, nchinării
Să ne pătrundem de măreţia În faţa a tot, ce trăieşte sub
Profetului Soare.
Şi de taina simţurilor
înălţătoare.

Perechea 2:
Doamne, nu şterge culorile
acestui
Frumos Curcubeu, Prezentatorul:
Ci lasă-l aşa proptit în ceruri,
Să ne pătrundem de strălucirea Doamne, nu-nchide cartea
Poetului-zeu Poetului cu nepăsare,
Şi a slovelor pline de Ci las-o deschisă pentru Copiii
adevăruri. mei,
Perechea 3: Să se pătrundă de-nţelepciunea
Doamne, nu arunca pe umerii atotştiutoare
mamei Şi de Iubirea din ochii tăi
cămaşa uitării,
Resurse:
1. http://www.grigorevieru.md/index.php/mediateca/video/89-
ultimul-interviu-al-poetulu
2. http://www.grigorevieru.md/
3. http://www.ziua.ro/display.php?data=2009-01-29&id=248505
4. Crimincean Olga Rolul creaţiei lui Grigore Vieru în formarea
personalităţii tânărului contemporan. Concursul „Moştenire”.
Secţiunea „Literatura română”
5. http://www.revistanoinu.com/Mesianicul-simbol-al-Mamei-in-
lirica-lui-Grigore-Vieru.html
6. Albinuta - Cezarina Adamescu
7. http://www.trilulilu.ro
8. http://www.youtube.com/watch?v=qNs-
h0VuCCE&feature=related
9. http://www.youtube.com/watch?v=Z4kJ1Yio-ys
10. http://www.grigorevieru.md/index.php/mediateca/video/45-
te2

In Memoriam Grigore Vieru: Propunător Mariana Marin