NOTIUNI DE FIZICA CONSTRUC1'IILOR - schema

de curs

analiza agentilor fizici naturali ce pot fi nocivi constructiilor

studierea fenomenelor fizice ce determina comportarea elementelor de
constructie
Aceste consideratii greveaza asupra :
"'"':CONCEPTIEI DE ANSAMBLU A CLADIRII(vezi confortul termic.ventilarea)
. REZOL VARII DET ALIILOR

LIBERA: lichida sau gheata

- cu presiune hidrostatica (in jos, lateral, in sus)
- fara presiune hidrostatica (pelicula in curgere)
Concluzih -pentru suprafete orizontale piate pata maxima este de 70/0,
materialele trebuie sa fie impermeabile.in suprafete continui si etanse
-pentru suprafetele in panta mai mare de 7%, putem folosi materiale
greu permeabile iar suprafetele pot fi neetanse
CAPILARA: -in porii materialului - infiltratii din condens
-pelicule
Efecte noeive:
- patrunderea in cladire
- patrunderea in materialele de constructie
- degradarea suprafetelor

MIGRAREA CALDURII (energiei calorice):

iama DEPERDITII
vara ACUMULARE

COEFICIENT DE CONDUCTIVITATE
caldurii) ,\

TERMICA (pennisivitate la trecerea

REZISTENTA TERMICA
CONFORTUL TERMIC- senzatie psiho fiziologica (echilibrul intre productia
interioara de energie - metabolism- si mediul inconjurator)

MATERIALE TERMOIZOLANTE- poroase, capilare, cu rise de condens (se

produce umezirea, trebuiesc protejate si permiterea uscarii rapide prin spatii de
ventilare)
PUNTILE TERMICE - sunt provocate de neomogenitatea alcatuirii peretilor
avand zone cu rezistente termice diferite (in dreptul golurilor, ingustarea
peretilor sau materiale diferite), Se produc pierderi ~~g~14ura sidegradari prin
. condens.
"'.,'"
..,,, c. . . ,,..,
3.RADIATIA

..

SOLARA

- spectrul vizibil- radiatia luminoasa

- spectrul invizibil- razela infrarosii si cele ultraviolete
Studlul materialelar - OPACE
- TRANSP &1ffiNTE
Cantitatea de energie absorbita depinde culoarea si netezimea materialului
a. INTENSITA TEA INSORIRII -a oscilatii periodice timp de 24 ore
- incalzirea maxima a suprafetelor orizontale se produce la sud
- incalzirea maxima a suprafetelor verticale se produce la est si vest
b. COMPORTAREA MATERlALELOR OPACE- INERTIA TlERMICA
Prin inertia termica se produce amortizarea si defaza] ad
Inertia tennica depinde de rezistenta termica a materialului si de
eoeflcieatul de asimilare termica al materialului. Ambii parametri depind
de MASA elementului (peretelui, planseului)
c. COMPORTAMENTUL LA INSORIRE A MATERIALELOR
TRAl~SP ARENTE - EFECTUL DE SERA
Protectia impotriva efectului de sera:
- asigurarea inertiei termice pentru elementele opace
- cuioarea deschisa a suprafetelor netede
- umbrirea, ventilarea (parasolare, balcoane, stresini, pergole, intercalarea
unui strat ventilat)
- dimensiunea suprafetelor vitrate
- geamuri speciale
- protectia ferestrelor
3. VAPORlI DE APA
DIFUZIA VAPORILOR- vaporii migreaza de la spatii cu presiune mare a
vaporilor la cei ell presiune mica, atingand punetul de roua si condensand

COEFIClENTUL DE PERMEABILITA TE LA VAPORI - sunt necesare

interpunerea unor materiale rezistente la difuzia vaporilor, impenneabile,
bar'iere contra vaporilor (vopsea de ulei, emailuri, bitum, carton asfaltat,
folii PVC, polietilena)
Unele elemente de constructie sun impermeabile si se constituie in bariere
contra vaporilor : beton vibrat, finisaje din placaje ceramice, sticia, metal,
plastic .,.-.."~~
.~.
DIRIJAREA DIFUZIEI- stratul de difuzie conduce vaporii catre exterior,
ajuta rolul barierei
- aerisirea unor zone umede
VENTILAREA ZONELOR DE CONDENS- la fatade se fac spatii de aer
pentru ventilare

,
i

\j
I

('-f . -()r

\J Ol.

.\

.\

,i

.j'

NOTIUNI
FIZI-OA'

..SUMARE.

CONSTRUCTIILOR

P4Jntl'U 8 de t e rmf na ariurn Lte

a.lcllt\l1rl

Lehnlce, alnl nece~Br~:

,

socrvi

1.\

PI

COI!STIWCTIEl.

ce)

=>

r~;

DEGRADARlale

el~'JMnte';'
do conatruotieeau'
de
finiaaJ
..

COMI'OHTAHEA.EU':MEtlTELOR
D~~ CONS'l'HUG'fIE.

.Ptit1rl~ pr-oduce

INCONFORT .1rici~d1

S'l'UliIl!:HEII. UNOi!. FENOMIENE

tIZIC~
CARE VEt~BMINA

101'

privindt

CONCLiJZIITEHJHCO~c6~.lsTRUCTIVl'j

CONCEPTIA'DE ANSAMBW

..

Uri~i~~olu~i1

1n\elcg'~

condi~ii !izice cu ef~ot dirg~tBau ind1r~~t (fn~oriz!nd

fend~ijn~chimice,p.u btologi-

Fl-

ZICI UATURALICEPOT

'

~.1;

ANA 1,1 ZA Ul10R AGENTI

. . ...D,E

unorelamente"

Q'

de COl"1~.t.ructie,

fjIi pllrJi

. REZOLVAREA'"

ofrAuILQR. '..d eil~

e ce a tor e lem~nte;;'

c~ttii l-ea1~'

ra66rd~tea1Iit"r~i31e

eu r es tu l, cH1dirii. ....

~i .

0.1. APA

"

LIBERA

LICHIDI (ploai~, topirea ~~peif1)j

GII!A1'A SElU ZAPADA..

CAPILARA

imperfect

.* 'ApH.di~tr~un
acestu1a~ Be

*"

iN :p6~I( MATERIAr.ELOR~

_.... PEtCULE Intr"a etiprare1~le

-:

.l

dQu~ 6tr~turi

cu contact

dep'~fjind ca P~~itBt'ea capilnr!1 .~

ca "~p~'liberAN.

material,
comport~

LIBERA
CUPRESIUNE HIDROSTATICA s etrat
ecurgel'etoarte

Lt,..:

etagnant

tH!U

9" .'

lent~.:

FRE~IUNEA~"E~i.ERCI~A
... :

tNJ

OS

~ LATERAl;
. .;..;...eventual
11 SUS

.. '. PRESIUNEA
DE API.

ESTEPROPOR'UONALA

en GROsiMEA~3TltATor.ui
. .

cu pr~8i~~1l1d7:6et~t1~AP08.t~
~laparlpe
/II~prafet0'
eu P.1NTEFOAB.tE,MICI"
B~U la;~lelU~n~e-recipient;de
ext
.

Ape

.' 'tNv'iLITORITER'ASA,

, '.

PABDfJSELI iN

BAZINE,CUVE,

:,. .
1HCAP.ERl~ CO APi .
etc.

':.,.:.,'

.'

.V

Cauzele apari,iei

apei cu preeiune

hidrostaticA: .

deec\lrge.d

..:;.. <ile~o!lit.hele

mur d a-,

lHo.9B.ie '(tngheh

""=ii!i!im\~te~~~~~eie

.b#~~\~,d~'~~f~~r1e;
.~pa.d~.'.

':'.
f'

.-- diepozltl~ele

de eeurgere

ap~

.. cantUatea.de

/
--

gre~e'litChl~~u~or1re,

.
I

ecurge~~

temporar

dee:ve.cua

.' .

apn~t~H)r
de'
~icl o6ntrriparito}~ .

ACCIDENTAl.; APlt CU PUESIllNE liIDFlOSTNrIC! poiit6 8~apa.dt

~ipe
auprar:a ~e eu pan t e mediiea:ti; ms.ri , 5.n ecelGe.~icondi
tii ca.ma!
a us , detf!Tminate
de GRE~EL+' DE PROIECTABE
e.au GHl~~EM DE. EXECU~
'J: IE ma.igre.ve.
.
'j

".

l~) en Bcurg@re rel~tiy Tapidh.

.

.......

.....

*.Defllpt

.. ~

'da,r

,.',

..

I~ ca au l in care

SCURGERE

Vr~TUL. tM.PI.NGE APA.

ln func~i e detanl.l

pon.te apar ea

cap ilarli..

.-

.'

...

"

",':

;.:

',e,ltor13'u:p,rafe~.'~~tet;.f~

'

.:

.'.

..,

DE.' IN.FILT.R.ARE.,.:
...LATEHA.L. SAU, .

TENDI.NTA.

ca La apa cu.prea.iunehidrol;3~e.ti911fH~Jlc~
..":.'

..

tN...v!nt;~lu~<.
CONT.'RA'D..IREC..TIE.I...O.'E.:.:
..
~:1,:pan~~!.Jnv~:-:::> .

....', "(".

..

CONCLuzn CONSTRUCTIVE

.1

".

aPi;ia,1:'e t ot.deuuna Preel1.lncih1dX;b~

t~ti d!;
di nciitl~3.(jiage rU e a ,nu~ ~ p6:a tEl ,:ei.e:rOi :t}i

pre
cu pai:1temo4 ii,"' I. "iii'Htl;fihQril
. . oe r e lnclina. t e .
. ". . "
,< .'.

.TN SU~

Bt11 ~~.~~l:~r::k,~ikr~~.~:Lt~~~~{.G~
....

.Apaf~r~

;U t orilor

~.. i. toriiJ..

.....

'.
..
'.
~'1bHre (p'ellcll";

* :attat
.

depll.~1tede
"... : ....

de.eJl;ecu~ie

(depre~itini locale,

FARAPRESIUNE HIDROSTATICA

~.'

. '.

... -. ..,.:,:,.,..",.:

,spa::

'.:':;;:-,"

.'

..'
.

(pan ts?%)
.-)3'~~PU~:f,tN.j1E~lct,:;L2~r,
' '.mriterialeIMPERM~ABICE/.
.:\
': ....."....,
... '

StJPHAF~'rEPLATE

e
~

eupr~f,~}eCONrlNUI
;.' .,~. .

:,V -,

SUPRAFi~TE CU~ANTE
~

".

;:;

MAliI,

".

i.

'.'.

pU~1n,GREU.PERMEAB,IU~\

su;r~fet ~.NEE.l

d~r..'::lInPqd~

,:':;'

--

SUPRAPUNERC":'
tMBUCARI; . " .'
.fAit-VIRL"

. '

;. ":

......::;:-

.'

..
.A
'LV

~iETANS~"
.: ,...

. . pCB i bll
ANSE
ciniL
1nfil tr:e.re aapel t~:r.~'tire,s
Lune h14rQ6 tilt ic~~1. a ape i 1mpinBll 1nBu:ac1~,v.1nt '..;pl-in(, ",.

.~;

MEJ)r:.t'~,f

cal

materia.le

..

; .-~:

. EFECTELEAPEILIBERE,::ASl1PRA:CON$"rRUbTIEf.:

'.

':. .';~~!~~!~p;!1!s;~:m!~~:ltc~l~t
.:
aahrialele
91' alQI1~ilirllf( . 6eBtot. {Tez1ef,.(r~ele
. a'pei oapilarc,t, J,i~l;:~io,),,},>,:,:,
": .......; . .
': . ...
-. ~
'.

\..

',~."

-:

",

/
..

"

i '

rreran.s

DEORADAREA SUf'RAFE1'EI,OR
de CODstructie:'

I,

6le~leBlenteloi'

:priri~pl\la~.

81\;eJ;~f~e.'ipU8r'eA'(iolpfilot
r~ ,.decal

(ll'llfturdlr.h ;,'

Qrat'e ,.dtipd,nere

Pi': :Pf:~t.!1
.'
prtri .ttgf~e 1.J.tne .. ~hI=~

erbd'~i~a euprs!e~~~prln
alto particuletra~8Port9.te
flt.aarfH~.~a~erlQ.~~l~~
..

niel

de;.81)At,

aiici1 er~uel~oOtro:-oh1mich;J.
.
. ' ..
dbt~rloi~reft
e~pr9.tetelor prln geljYi\a~~j

r
I

APA

d (! t;~ r Lc ra r e bi()l'O~lc~(

(\lge,

'Oi.l'pe~o:1,

ce6~i. licb.ni~etc).

'.

CAP1LARA

DIN JNFllTRATH

a hrnturll

p()l"oase

or. IN ORleE

.'

In ma\;El dale,lo

C 1HOULI\

I'

A DIN CONDENS.
~

eru-

PIREC'fIE,

BSU: pe~up.rafe~el~!d~
dn.r CUPR~:FEtUN'J1~IlE

.coD:ti~t~ie;
~A. REC~.6.pRk;

.'

::::t~:v:::::'::.: r::::: ::::;E:~~~J::.~~J!l~i~;t

tOR (mic~orenzA cllpacitatea.

de izolarete):"liI.icl1;.
r$du,ce~re'ieterb.
detorm~l":t~.",)"
:Fa p~:1do&d<'!lIa.1 l:\ulstQ.PIlX'

mncun i ce , produce
etacto blo1ogice.,
\ele

..

La MAT.ERIA!,ELE MINERi\L~~ dogradl1tiledE!'.'in

Pf:\c~Ha.tpa: deaba(1rb~ie
8 mo.te:d@:llulu~ea~&
In ~~oce devine.vinjbl1B
pe [&1a elementulu1

de ai.1l'urLexfolieri,
.

.. )..

..,
'.

.. '
.

8pare~t~doa:t~J~dc~:';'
dfllp~~l)~.:'1:~.!,~e~~a.:

(pete~'.'1or~Bcente
. ., ....."-. . . .'
'. .

"

'.

4scf!-hue1nt

UA't'ERIALELE OHGANICE atntmal'

aenalb1.i~~:::~b{a~
1Ja'..;
i;ul:'B.h cu llmldi tf:l tEl i degr~d~tile
apnfre'p~d~f (Ill ..\1!l6ofi.,ireverel ..
. .bile) ullIf.le.re f de fcirrillit~,.~~l'rnenta
\h";putr0drG ".:/ita!oI;9<?rsanh-

me, ;

; :. .'

"

..

'::::.::."\"

....

-,

",

-.... . .. .... ....

.,

::> :.:. ~.: :' .

"0.2. CALD lJ RA

=ENERGIE CALORICA.

CALDtJlU

..i .

,,

+tCALD~~~'ERiGii;":::' ~otiWl1.~ti~1etive . legate d~ .nlyel~l temperaturil '."

'.
. med1ultii in' i'aport cu temper~tura
omului.', '..
CAldul'a IUGREAZA din .zonele :ou t;~'mperaturl1 ~lSl.i ridieatA
epre
' '
zonele

au tempera turD. DIal I!lO~zu.U.'.:

. ~

"

I:

Ihcare .maier1af

t ,

te 1"1a t 101 , proprl

fAre

UahiJ:lalele
(:Ald~rH

',-

.".

"".

IS

','

'.

'

p~:tm~~bi11 \&t,~ 18

. "',

'.,

."

..

;:~.:":'

(~X~ERicjR~lmT~RI()B)
i':"'/":"',";"'"

"~":'~"

:... ~.:

".->~;;;.::'",'

ell'" .lo8iritmairtld6t~~i;'1~t:~~bei~~'

',."

"

,',

,'_.'

"

tt6e~r~~c.ldtAr{j.!:~.ai'ac~

"CQ~flC~nt.Qe c:ohductivibtf terrnjca''=A.. ..<::1~;;;.ii,.,

;.;" TERMOIZOLANTEu
,',

inc'l.~fiJJ

...~,~ACU~Ul.ARE't

. V ~A

. '.' '.

.iAIiNA ~;;,6gPER6rrl('~'Je~'Ai4'&til'
{INTt..Rlon~EXf~iuOR"

e
I,

.".....

'.

'"

...

.~

.,;

'

.. /

Exemple

de comportere B unor meterlele~

; Cannni90 p Li ria 'ohi~,n\l,ltlt (zid!'1:t.ie) t 'l\~ O,:7o.kcal/m,.:h~oCI

.J~elon arrnot s ~= 1,46 kc~i;m.h"oC(de':2::brtIile.t
elab .. izo" , lent :t~x:ad..~ dec1,t~.cl1d1m1da.l,

<:,'.

.....

. , Pot'isflfen' expandat: k;;b;:bsiiceil/IiI.h:oc

bun

lzo1anttermicd,ee1t.c,ll.rll.m,id,a)~

.;'

..

:(d:e 20 deod
'.,
.

mat

Elemenlele d~' consir~ctie ~l~t :~ll';etlt m~i~'~olante

termtC cu c1t
.
mai qr ocse aau nint, din mafericilecu'l\' mui mic,'aceete'doul1
.
.
t e r-Le t ic I de~er:nip1nd
REZISTENTA TEp-MIGA a 'e Leme n te Lor tR~{)

a1nt
carne

.*'

'In gS'lcr!ll
in ~~J~~le.s:~,util.izea,7~
o'no~iune
mgi.
hirgl} rezisten!a,termICO 9;!obal6. I. Ro.
t "R. zero") ca r e .
cote
uuma rez18ten~eieletnen
t u Iu I de eone true ~ie.
.
cu roziuten~ele str8turil~r
de tie? din i~~dlatA~~cin~tate
pe cele dbul fe~e (eerul
fiirtd ~z61ant 1n-.
g r eune aza n ch i mbur iLe t e rmto eTri t r e ~.t!1)o~t:erl-lnterloarll
oau exterioari'-lii
elernentu1:de:conistrucpe,
e,v!n(1 d ec L 0 r e z i.e t en ~f1 car-e De ,adtiugl1 c e Le I a ele'mellt ul u:l).

'

'.

.',."

Ca Lcu Le Le de Lz o La r e term!.cl\
s e fue pen t ru ~iemen't,el~ ak'~ons t~n:c":
~io e x t e r Loa r e -- ~intnd
oon t de clima ~ilrii
ri6Hs~re-.- . tncm1diH.i
de iarnl1s
INT,
+_ cl1 I filIT. . INT.
1':i(T,.

~,+

_1~;

f
I

I
j

~t<3~~~
2 PE~T'

It~, ~

t,'

; ..
':,-

~~ii1iE';'~M~W~"">:~~d~~ci~:;;,~~~J~?~~e,r.
TERMIC!: OI!=tH1TE
.
'.,
. ..... , '.

. . .' :.'".,:.'. {~EH > ~e

i~\jRglSTENTE

..

'.

~i:.,...... OF ~f~!~;r1~iicma~.~:~
.
temperqlur-O':m:6trlditatdpe'

,:~1>n'9 ~~,~
;

'~.C6NFORT:T~RMIC"

~'~I1~~~t~rtlil1~'~{~:.i;r1~Jctf~fl~!~

. \ din pr o ce ae Le .fr:jeteboliee .,1~gi3.te deaet1vi tfl teatiin tr~,,1li

,tri}.o)#e:n P,ll tschim-

an~mi

.burile de c6k:1ura.om-m.edlu(II',1.QrJurator
aceBtechilibrli:

s~,

. ctnii

.
....

re~l~z!il~~~JOro..eforturl.

..
~.~i:i~~!~rle.~in~:~;::~~;:.g~~e~r~;';~'<~',!!
.
. ':

::,,:.'

'..

',:,

..

"

,'"

-.":'"

:,' :'--' .
....

.. .~. ~r;~Uc~'ifd~ErM'~E O~-~EoIULINCONJVAAtOf{

.'

~~i!tf:~~:bt;~f~id!fi!~H
..
:".,';om.~~suprofe.tele elem~h\e(or_ mell

reci .'

~'(1"'~~:X";;i~:;~tr~;,;~
..

7' ~...

.....

depe1;'dt~i::f. prin

rad1.afle

Lerna

(p.oate.

,.,.,"'7"?~~~7r:m~...u..:-ftidE.
o,o~~

,.

-'.--;

. 'i ,,'

....

5
,'
.\

Pentru G reolizoconfodul1ermic:

~'C0~CLUZIN:

. '., e . temj)ercrt~rdde'COnfOrl
de IncOIZlre,

oerulule~~ldfg~r~pri~ins.lolcJ'ia,

c s r e trebu1e

01\ .nibll
.undebit
de 011lrlurti egal
spre exteriot.
. . .
*DQ-di elem(~ntele
de conflt;nt()~iel~tilt;,irl8uft.
. c i eri t d f) t e r moI zo 1fJ ri t e , .1 nel\) z L're a est e nee con~~j~j, darti dce0nr~rt
~e ~dute .ri~lgufa.
.
. i:>
.'. "
.."'.",
.....
' :;:..
lJ .'" .' , .

cu deperdl\iil~

c... ,

temperatura

de contort

. ,.

..':

to

suprofe'elor ir:terioare :;l.le~lemQl]te,lor "~":

('('>!JDt.r'lIc~/lf!:]('!
(}l.lliill(~
numoi I'r1nh:-o
rezls'en\a
termlca Ro torespunzatO,9re.Hc::,i:!oteflt,.::l
noj.q:l.n:::f n(!~:(jnIH~

p e u t I'll

co

~l for
1.(1

L"

Rone.c.

t.l LitwInI'd

t I~

ell

r:le~ll~ntclf')'

cu

b ~.
:t... j il.tt.!. 1'1 \J:ll'i"!l

(dlndsenza\lo<::o

m:d E.l:t:l\;~,!Ju.b

n.,

7 ;:- ) .

i: .[l tr:t . (~!TA~y.6~

7

<Ho.n8c't\~I'f~~r.ltU~l~
pe'
nI i,r(~ lu :ld e c on f o r

I'll :iI.1.ne" sub

.,trage .)

Lem l'eTU

EHHl ctdar,
in
tnril .d i~e()lld.f)tU).

cazurl
. .

',.'

Oimensionarea mini[1!Q Iii npLirlctdc'vedlHe

hirrnle a ~;l~l1)l~tl
i.eLo r decoris t ruc t i e ':;':I.lU vEnflCar0Q
c','fifnrtului
1;cnn:l.c)
Sf! f~tt~e tn'fllDctie
de
C3.l'uctE!rif!,t1,::i.l.f:~ In[\LfHialf~JOT (~)
rrl e;nl~.d.mi]eIlLrat,ui:.ilort
"astfal
en ll~ ne at 1.!1r~/\ H: z! S ten18.mi.nim1:\
p:re8 Cd.'l!l ..

Solu\ia optima. s e ~"1ttdli 1 e~t.e p.e ha~~i unu icaH:;i.J,1 dg,opJimi,:z:ore:,Giltf;

. .ul:'rl!~lre qt!?;, e fee t o 1e e eon omi ce ale var1flp (d:;Q&;\t\i:rP~:9:~~;}~}tlIi;
IT,lcjrJr~a,
rezlsten1el pes t e no. nee p r:l n t nr,rojafca
$ttai~llui;1; .1~i<m6=f.zol.(;I.~~~
~i:l13:tt'':': '
prLn . r010~1 h'cade
dL v e r ec mated a IGcuniure
.eJlcit:!n~~ t~rinlt~(
cQri'::'
dudnd
i,n gcnei'al 10. 8(~limj)ln:a lr:vci1tj Hc:l.d~ .6Qi:i':3~):'ti~t:i.ei:;'?ti:rls.
Bc~derea
:irweo ti ~iei de i nBta.1tI.~).i ~1 in ~lpecia.llf~s~adeI?eo:
C,\ist;ultilcCnSllI:llu1\).i
de ene.rgic dc1ncalztre
pe 04Tl:umltll
.. per:1oadijde
ex
pl.oatuI;e
_. _. In \oJ'.:l n ou s t ra e e ill !,nl~o7u;.i.dt:r~t~ O;'p()rJ()lid,i;i:

deS ann

, . MJf.JH;i b\le le 1'010 [)it 8 penttil

re:r, i e tcn.t?-10i; '~'e;i},~icii'tlu,p:,ide
(j\}Acrd .n;'i',j!3\;en~l! tf:Jr.I;'i(;(~ bune ~.i (\eilC~6iiii,':ttrtl1(i:ririq.u'~'ui:iHii
'cbm~ ',t ruc ~'t:11or, fl e p I'ev~~ stro,tunterrn.ol:zplante.
,tJ peCiale
; dirt
. mat. e r in 1e cj!'cspunz!; toare
aC~~J te:i Ceri n~El,
."

i*dep~ii rare:
. mator l a-Le cupad
1,pcht~ l ~\e)t:Jpl.l,.9:~;.'<llri,nititrie
impermenbi1~ (de ex: flth~lli Rpc;ngioo.r;i:\.), sIlu'greu perineabil~
(de
ex :poliatii'en
Elxptmdf:.l,t); .'
.
.
..

media bun pentru

tifi:ulati~ope! (de: 1~fi~tr~He',.aau din
cond ensl , muitllc,slncoz=J.il
porp.oroolil.\\nic!il-ri,~L:,
. .
.
~~
:....
..
,.'
.

.~y

Moteriolele t ermclzolcnt e~ in ~ porod!; e :

in general hidrofile"':::(~B'~0l.;hu~o~:d'P~);

'.'

..

'.'

.':., ,;.

,~:-;'.'

"

O.3~RA[JIATIA SOLARA(insorirea)
.....

'.

..'.

-:

.
'"

",

b~iele~Boar~luil
.. ., SPli;C T R U LV I
~I

.'.',

in 1 L

'

LUMINA .. :.... ...

lunf.lme

0,38;.

deundl1

'.'

-".'

..

,::' . .. :

_ RADIAtIIDE:

...

,'."

"

;"

.'~'.

~0, 76}l

PQrtip\ energie cqloricO

(cuaUt.

16.~rea.e maiaproape

de ro~u)

"--v'llfai lilultl1 cl11d\.itl1 cu.t! t cu-.

INFRARO$lf'(

ZI.Blt":'-

SlECTHULINVi

':

..

........ :

lun g1 mn de. :Ulldil mr-'l.1.ma.,rede 0,7 6 ~

. ~
-

integrd.l. energiecdloricO

ULTRAVIOLET

....

Lun g i me de undl1 maf inicl1de

~fecte cBlorice)
::J

15

0,38 Jl

cui

OI'3.8~(!iidC

,.-.: .

:22p

O,76p

OJO:J

...

:9 L v;
o
en 0
a. 0
..

-;.;

"

~.

_ nnnnnMnnn

,7U:~ijv..ijUV.~Ul

'-

..

ULTRAVIOLET.

:".

\.lJM1NA ..

IHF

V!ZI~IL~~.'

\i~tei

l1--~-.lran,sparen1a_

i'

Comporlareaelemente\pr
de. h~a:nl3parer.F~

de

GQ'nsJrucHe

rna t er-La.LeLor

~~ARO

~~I

sU

..

eBt~'difeiit.~.duplfgtadui
.-.
.. ..>

.>:t~;:~}~:~~;~Cp~!~~:O;~~d
uci~d
tU">3~4f ~ ...."H>IU>~"
j:ncl11iitirea
.. tt

elemsn'tului;

,J~bsorb 0 parte din lurninQ , ',.,

. ,:i-ral1s:form1nd
1 Ii c~ 1 0.u.r r. .
.i

energia

...

lumino~6.lt

..

.LV

..

traversate ... 'de'

ce~~~i.
t. o. 'IId;~A.

Iaare pa~~~.,din lumlnn:

...

)?art(}tfind
;fie'irE1!tecitatilj;lie
ab s o r-b Lt a ~ i tranaformll tli in I(
clndur~J
'.

,,'

.,

., Sinttroversdte;:
mare Pa:rte .. din,

.d:e,e:~aJria1
,cu,

iofrarosij

. I.u. mal mlc6ae2,2u,

.proc~,nt fiind I'efhc'ta
. "b~6rbi

t~; . ... . .."

te

..UD lmic .
sau .

'. -.".

..

.Opres~

ra.diatiLle :i~Jra rosii

l.u. mal )l"Qre:d~.2,2;J):, C8rt~:

. ell'
,",:.

.< .

;1:tgb~tltlt~~H;'~~~\~

~~rD~~~:' "

!~~!'~t.:e
g~:Au~tJ~n:ti~~~C
"l~,...'
::'~
::..~; .'.:
','

: ";','

...:

."

.. .

..

.:

. sTlClA ..
::

..' .

TRANSPA8ENTE
t 11~ In t ere B~,B,z~'i3t1:cl.a.J
I ....

0 on Ei true

Slnt

..

d{'

A MatE!ri~i~:ie

::. ..:' :

,.

....

,',

t'

Ef

CANTITATEA DE ENERIE ABSORBITA

(din

infl'al'o!},ii

colitOtile intrinseci ale

califOtitesuprafetelor
insorite:

1n !unc~le
de

.,

CULOARE:

e au

alba reflect~
cele mal mult.e razel
albaatre reflectl razele BlbBstre reel ~1 abcRlelaltd care e1nt calde (mal alee ro~u ~i

6uprafe\lle

Buprafeiele
sorb l'azele

gal ben);
ne g r u L abf)oarl'~!
rtl8j or Lba tea
razolor
.zindu-a8.cel
ma I-;
,tare; etc.
NETEZIME: luciul tonn?9te reflexia,
rugordtatea
a o r o ~i~,

'''~
. '.'

RADIAliA INFRAHOSIE REFLECT,

BtrlJ.r.:~i(~

lumln~)
eete
dol' mal alee

materia lelor,

de

3a.U t.r-an s pu

(opr:v.:E'

de eupl'sfeyele

r-errt.e ) 1~i

(cee mal mare parte feste 3~ ).

eolare,

mi1re!}te

de

elementelor

m~relilte

Inc!11-

lunglmea

de

sb-

conundll

eJERG1A ABSORSITA(

rltn illfraro')!:i i sou lund.nll) ~i tranafol'matl

1n
caLdu ru , ridic iad temperu.turn
eLemen tu.Luf , e cedata ~poi p e . ambelefEltn?
p r Ln convectis $i rodiotte : (infra.ro~H
eu Lv uv p e e c e 3.,. ).
~C:ONSEClN'n:::

...

IJ\hNA

'.

.
.

,
I:
l :
!

VAHA
.

(> MICSORAREA
DEPERO\THLOR DE CAlDURA
~.
f
avontojos
. . .
. .,
(> lc~rri
SUPRAINCALZIREA SUPRAFEJELdR EXTERIOARE
deja au temp~ratur~
ri lcatA Frin con.

R!1-:::e1es o La r e eon

i
I
I.

riCO

mal

ap r oap
I

1;B.du

rnult d.

ell

a tmol3fera.

caldi1)

mOrind potrunderoo

de caldura epre interioru1. oI Adi riL

'--c> .fenomen suPOratorp.-INCONFORT

..'

i .

ennme n

~inenergie
cu ctt

calo-

cad ma.l

'

.'

. ',.

e .deVERTICALA

7rf'

!oso.rUe cbsorbcctdurO moi multo cu r..~H r az e l.e 80La r e au un UNGHI DE INCIDENTA

pe aceate

de-

8upraf~~e,

90

--L-----.lr-

rn~i aproape

'

intensitatea
CtCLle,
cu
~'

suprnfE:~ele
j,

,Q!:912'

insoririi
0

VARIAZA
ore

pe r Lcacu de24

tNCLINATIA RAZELOR SOLARE LA SOlSTITIUl DE

Vi. R/l

CONSECINTE:6uJlrnfe~ele

cei@ mal expuse

ef e c t e Lo r'
Insoririi, vare, elnt: .

SUPRAFETELE

ORIZONTALE

(lovelitol'l plnte sau

cu punte foarte mici)
la orele amiezii
Pen tru SUPRAFETElE; VER-

TICALE

(pere~i)

efecte-

Ie maxima Be eitueazl
1ncurBul
dlmine111 eau
a dupA-amiezil
in fune.' ~1e de orlen tares epre
EST, reBpecUT VEST a
euprafe~el.Ineorire8
maximA a pere~ilor orlenta~i
spre SUO eate 1. pr1n!ll dar
8ate.mal pu'ln ln~en.~.

s:

~80 0
~ 70 0
i:i 60 0

~50

,I
,..~,

I
I

='u 40 0

.~ 30 0

III

:: 20 0

:I

5 100
:;:: 0

!I

\
",)1",

,J.. \'
\~

, f

,/ ~ : '\

\I:

r, \\
\ \\

6 8 10 12 14 16 16 20
ora din zl ( IQso\S~itiul de varO )

-----

Suprofete
Suprofete

orizonrote
verticat@>
orientate E sou V .
...- .... Suprofete "&fHcol~
orientate
S

,.-".
./

COMPORTAREA LA INSORIRE A ELEMENTELOR DE CONSTRUCTIE apACE

(pere\l 91 !nvelttor1)
IncAlzirea. t:\1lprafe~elor 1T18orite ur-ma r e e t c oscilQ~a perlodicc t nt e n~1tA~11 lnAorlrii.
.
T'~trund~'rea
a or o interior
a ucef:ltorvollJridecaidura
ont.eimpiedicatCi
mojo mult , ~la\lm.fipu t in , de"INERTIATERMICA"
n e l emen t.o Lor de

.'
g

con s true ~it! I cn r c

I'-

rnlcsoreuzd omplitudinea

..t"
.
In IrZle

0!ctlll.~1Unt'

m:;injf(?r;ttl.n:~n.
lor
(J __ "defazaj!'

Inertia termica
o rczlstento

n eJ,f'nJelltlllui

f!l~1.lJ!ltl)l-ioar~

de

.
1n

ODI.0.

terrnidi

ru p o r

dJ r e c

u nl;J.'ut.ur:i.lot'

(;\.1!

Cilmp('lI,Cnt.e,

proprietatea materialelor de a osimilo ener~ie calorica

".1,~::tnt.it.Ht(!

mu i

InflJ:'f!

ea u ma'l.

t'.'f1il!:;'!""~!.n C;l un !\!r1'rlt

+n t o rvuI

"coeticient

d~~ timp

p~!n,&u o-~l

midi,

['lll];';,l

un um iL

..

pc

1,1"1) C ~ j

COlt(\

tC!11PCnd,urr:;--.,omortizare"

de

n-l"p1

(pI'opri.etn\;u

de oshnilore termica")

(1 C)
l'cdntll.

tTltt'-un

de

un

Oot.ermlni\
il1er~i.!1 tcrmic:l1
Blnt, direct
influeJl~a~i
t~e masa straturitor
I .
...
E!lementului
de c:m~~truG!je.
..
.
. ,"
l\ \
Plm t r u yf:'re~t
Be conui der~ ncceptnbild Inertlatermlca
a zidanet dQ'
. '
. -.c..ar6midCtde375 em groslme t aslgurl', 0 amort! z ar e !.l ~f1c I La ~1 ilor de NOf:.W.
\I
ipe
0 fFJ.~~ pe cen la] ti.~ de c ca, 20 de 01'1. gi up defa7.!lJ de c ca. 12 or"d;%C-\4~:

flmd.i. pl;t.nu!lE~trli ce

Elementele

mai U$oore de c1 t pere~ii

g~nernl

inerlie

375,

de cliril.m:ldi1 d .'
HV'1nd 1n
mai micA decttace~tial
se corecteazd
prin marirea rezistentei Ro peste t'ezi!'lter:~anecesarii
oe r-e z u l t a din
ca]cu1ul de izolnre
~mpotrlva
deperdi~1ilor
de cftldur~ iarna.
0

termic~

Inertia termicA eAtc diferen~iatA

prin uormc,pe
elemente
.de conetruc~le. ,1 ottentAri,
corespunz~tor
graduluide ~xpu~
nere Ie. radiatiile solnre.

COMPO~TAREA LA INSORIRE A ELEMENTELDR

(ferestre,

j.

i'
I

TRANSPARENTE

suprifete

vitrate)

Enerelasolara
(lurninA.rBdia\ii
de cAldurft) p~trunsA
prin 8uprafe~~le tt'!.lnnpHrente
!ii Lr.c i de n t a pe aupr-a I'e lele
opa ce din interiorul
In\'l1peri
lor,
se
t r an s fo rma 1.n ma r e
radia\j~ cu lunglme de und~ reste
te~e]e vitrate prin core a 1~trat

lnconfor+

cu climli

(])

1ntimpul

verit,

pa

r te

r n

enere;i!!

calor-lea

3p c~ nu poate ie~i prin supra1ncAlztnd

in

_~
BVtiC1a

1nc~perea~

,.:~E~;.. DES~RA"

In

_vD

geoglafice

caLd a .

lumina prea puternlcCl p!.\truntl~

direct
pe locul
de incon fort.
A'fEflTIE:

pr i n supr af'e ~e 1a vi trate

de lucru, poa~- f1 ea tnsA~1 0 cauzA

Sllpre.fe'\iele vltre.tlilroari
pot gE!!nera. iooonfort utit Vara prin efectul
de serA, c1t
,1 iarna prln rezieten,a t~rffitcA slabA car@

duce Ie temperaturl
lor

in t e r Lca ra .

Bcizute

pc 8uprafa1a

MASURI DE PROTECTIE IMPaTRIVA EFECTELOR, INSORIRHE)(CESIVE '.,

-.',

..

Asigufor~a iner\iei termice

c or-e a p un z a t oar e, a e Lement e Lo.r' opaceJ .

.

e oiarl1

Mic~b:rarell
ab e oxb kiei' Jleeneigie
aau netezlrnec suprofetel -;- (eventual

~ .'pnra~oiar;

{I;bri'Eie~B

:st'rei:i!i LnI , e au a~te

o'ia:li II L'pergo

.;

ti~~,.

de aer.yentj\ot.{9UC~}s~\atie

na-"

fJi reetU:l elemen-

turr.tll-i' J iberll)
ft:ltrestr!;\fu.1"defEi~&n.
.tului
dr, construc~ie
.' ... '
..
.....

....

r.'. ..

luciu)

1 e., .Jd..oe..;g.. ,i. :mi..b'

...
.r
..:..ci....'.Or
...Pe
..;~;.'.r.
l
.6u.et'c t
. ,

f,!lemellte

Ln t e r-ca Ls r e a unutslrat
.:

prlh culooreo dekhisd,

chiar

~i -.-.. pe~lt,Poa1bTr~.:"~Y.~,l1tilorea~

Urnbrlreo eJem~r}telo;1nsorit'e
B up r a f e ~e u.mb:r.i
t.e: .

nee B tor

:,'

';":

. :

'.

'!II
re"Y-

l~

pr~

E\(!\ !? IV!"

50'"\ I 1;,~;.e

, ~..

para-

SoGn"ol,ca'l

..

,1'.1 . ~./

1\
{

, j

~mlci.

.'

w~~~~~~I~~
"~stt'at.~~.~:~~iil~f
~re
te-Ircilzmdu-l

'/

;~./

+ (\' ,/ .

...i
J}j.

....

t:f~." ..;...,,'
A.

.~."I ." ~:.~,I~

.
.

r-. f

:....

__ ~

"

.
...

'.

-"

:.

i ,.

'.,

71~

'.' "':, . :

,....

. ....
,. ',:-.::.

'~"V','~""

".

'.'

'. ".:....':1;
.:'::1J:.' ':,'. .- .

'.,.

I"'PledIC~IT1d1,\;-,:.
zlrea p<:!re~E;>lul .:
pQramerot~tf.erior
-,---J

:'i ./

.....

vint.

p:;.rei.e /J:ior izdoA -t-~:-~It

a?" cu. inertie. ~ r mi-

"-

,-.(

"i

tu;tio>

l).ilT1ensionar~QsUl'ralelelor vHro\i! ....conf'o

rui ne o
dB ! 1Iiexccsele mQtiv~te insuficientprin
~on~lderen.. " . . . ........ .
'.; '.. ...... ..,: .. , ......
'.

.*

Dinar~,~vitlnd
'tc eHtetice;

.suprafe~ele
vit~ute
exagera t e s1nt tot~d.e.tti.~cuinpe
in In'.' vC:Bt:i,Jla de CdnE;J~r.u(Jie Iii.HEJ.E!cononl!.ce .. 1n fJxp~?atQre prin
milr:l.;:-ea: con sumu Lud td e energie
pent;;ru In.~1l1~~tt:i, pe l1ngtl
".. :lricdrifortul
pe cate-:::l pot geIl:era atU': vii:rB,:"
1.arnElo

c~~ ft

I'

, ~.'~~~i!!11frj~iE!~~i:1:~J~~;11~i;{~;;11;;

emi-oglindate).

.:'

... ,.;.,

.'

.. .

".

$.. PtQtej~ea
f~r~sl';'ejor(cu. ..afeet. d.~u~b~ii~f;pfindlBP~~~'~1~~.:.
~e 10 exter,lor: ob
e ,;Jaluze l~ ,perde.1~ t.>;~":.;:
.... -.
Loan

p Laaa

". *.FlasarC~ tm.or J aluie i~sa1i.' p~rde lede1iit:titi~'6~f~:'.:fir1rit~.. ,' .' r Lor areefectnega.t
tv, ac.es t ea devenlrt.d~aeu::muldoa:re
de
.
. C ri Id urA
. .
.
....
.
:'c.:: ... ,:::.'.::.~;:".'::..',:.::.~;
.

"*

r,~ ferel!tr~ie

. eels

doul!..

d~8P.U~:~

dUble~ ..protec~la
poate f~ ..
.,1i)tre .
4ar randamentul
eete ma1 ecA*~t .

rlnduri,

.: ,-

'."'.

,:.

.;

.:.,~;:. ':, ;,,.

-".

.... :.

DE"APA

O.4'YAPORII
.',.!

-. ,,'

,.:~.

i : .....:
'.\

.....

';

:,"

.:: .

.~E~~~i~~~;i~T~~c~{~~~;~~~~T
.
Om 1.11

pt\~pe

,",coy.

g;~d~-ld~ill:T1idii"t~~'I~r,,;,i isp~iiufvi
...
t;tbsi>lut~ .

fV>"Ictie de umiditatce;' retalivoi,tllA .de cea.

~htr'i~
df,le~",i"are~:~'e~menel~~
Clrrl!,l

~'Pr;tEsIUNl!:A

YAPORIL.OR

<' unaiiJi:C IS.I.) 'in ri~to"Vm~

~V,~

It,

.' '" ~:

rv-H1,5;o

"

!>~.'~;Pr.+?- Wa~

~ilc'e ,cantiratea de: va,po;'i, nJ

1~
. A~east..~e ",~ar
.. 1>1 sl$1:emu\.I"~erbatk)T1al.ck.
pa;~lill' (1P....'- 1N/mt.) G:i;~J;;/~0;:;it.M.it61~r~te;~
....

(-1m;;, Hlt. 1tor,..): .. ': ."><"",,"

. '.:
de y.;!pOf.;d~ ~tv~,';t~ie.: ~~iiJN.E~1i ~-tv~~llS "CPa) .

(;u,:"i1<\~r1e!,nice.") i.1 mm =10;;"" de'mercur

.

.@

fJ

ftesiunea

ClIlntitatii
R-esivnea vnei umiditap absolute.. meai mici

re$pediv.i

. -,'

.*

~Q'ialiile de

dedi ~

(F)

'PRE.SION&:~TIALA

....

d~ i:i;(t.iJr.ia.t.i:I;I temptOJ ..fun!l

.. , '"< . '.' \ ....

,.C.

t~i;:;s';~r~;~?~L~~~~

:;,

.....
".

:.

;.

.~.

"'rstiik cu r.ru;urtO pertirtlf. mN I'71l1'lrlle (0fIr'I1itlltt de V'apori rMai

".'"~l.iItA ~\ ,."Iea (vaporl "1Ch.(pv~ Ini) mll,P'i'1ii'No &tl\ii:'MNTIia...s,

o~IJm"pr"

~;I

-P"- ~.

eu

f"'nj\N\~

CUN3ThUC"flE
i
!

DIFU2IA

VAPORILOQ.."

mllll"Vl)

os.

!arYl", d9.tori~ direre:nte\o r- d.e teJttlper~tLlr;j,. Ihtr."lntel"'lor () "ll!k~(e)fiN"'lUni, Ie vapoo-ib- ~ret ele dit~;te ( p" ",jer!d",,,3.
Pv&><lerl.,...,.) Je1~rr>'lin1r.d cJ4fJ-':'{~ de III i..,kn'o,r.
'"f't"e exferlcr; ~ ~rcor!W\ dl~'e;
~cr\i ir11ilnt'SC -mne CIA te...perlidvri dl'" e. il'l ~ ~

>

,'1

~e

l'lec~re.
t~
tlE

.ilng-ere _ pv"dh~vide

de.

rlllC

p<aMhElnbilitak

LA V~1

PJl'RMEABll ...
rp4,.JEt

proprie ~ difllzia

OdtY'l!llc1:en'lItid:\..

,; M,o:mtinu~-re

rcJI&l

CON[):UNS

.-

---1> ' comciENT

Y~fOl"'ilor

'

"

cu p'lrmea.blila.~
mid la ~apo~,i(r~spedi~ m:tr~r)ril~ d,'f\ adjel ~e m~er;,;Je.,
e. w , ~..z:ts'{l:n.!.r.i',
1A :DI'A.r.:!::lA A~LOQ!
",:>ore.) 'lmp,e.d.'C'..a. clifvz:/.;t Vl'(por.lor (ref.~dhl
m(c~rl11~7.A. pff~s\\Jnea parti<.l.lii)
formifld ~I~
CDf\,1'T"RA'#'.POR.ILOP." cafe ,.fJduCl
riscvt de (lro(Jvcere
a d);,den-svlui ~" e1emeitele. de o:,m~ctie

M;;\~eriilJ,'!le

c,te
a.~: J~.t'.~:c,e.~~

la """teri~le

S~

!.e "..,.,cz.I?!>C (dtr.ct

*
.

"

(ell.

If; di.rc!I<C?,.ri~v
_L.'

.f
'.,) :.'/

ctaClo'i. .

ct"

s..u itldw

,d).

\mCI\StOI"IlI'

111EI.tl~ ~z";""i eo,,,,,h,,flJI

I'dn ca"titate " JIIY'.~tlJ. dct::MTlina
"L
'd'
C8flrar.'1 c",~e .',r 1?f'&1'"

<Ie "'~

'/

<.

'

..---COtl.DllH-3

'<,.. :..... ,'

t
em~wea

\'. '. e, .. "'[';'->"""'(;3

'.\:.;
j.

'"

.', ,.:~, .

<, .'.. :':,

~::~!'tl\re

;oe.umu~~ri

~;. ..; .. ,:

pxl

\'

", .: '. 'PSE'

cl~

'.1

,t) r5'f:
Fifi'
"'/.,": '..: ,:.

"> :':'" -I-e

..... / \".:: " ---='i.:--,:
.r /
e
, , :",
.

vt

,
~.t';periculo5

~:

J:rLt,-1..'::

/.;

~'

'
()'crt.ra<=!~'-; bialogi< e (n'1uc:.e!:Pi ' dtJ~rcil
f'tJfre'Zln)

martt'.,

(,- ;".::
J.. //
"
~l

mcxM;~"''''ide o::>">O;,,tie-

CJ"mlc.-"'i

c~ perm"~~~r

'/.,

/
~v -Y.)tTt~';".;
scl1Oe,...i ",Je H'r.i,t~rltci me<a,,;ce i

de}orrn~l'~1

,_~tt!"'iat te!rbi:zol e ntd~,.. _...,

in<ld..,.,;.ibi!e..

cond~ullJl

rt-<>dvc~~

...---eo+-lOl>NS""TA1'

pse

pve

,,"Ml

Lt.. ~.!I"iera co,,t'a

'

Vtl-pori1c,..

..

e.dm:''!ibi!;\ a midi\-il ii ';"ale.ri,lelor.tJmr';rid .

porii .1,.."kilor t~~",iive. 1; eirculind p,-in ca ...
riltu-it..1c. tau 1'1';0 IJrc\i,,?en3 prio rc,,.tvri ,;
fisllri, .~ d,>'\ <:<>fidens ajvnge in eceste
CIJ%.Uri,pe ~
eleme.n'l.elor de =nsh"ll4ie
prodvdrt~ degra.d~i
a.le finisajelor nere'"
2iStente

j,l. apIl- (

pete,

e.fIOf'e.:9c.ente

de ~ruri(

I!!>\foliorl ,~ ~pnr.deri
dE! ",tl'-aturi, ""~r
.k).i sCWer<!8.. condifiilor dill c.onport
(ere ,.terll!1l IImidilaJ it' e>ervlvi - deg,.-adar'f?a.
""",b;liec'u~ui- PI'IiN9lWri,etc).

'*

sa

l1t~f'!Z.I'l't'!!>.

tAll

.t-....1vl'i\"r

o,,,c!ve1'vitate.

q.JI!.<t.ei~

4~

pv.tell.

ca.~

ell Mil,; sa ~

,i

pntll"~e.

.
mli 2eze

5~hiti,(~~~~

f""\..J\... '

'

pentn .. IIiI

~vn

CO!!lHei!ntvl;pi

terIMice

c:onf.o.tfJ 't~1e.

pe tWpraTetel~. I/I'Ia"

ev~ati.,

i.., por~lv"iI.

chiaro dlsloeirl ~
~ve
~ .'~-

~\"I'olIa

CCI<f"e!l,..,.,~Y'"

n8OII!sN

'

iIMpet~,1m

"j-f5e

..&Is'kt !.,. difll%i.a va~lor

~
ATENTfli ~vril~ de
cJ,.!!CElnsh<:pe. pet eo:etitl1& eandenllJl, formind ,i ~M in ~
_ peate

Jlerul"" arw.~ic.,

'-,/

te ""'i~"te
F'ir1 COt'Idet\9. prevoaca
_te rec.es;r,r.I. m.;a.rirea NlZllIkntei

trebule. C81p"Wi.
proJo.x.e deg,..J.;;.rl;

CN!Sc:.

"-to

..i, ~~

&e oor.den$

pca"fI.eabi1e

a'"

tatar

dat"da.

RiseIX"ile de degrQe(i:I,..i Ple con5tr<J~~iei

condanwlvi
I'" car.e. ap;... rezvltat.i. JlO81s
ingl;lete
ae pet ~
"tr .turi ~ +csuri care ulter,'Or sa. pe ,i, ;."f.ilt~'i'-"'" ~r~i
~~I(/i
d. O<'t1st~.c.t.e.,

a!r

IIQ..~

j".tt@ ="' 1Ir'lc4e

r" inte.rlorvi f41~",~

a.:vmvta. ..,,;..do~1l.

dvp:.. c,.,,:z)'

e
0

o
G

~".md91"ii ~ilor
in. ~v"'t! de ~--;
vent'!a..-- to)urilor peo1n. . evl!C\4re11. \hJIfX'I"ikw AU. r'@()~~
riG\ic;a.~ 'kmpe .~tvf'i! ;., ~U'IE.
de __ p-In ,."k1;..p; ~
.,.. caJd de la Interlet'" i
.
~area.
t' ~.--.
epe\ cl.,'.., OI!'~t.

hpifldie!lNm.

ccn:IsnwllAi;
!Io:V

~reu!ali.de

~;1j::"':r ':.'
.,

12

MASURI ANTICONDE:NS

.4' Reintimp rea u

conden.u\vi
4 I"'pil!ld;c.!o~~ acJJmuIEI ii con<:!ensulu; ~.
in8

mic"orar"'f!o&.'

lI$I'gur~

.r

1. BARIE:RE coNTRA

i
~LJac;~ii.

-4
st,p.tvri din msteriale greu.'~.i"')pit'dic~ Ftrunde(-~.~V'lIporilor in wnell9 C\.l''p4!I..-icol de o:r.rlcnj, hind dispusQ pe I~tut"a. c.a'~
ti!,.,.,.,d r:oiatiilor.
.
. .,

bi!e la .,.ll.r:,,-i.

h1e

VAPORILOR

rl!'~L'C

~\"f!

~u

~r.i,r~.

v"'f"';:'ilor '"e t,I'!g

"1 fv ctil'i ~
rar"""t c:u ~.;'..,i~",t!.'<).f>e.ic:olvlvi de om

Mr~tp..i-ia..fvl
"i!Jm~i';;;'~'- b~rlere.iconf"R
I~ v~ri
.

~ \;~ pe'me",btli~.tc.

dens.

,t:xMPiJ=:.-

"--t>

'.

ALCAl'UIREA

111

I eI,r<-.",-., vClf""'",'lor a 5tr.Jt,..-iler,.

!"'die.area re"i1.le"t",,3

cV

nec.Osarll

EY-RiQEi

'#<I.'P(;RiLOR:

CON~

c.-. "f:'+__~'.<l~com~~'.:

,~

("'~h..
\lg/~f)

Vop~ea de ulei fn 2. str~vri

.4,8
t;:m.-";\it
elchid~ ~l :2 ~traluri
5,5
E:maiL dor('a~iuc if, 2 5~tvri
.26, a

t::~~il ~ ~z:.j. cI~ copolimervmil.<:.~~,Z ~"Qt\Jri

2 9, 0
st,'.?t de b;~vm ~Iicat lEI ~td CIA perie,.
.
2~g.
e St>~t d~ "'~'l.!.tic.dE' bllvm <JIplt'c;.at la Ci!')d ~rl .2 str .tl.lri
~ "
str.~Jd~ ca.rlon 3re>lt. t
z,. 5
o thuii. sti.a.tvri c.o>r!c., asf.Jtat i;.,tr~ tn!i Jnat..ri bitvm
2.0,9

lJov:;t ~t.-;;;.turi <4J"t"" 61s/ajt.ii + un sh"al P''n?-2. e.~~<LIMa

iYltre p<&u .strafuri c{e bitvm'
23,2
Fc.lir.!PVC de q5 "'m
25.0

i
t
H

""'lie.

poliet.ilena.

de

5."..,

2~ 0

ilvea ~te
a..411~~

re cV III barierelor contr-a ~rii(,r

rezisten~e m;tri \a Ji+llzie. De : ~1'I~eE\
~u di.J~",e:d~
b..ton ."I't'>4!\t - '>'Ia..i Ie" d.:i.ei: ",J~ l!}; "ibrat (I~ grosime de- -10 em rezvlta 0 rez:is.t.,V\tcl~ k.,Ai ~
hlrle R.,,= 25,0 ..,~h ...,....
I-!~./B)&aLJ fini~je imperm<e:llbile ~ s1nl plaC:lllj@ ce"'$.miesvtt .ifliOice
_14 glQ.%vrate.,
para mente' din &lidia, l,,:,foItaL matA plastic, in ...eli~on din ta.bI~I etc.

):Ii

...tt~ eer>'le ..,te

de CO"lIlt,.v4ie

",~t~riEl'

br~pr'l'\

~i grosil"t\f!'.

pot

;;tv

'* t.,

~e

(27,urile 'n c:a:.re e.:strelde ~~uri

.-p.jr pE la.b.ma
9. termoizoliatiilOT' irebute
\'eri~lcat atet'ltdadi. prin Impio:Iica.rea difvziei ~re exterior !'IU se.creeaza
actA."uleri de. vapori (cre}lel"ea pre,ivoii ~,tiare)tbcl'\;aai
irt zona C\.I pel"icol de eonden1l.
9O:el'1tIJind renome"u~ ~ ~~vfl"ldv.;.1 fl p"io i".,piedioareGL
rev'5c~"i'i dmcJ\. ~e
Oo!U!vl
all! modi~ici alcatvirea defec1vasci Oil elernentvlLJi respeetiv,
:

2. D1R.IJA~E:A
(, S~TURi

DIFUZIt::1 ~Skturi

eo p@r'meabilir3.te
mar'e la v6spori
(. coNAUi
l::>Ii.DlI==UZIE"'}c.e>nduc
sau sC:o~ind\J-' di" zonele peridilate de
..
.
.

1:::1
l)H=vz.lE "') sa>.u. canale de Ster

vaporii direct: epre ex"teric,r, c:cdlnd

aonc:lens.
.

'*
*"

1t

sn-~rite
inloeui'

/.

tvrtlt,\ d. ".,..
I"'elvl de. tlC:tive
~ ~t4!.

dill" nil Ie p<.t

.
.

ZON~LOR OJ;: CONDt:NS --+ S~IV _v ~n.le eu eircAll.,ie

r" eon~t dire:! CtJ ~"'.Ie i~ ee . ~ ~t@ pt'Odllce OOI"Idens, avl'nd
t"l'..po,...r

8pei oond.,.,~te ,,: "~lIpectiv d.

III U,cil

.traturile vmezite.

ea ,.,oisvr-i. de nevtnallz.a~ a a:>!1do..sulvi, perrnitirnt ", liII'U",it~ CAzvri:

Svprim.rea
N.rilU'fIi contra >UtpOt-ilor,
sr;au.prfIVede~
u;,ei wriere. lumare, i"ftifle,
1"
IIUI Ji~:d.ip"0~"ind
d,'"t,."'\R>1 ~ill. cv vmid;l2te ~tvi
ml'('.&.- so...(,o",%'; .

4
4

pr1I~

dlfuzi;t

fila,.. -

unei bo.ri4!.re cr::mt.-.'!l v~ilor

do ...por-i
pe~te

fW'Ovine
~~!t(

eI,'"i,....",

~iu.

~'.'1.,
"'~

contra v~r'lolt'

5tr~turile de difvzfe pot fi fofo~ite fi ta:'l.Jis-p=ib,. d-2~;~Q.!

pent.-uo usoe.~
2'oI1e6ra,..u",idit;;te ~ne,.,tci
cJq Ia e<eeutioa /vcniritOI" 39,U Q litra.turiloro
~ 08.,-e se poate
prod\Jce bporar
111'1eo'ndens. II,..,":

3. Vx;.:NTILARE:A

de> ditvzie .juta1fot~1 b9.rierel~

/' ...
.

.l'i

ca-

i'~I ..
,,('<ill r.:.mrt. """"p.,
d~
eu umiclit,},te ti~ pb'.--.nent.i., fc,a"te

_ics..

! ~'.

:;.

SOLAR ARCHITECTURE
Components

6.0 ~.6.0

Essentially, economic considerations led architects and

building developers to seek alternatives to the conventional
fossil fuel sources of energy. Today, equal emph asis is
placed on the ecological necessity for change. By means of
energy conscious construction, the energy requirements of
living accommodation can be reduced by around 50% in
comparison to older buildings.

Mcrch

Energy balance of buildings

Solar energy is available free of charge to every building.
Unfortunately, in many climatic -are as. solar radiation is
very low, so that other forms of energy must be used for
room heating, hot water, lighting and for the operation of
electrical appliances.
The greatest energy lossesfrom a building arise due to the
conduction of heat through windows. wails, ceilings and roofs.

l~

.~

I~

Considerations of energy conscious construc1:ion

There are three fundamental points which lead to a
considerable reduction in the energy requirement of a

June

domestic building:
(1) Reduction of heat losses
(2) Increase in energy saving through the use of solar
radiation
(31 GGnsdol.!;; efforts by users to improve

20.0

L:j

..,

the

energy

balance
The choice of building location itself can reduce the heat
losses from ~ buiHing. '.''lithin i3 small area in a region,
conditions will vary; e.g. wind and temperature conditions
vary with the altitude of a building site.
Relatively favourable microclimatic conditions result on
south-facing slopes when the area of ground is situated on
the upper third ofthe slope but away from the crest of the hill.
The shape of the building plays an important role in
terms of energy conscious construction. The outer surface
of the building is in direct contact with the external climate
and gives up valuable energy to the outside air. The design
of the building should ensure that the smallest possible
external surface is presented to the outside air in relation to
the volume of the building. The shape to be aimed for is a
cube, although a hemisphere in the ideal case. However.
this ideal assumption applies only to a detached house.

December

1.5

0)

Average

daily totals

of solar radiation

To keep the reduction in

radiation as sman as
possible, each individual

tMJ/m2)

1.

influencing
factor sholJld
be carefully considered

~
~oo-I~.
y

r-

r
Y

Feu

CD

rroo-16.
...I->..

Milr

on a 3urfac:e on the angle

of incidence

j-.

7.00-17.

I:::!=

i-'lt:OO-,A.

'1
Apr

1111
MeW Jun

Jul

Aug

Seu

Oel

Ncv

Incident radiation angle ~i(height of sun at the gBographical

latitude 50 N .at various times, over the course of a year)
0

of the
radiation

*-

I:::

i.IWl ,'.Ii<

The dependency
level of incident

Del:

Both effects
azimuth

act simultaneously

angle variation

in two dimensions

- height and

101

"
I
I

SOLAR ARCHITECTURE
South.fadng surfaces inclined at an
al1gle of 55 65" provide optimum
utilisation of solar energy during Ihe
cold winter months

":.:"'.:.:"",.:"".:.:"".::'"'::.":.:"'.:.:"'.:.:"".:.:'"'.:.'"':.:.,",:.:.,.,:.:.,;
.. -ss-!s-"
Suuth.facing surfaces inclined at 30-60'are suited to good solar energy usage
dllTing

the transition

periods

{these

periods of the year are decisive (or solar

house cptlmlsationl

Scutti-tacinq surfaces inclined at 0-30

are typical for summer use (e.g. for
solar panels for domestic water
heatingi, this being the optimum range
for the ccuecuon of diHuse redletion
Soltlr energy U5.ge as a function

of the inclination

Organisation of the ground plan

In the passive utilisation of solar energy, the heat is utilised
through direct incident radiation and heat storage in
specific structural components such as walls and floors.
Because of the conditions under which solar energy is
used passively, the arrangement of the ground plan
necessarily follows a particular logical layout. The
continuously used living and sleeping accommodation
should be south-facing and provided with large window
areas. It is useful to provide glazed structures in these living
and sleeping areas.There are three important reasons for this:
(1) Extension ofthe living area
(2) Gain in solar energy
.':
(3) Provision of a thermal buffer zone
The little-used low-temperature unheated rooms, with low
natural light requirements should be north-facing. They act
as a buffer zone between the warm living area and the cold
outside climate.
Use of solar energy
In the use of solar energy, a distinction is drawn between
the active and passive use of solar energy.
The active use of solar energy necessitates the
application of equipment such as solar collectors, pi pework,
collector vessels circulation pumps for the transfer of the
solar enerov. This system entails large investment and
maintenance costs which must be recovered solely by
saving in the cost of energy. As a result. such systems
cannot be operated aconorrucullv in singl>}famity houses.
The passive use of solar energy necessitates the use of
specific structural components as heat stores, such as'
walls, ceilings and glazed units. The efficiency of this
system depends on specific factors:
(1) Climatic conditions - mean monthly temperature, solar
geometry and incident solar radiation, hours of sunshine
and level of incident energy radiation
(2) Method of using the solar energy - indirect usage, direct

~\\"\\\\\T"II"I'I

...
"",,\

If)I'I,

l....
=-

\00'-,

.\~

~~

t-";-",\
40%

Flat horizontal
and inClined
surfaces are well suited for the
eeneetten of dif1use radiation

~:.

_+Vertical

wi;;-dows

receive

only up to 500/. of the

diffuse radiation when
sky i. clouded

~.-,

usage
(3) Choice of rnateriais - absorption capability of the surface
and heat storage capability of the materials

the

C--_~\,:\\ \! I;: :;'0>h

/",

c-'1. c;

o
~

........ '

.\\

:.::,:.:i8.:.:.:.:

:,.::t!.:.:.:.:.:.:.:.: ..
f6\

Cross-section
of II house
planned only for the gain
of direct radiation
,eloudtess
8ky)

Cross-section
of a house
planned only for the
receipt of diffuse radiation
{cloudy sky)
(~
110%~

:.~.~~~.:Q.::.:~,::::.
~

Heat losses

~:f!?:::::::::.::'.':.::.:

as

@-6J

function

cVlinder

~
half cube wlth '
4 compact
ururs
Surf8C~ optimi:58tion - the heat Ion reduces
the reduction

................................ ~

of position

t1i'"

IndireC1 use of solar energy

through
a Trombe wall

Direct usage of solar

energy through glazed
surfaces

'::.'::.', .
',',':::.', v,'.v
and temperature
differences

hemisphere

.,:...,'.::..:::........1

.:\

in surface

area

Winta . day: incident solar

radiation heats the air

between the pane and the

in proportion

to

Trombe waU; room 2Iir is

circulated
through the
lower end upper flaps end
thus

heated

Winter

night:

thoroughly

warmed wall acts as a radi&nt

neal surface '" the room; with
the upper and lower flaps
etesed, the stationary
laVer of
air between the external
glazing and the Trombe wall
helps to reduce

102

the heat

\055

Condensarea vaporllor de apa in elemente de anvelops in trei straturl

funelle de pozitla barierel de vaporl
I.

II.

E
E

m.

8ariera de vapori la exteriorul

stratului de protectle

8ariera de vapori la exteriorul

elementului

IV,

..

Barlera de vapori (bv)

-r.~....---""""""~~~/
E

/'

Sariera de vapori fa inferiorul

stratului de protectle

v.

E
Bariera de vapori la interiorul
elementului anvelopei

Strat de protectie (p)

Sirat de terrnolzolatle (t~

~~~~~.

Apa de condens (c)

INTERIOR (I)

EXTERIOR (E)

Condensarea in interiorul
e!ementului de anvelopa fare
bariera de vapori

Fig. 9.11.4

ModuriJe de condensare a vaporiJor de apa in interioruJ (I, II, /II) sau la

fala lnterioara (IV) a elementelor de anvelopa, in trei straluri, funqie de
poz~ia barierei de vapori . Elementele fara bariera de vapori (V)

118

,~r~i'~

'~;#
'2'.. ..'...

:.:.' ..... 1

,ci".",~
(}9,. ~~~
.~."
1(..\

,jJ
"

,.

Di

CONCEPTE ALE PROIECTARll

ECOLOGICE

Preocupari ecologice:
1. eficienta energetic a
2. sanatatea si bunastarea
3. dezvoltarea durabila
....:.'";'I.~-.-

EFICIENTA ENERGETIC A
- energia inglobata in materiale
energia de transport
energia pentru construire
energia de operare (definirea criteriilor de confort)
energia pentru intretinere
energia pentru demolare
Proiectarea solara pasiva
-reduce incalzirea solara excesiva vara
-profita de radiatia solara iama
Se tine cont de:
- orientarea si amenajarea terenului
topografie, insorire, vant
forma cladirii (este preferabil compacta)
sisteme de umbrire, obloane izolate termic
izolare termica (continuitatea materialului izolant, bariera de
vapori, evitarea puntilor termice, ventilarea cavitatilor)
schimbul de aer (diferenta de presiune, efectul de horn) ventilarea
pasiva este posibila numai la cladirile cu dimensiuni modeste, la cele mari se adopta
masuri active pentru incalzire si ventilare

o cladire

ecologica trebuie sa-si poata ajusta anvelopa (114 din suprafata sa se

inchida - deschida)
SANATATEA si BUNASTAREA
Bunastarea tine de psihic: ocupantii trebuie sa-si poata controla mediul in care
traiesc, sa 0 faca prin proprie vointa.
DEZVOLTAREA DURABILA
- dezvoltarea sa nu distruga planeta !
- trecerea de la combustibili fosili la incalzirea solara

;;g

:8.
~

'i'!!'B

;;;a.

r
~.

Concepte ecologice

fB

FB,

fa
,r'-

I
I
I

I..

E:

r-

r
,1
~I

;,"Ii,,.'
I

sT:,I!(
~.'";
~

;4~'1I

~
~

ss
~
~.'

;::;;~:;.
_L.!
.~I.'J'lo,-

t~.~

._';l.'l!.ir.;;i:

"

l,

..

Preocuparlle ecologice, atunci cand vine vorba de proiectarea unei cladirl, se impart in
trei categorii: eflelenta energetica adlca evitarea risipei de energie atat in timpul constructlei
cat !?ipe perioada functlonaril (pentru ca deocarndata sursa principala de energie sunt combustibiiii fosili responsabili pentru eiiminarea gazelor cu erect de sera); ~ZH1a\<b'~a91
bunastarea ocupantilor unei cladlrl; dezvoltare durablla- gasirea unei strategii de crestere
care sa aslqure un cadru de via~a adecvat si pentru generatiile urmatoere.Princlpitle prazentate aici sunt doar ointroducere :;;ireprezinta masurt aplicabile indiferent de stilul arhiteetural.
Eficienta energetica. Energia consurnata de 0 cladire e de mai multe feluri: energia
inglobata in materiale; energia de transport a materialelor pe santier i dlstributia lor: energia de constructle a clMirii; energia de operare a c1adirii;energia de intre~inere:;;i in
final de demolare. 0 cladire eficienta energetic va reduce consumul in toate aceste aspecte.
Cu cat procesarea materialelor de constructie e mai mare, cu atat energia consumata e
mai mare. Rolul arhitectului e sa aleaqa materiale produse cu energie pu~na, cu un minim
de prelucrare. Acestea sunt ori materiale care sunt puse in opera Intr-o stare cat mai
apropiata de cea nafurala (piatra, lemn, pamant compactat) ori materiale recitate (caramizi
sau beton macinat, elemente metalice refolosibile sau deseuri rezultate din alte procese).
Unul din cele mai costlsitoare domenii ale materialelor de constructil e productla.de sticla,
materiale compozite i fatade de sticha. Tnsa un asemenea produs costisitor :;;ihigh-tech
poate fi 0 components a procesului de promovare a c1adirii sau a arhitectului. Trebuie luata
in eonsiderare :;;icapacitatea de reciclare a' materialelor folosite. AJegerea materialelor are
impiicatii in strategia de design in stransa legatura cu stilul. Categoria materialelor cu energie scazuta implica in multe cazuri moduri de constructie rudimentare :;;i 0 folosire a tehnicilor tradltlcnate. Materialele scumpe sunt folosite de obicei intr-un design inveritiv ~i sofisticat.
.

energie de transport redusa poate fi obtinuta prin folosirea produselor din industriile
locale ~ia materialelor din zona. Cand nu exista resurse locale potrivite e nevoie de 0 evaluare atenta acosturilor de transport...::':'
Energia de constructle e de obieei mult mai mica decat energia Jng'lobata in materiale ~i
transport. Ea tine de organizarea de santler Iii implica operatii de eficientizare ~i masuri de
siguran1a.'~:;
Energia de operare e cea care a primit cea mai multa atentie dlrrpartea designerilor,
cercetatorilor ~i legiuitorilor. Consumul ei depinde de condi\ii1e climatice exlstente sl de
aceea masurlle de diminuare a acestuia vartaza In functle de zona g.eografiea. Cerintele de
baza sunt totusl aceleasi. Majoritatea cladirilor neceslta lncalzlre ~i racire sezonlera ~i niveluri bune de iluminare. Un aspect important in procesu' de design e definirea criteriilor de
confort. Nu e un lucru simplu daca ne gandim ca acesta variaza in functle de optiunile individuale :;;iin functie de conditiile climatice cu care s-a oblsnult fiecare grup etnic. Variaza Iii
in functlede activltatlle care se desfasoara intr-un anumit spatiu iar in cladiri precum muzee
sau laboratoare, elementele din interior sau procesele care se desfasoara vor fi mai sensibile la conditiile mediului de cat ocupantli.

Tmbrac;iminte
Lipsa

Grea

Repaus

Activitii\i

usoare

Activittl\i
grele

26. Temperaturi de confort, C

dupa Yannas

26

27. Procesele incalzirii solare pasive: 1. Energie

transmisa, 2. Absorbita i inmagazinata. 3.
Reflectata. 4. Eliberata prin convertie l?i radia!ie

dupa Yannas
Cel mai eficient mod de a conserva energie e exploatarea fortelor naturale - radlatie
solara, vant, lumina naturale. Realizarea acestui lucru faraa recurgerea la sisteme mecanice
se nurneste prolectare solara pasiva.
Principalele provocarl ale unei clfldiri pasive sunt de a reduce incalzirea solara
excesiva cand vremea e calda ~i de a profita din plin de radlatta solara in anotimpul
rece, Trebuie sa asigure 0 eantitate abundenta de lumina naturalaln interior dar sa protejeze contra luminii stralucltoare, acumuiarii sau pierderii excesive de caldura, Arhitectii trebuie sa se asigure ca exlsta destula ventilare naturale atunci cand vremea e calda liOiumeda
~i ca intreaga cladire poate fi complet izolata dar adecvat ventilata atunci cand e lncalzita artificial. Elementele eladirii trebuie sa poata inmagazina ~i elibera ealdura in cadrul unui ciclu
zilnic (atunci cand exists suflcienta diferenta de temperatura de la zi la noapte) dar sa fie
capabila sa asigure 0 stabilitate termlca,
Masurile necesare pentru a indeplini aceste lucruri sunt cunoscute de mult timp insa au
fost de multe ori neglijate Tnsecolul al XX-lea. Ele sunt opimizarea orlentarll ~i a asezarf pe
teren, balansul intre umbrire ~iexpunere solara, instalarea de ferestre care pot fi manipulate
de utilizatori dar care lzoleaza bine cano sunt inchise ~i evitarea seurgerilor de caldura. E de
asemenea importanta Tntelegerea performantei term ice a materialelor, proiectarea interiorului in asa fel in cat sa amelioreze f1uctuatiile termice, i amenajarea peisajera care sa creeze
situa~i exteme complementare. [16]
Orientarea fi amenajarea terenulul, Potentialul de acumulare a energiei solare e determinat in eea mai mare parte de asezare i arnenalarsa terenului. Principalele cerinte sunt
asiqurarea uneiorientari sudice (ce poate varia in a6umite limite) pentru elevatia cea mai
larga i minimizarea umbririi elevatillor vecine i terenulul lnconjurator; Umbrir~a cladirilor din
jur Ie reduce accesulla energie solara ceea ce insei;imna cresterea costurilor de lncalzire
artificiala, [17]
, ;:
.
Principiul zonarii unei cladiri se bazeaza pe faptul ca diferitele activitatl din cladlre
necesita conditii climatice diferite. Cum de exemplu conditille din zonele de zi sau de munca
sunt diferite de cele din dormitoare. ~celai lucru e valabil pentru zonele de lucru i recreere,
sau birouri ~i spatii de productle, 0 ionare pe principii solare incepe prin orientarea cladiril
spre sud. Solutla lndicata ca cea mai potrivita e asezarea camerelor in ~iruri: eamerele permanent ocupate, i avand astfel cea mai multa nevoie de caldura, privesc spre sud iar earnerele mai putin importante sunt pe partea nordlca. Tn modfrecvent zona de circulatie ~i
dlstrubutie e intre eele doua randurt, Spatii aditionale pentru 0 folosire temporara sau pentru
a actionaca un tampon intre exterior i zonele locuite pot fi incorporate in aceasta structura.

II
I

I
I
11

11
I
I
I

I
I
I

:3

:m

Obiective

!!@i

"!I5iI

---~-w
-- ::-:::

:5
:IJ
:II

:ra

;a

=-=II

--- E

:' ".
,

-c

Orientarea optima Tn ellmatul temperat e spre

sud

-v ,

s
~ezarea
-

'

:a
:a
:a
::a
:a

0.

.> _....

....

.'

Sa va asigura spafiu
optim intre clildiri pentru
a sa evila umbrirea pe
lalura sudica

Protectie

Atentie la aspectele

Beneficii

Orientare

la vant
Se va asigura adapost
tmpotriva vanlurilor reci

- cea mai buna distributie a

radiafiel solare Tn comparatie cu
alte orientilri
- economii la incalzire
. -rise mai mic de supratncalzire
in timpul verii fata de a orientare
estica/vesticil
- asigura
orientari
- asiqura
gradinilor
cladirilor

avantajala unei
sudice
0 anurnita iluminare a
~i a terenului din jurul

-reduce infiltrarea aerului rece

-protejeaza spatiile exierioare

Acumulare de radlatle
solara prin acoperis

...
0

iIiI8}
.

:3J
N~

---,S

~
~
Fa!ada spre nord
semi-ingropata

:II

:II

:a
N'

..

till

laliludinea geograficil
panta terenului
densitatea, rnarlmea parcelei
obstrucfii existente pe sit
axpunerea la vant

- posibile conflicte cu accesul radiatiei

solare sau cu vederile
- gruparea i a~ezarea loculntelor
- tipul de bariera de vant

Topografia poate avea intluente decisive asupra modului de asezare pe teren ~i asupra
aeesului la energie solara, Asezarea stansa pe 0 panta cu orientare nordlca va duee la umbrire puternica lar acoporisul Sf putea f singur2 SUiS2, de ecurnulare a en0rgi8i solare. Pante
cu orientare sudica permit a asezare mai stransa fara pierderea expunerii la soare; semiingroparea in partea de nord reduce expunerea fatadei nordice. Pe tererrurl expuse la vant
puternie aceste obieetve trebuie gandite trnpreuna cu nevoia de protectie impotriva vantulul,
[18] Cand bate vantul, pe partea cladirli fata in fata cu vantul se creaza o zona de presiune
mare, iar pe partea opusa se formeaza 0 zona cu presiune mal mica, nurnlta umbra vantulut,
Pentru 0 buna protectlelmpotriva vantului, cladirlle trebuie aranjate intr-o manlera
'
neregulata. Sunt de evitat culoarele lungi, neintrerupte ~i distantele scurte intre cladiri. Sunt
de preferat cladirila cu inaltimi uniforme. Aranjamentele Inclinateproduc turbulente in umbra
vantulul, Cand barierele de vant sunt formate din arbon maturi eu spatlu liber 'in jurul trunchiulul, va fi nevoie de plantari suplimentare de arbusti pentru a se evita canalizarea vantulul la
nivelul solului. [19]

:&

=-

- forma ~i geometria terenului

- vederi, intimitate, securitate
- urnbrirea excesiva a cladirilor invecinate
- drumuri, acces
- gruparea cladirllor

28. Orientarea fata de punctecardinale vecinatati!ji va nt, dupa Yannas

:a
:a

29, Asezarea in panta: dupa Yannas

30, Proteotle fata de vant; dupa Yannas

sitului

:It
Forma eladirii. 0 regula generala pentru orice volum ce urrneaza a fi lncalzlt e ca pierderea de caldura e minima atunci cand suprafata exterioara totals e minima. Astfel, a
cladire compacta e similar cu a avea 0 suprafata exterioara bine lzolata, Pe de alta parte 0
izolare mai mare a suprafetel e un mod de a compensa efectele unei forme mai putln cornpacte. In multe cazuri sunt adoptate cladiri in forma de L sau U din diferite motive. Aripile
acestor corpuri pot produce 0 umbrire pronuntata lnsa mici schimbari In orientare sau 0
,atenta proportionate a lor poate micsora aceasta problema. Fiind dificil sa eviti totdeauna
umbrele nedorite,trebuie stabiliteanumite prioritatl. eel mai important e ca radiatla solara sa
ajunga In zonele vitrate pentru ca spatiul interior sa poata beneficia de pe urma lncalzirf
pasive. Apol atentia ar trebui tndreptata spre gradina sau alte zone ale casei unde e nevoie
de lumina solara din motive functionale sau personale. Nu e obligatoriu ca !}i zonele opace
ale unei case sa primeasca lumina din moment ce foarte putina 'din acea radiatie va avea -c"'~:-"
efect In interior. [20]
Sisteme deumbrire. Stresini pronuntats pot oferi 0 anurnita protectle pe timpul verli
neexlstand pericolul de umbrire nedorita pe timpul iemIi._f.!5?P'9~oi~a
a vitrarii pe 0_
fatada cu orientare sudica e doua treimi pana la trei sferturi din suprafata fatadei. Ecranarea
~'~
e esft.ntiala i in perioada dintre septembrie ~i ma.1..limita inferioa~a a
parasolar nu trebuie sa coboare sub marginea superioara a ferestrei.

tmbr~i~sa1a"Ci8

'.~
.'
~

c,

g;

If.

's:

'81
om;

Ei

soare

31

Ii

31. Umbrirea corecta

28

Obloanele care se deschid la interior sunt mai ieftine deoarece nu au nevoie de

protectie impotriva intemperiilor ~i sunt mai potrivlte.Jncllmatul rece pentru ca se deschid li'i
se inchid fara a fi nevoie de deschiderea ferestrelor;:[2;11.Qblo~.!}~ izolate termiC!.. ce se
inchid pe timpul nop1ii sunt un exemplu de izolatie termlca ternporara eficienta. In timpul
noptllor lungi 9i reci din timpul lernil se produce juma(ate din pierderea de caldura din anotimpul friguros. lzolatia ternporara reduceastfel pierderile de caldura prin ferestre.
Izola11a termlea creste in general in functie de urrnatoare'e lucruri: diferente mari de
temperatura intre interior siexterlor; complexitatea 9i neregularitatea formelor exterioare; ori~
entare nefavorablla; dorinta de autonomls maxima fa1a de sursele de caldura conventlonale,
Alegerea unui anumit material izolatbr sau a grosimiinu e suficient. in practica e nevoie de 0
buna detaliere ,i punere in opera. Se urrnareste aslqurarea ~tinuitatii
,i integrit~
...!r'aterialului izolator, realiz~ierei
de.npori
care sa aiba de asemenea continuitate,
evitarea puntilor tenniee la imbinari i asigurarea ventilatiei adeevate in cavita ile cu aer
" ?i zanele po unlor pentru a evita con ensul.

11

II
II

f1uxul de aer

distribu\ia presiunii

:21
efeetul de horn

""'R

::I

vant

:II

:.Ii
e

:I)

()-

vant + efeel de horn

32. Infiltrari de aer prin deschideri si

crapaturi; dupii Yannas

:71
:Dl
:II

:a
:;m
:II

=dI

33. Distributla presiunii corelata cu fluxurile de aer

dintr-o lacuin~a; dupa Yannas

Schimbul deaer dintre interior i exterior are lac in mod natural datorita dlferentelor de
presiune produse de vant i efectul de horn. Aerul exterior intra prin goluri i crapaturi
supuse unei presiuni pozitive i iese prin locuri cu presiunenegativa. Cand temperatura
exterioara a mai mica decat cea de la interior acestschimb de aer tnseamna pierdere de
caldura, in parioada de lncalzlre artificiala obiectivul e de a ventila fara a deschide geamurile. Acest lucru se poate realiza prin goluri de aerisire in tamplarii sau alte metode. Sa poate
folosi cu succes
.ectul de horn prin instalarea unor conducte de aerisire entru eliminarea
surplusului de umezea a In
I i bucatarii. Conductele se vor ridica eel putin pana la nivelul
coamei acoperisulul iar daca trec prin spa1ii nelncalzite vor fi izolate. in cladirile care au 0
mica sera atasata sau integrata Ioculntel aerisirea camerelor se poate face prin acest spatiu
in care temperatura e mai mare decat cea exterioara dar mai mica decat cea din tncaperi.

tII

~
I

~
~
<:;

:II

~.j

.,../

~.

'.~

CB
:II
III

;Ii

~.

:111
III

Ventilatie naturalii controlatii

34. Maduri de ventilare; dupa Yannas

Ventilatle mecanicii i reeuperare a caldurii

Ventllatle pasivii prin efeetul de horn

~,
I~

B
Doar cladirile modeste se pot baza in totalitate pe lncalzirea ~i ventilarea paslva,
Cladirile eu 0 rata mare de ocupanti i activltatl eomplexe, situate in medii poluate sau neprielniee vor reeurge la rnasuri suplimentare, active. Oladirile ee cornbina principii pasive i
active se numesc mixte.
Incalzlrea artificiala se face cu sueees tot cand cladirea e bine lzolata, ermetizata, are _
intrarl cu usl duble pentru protectia impotriva vantului i nu are pun1itermice. Ventilarea
spatiului interior trebuie cumva facuta i ar fi ideal ea aerul proaspat din exterior sa treaca
printr-o sursa de caldura inainte de a intra in cladire, Astfel, in momentul in carespatiul s-a
Incalzit, e foarte uor sa rnentii temperatura constanta cu costuri minime.
Ventilarea artificialii se face fie prin circularea aerului existent eu ajutorul ventil.t9!'lrelor, situatie in care aerul are 0 temperatura apropiatade cea a carnerei, fie prin rad;'ea~~i'"
apoi circularea lui. Tn acest moment aerul rece devine pretios iar cladirea e complet etansata
i factori ca urniditatea, temperatura i ealitatea aerului depind in intregime de sistemele mecanice. Nu racirea artltlciala e contrara unei arhitecturi ecologice, ci modul in care se face.
Metodele sensibile ecologic cuprind solutil ca stoearea energiei termice in tesutul dadirii ~i
racirea pe timp de noapte sau folosirea depozitelor naturale ca acvifere, lacuri, marea, aeolo
mde ele exlsta,
o cladire ecoloqica trebuie sa-i poata ajusta anvelopa. Adica aproximativ un sfert din
suprafata ei trebuie sa se poata deschide ~i inchide, 0 treime sa lntroduca lumina
nelntrerupta, iar 0 alta treime trebuie sa permits uneori accesul razelor solare in interior, iar
alteori sa-l blocneze gtadua;. ;;;i toate astea fara a bloea vederiie spre exterior. Din acest
punct devedere, tehnologiile de productle a ferestrelor au evoluat foarte mult. Producatorii
pun la dispozitie nu dear elemente ce izoleaza bine, permit vizibilitatea i ajustari a rnodului
de functionare, ci i sisteme de componente ce se comblna pentru diferite situatil. Acestea
sunt componente ce imbunatalesc calitatea luminii, controleaza expunerea solara i lueiul i
se rnonteaza in conformitate cu orientarea fatadel, tipul de fatada, functiunea cladirii ~i
buget. '
'
'Tehriologiile ecologice dezvoltate la ora actuala sunt de 0 varietate uimitoare, de la eele
mai cunoscute ca panouri solare, sistema geotermice de lncalzire ~i racire sau diferite SISteme de stocare e energiei termice, folosite deja pe scara larga, pana la sticla care Il?i
schimba transparenta i evolutia spectaculoasa in domeniul materialelor izolatoare. Toate
acestea precum ~i concepte bazate pe tehnologiile noi sunt explicate pe larg in volume ca
"Arhitectura solara, Strategii, concepte, viziuni" editat de Christian Schittich in cadrul colectlel
"in Detail", 2003.
Sanatatea slbunastarea
sunt afectate demodul in care 0 cladire e proleetata. 0 cladire
cu spa1ii interioare adancl, cu prlvellsf tndepartate, in care nu exlsta control individual
asupra mediului ambient afecteaza starea pslhlca a utilizatorilor iar atmosfera nu stimuleaza
o munca productlva, Exista situatii in care finisajele, moblla sau instalatllle de ventilare de
exemplu au emis substante toxice de un real pericol pentru sanatatea oamenilor. Subtan~ele
emanate de componentele cladirii pot afecta ~i mediul ca in cazul stratului de ozon. Masurile
necesare aid sunt in mare aceleasl ca in cazul conservarf energiei: iluminare naturala buna,
stralucire controlata, ventilare naturala, control individual asupra mediului ambient. Studii au
scos la iveala faptul ca daca ocupantil pot controla mediul in care tralesc prin deschiderea
ferestrelor sau cresterea temperaturii spattului pot suporta 0 variate mai mare de condltli
decat in cazul in care nu au posibilitatea sa ia acesta'decizli, Pstholoqtc, un spatlu e perceput ca fiind mai confortabil in momentul in care indivfdul poate interveni personal asupra
mediului interior decat atunci cand nu are acces la luarea acestei decizii.
Ideea de dezvoltare durabi\a pleseaza dlscutla asupra constructlilor in contextul mai
larg al industrializarii
i dezvoltarii economice la scara planetara i se concentreaza pe
solutii ce pot asigura 0 continuare a dezvoltarii (inC!usiv a constructillor) intr-un mod care
sa nu distruga planeta. Pe langa faptul evident ca asemenea solu1ii depind de deciziile
politice i masurile economlce, trebu,i.espus ca activitatea individuala i lnsistentele
arhitectllor in domeniu pot forma 0 rnasa critica ce sa grabeasca adoptarea unor asemenea
decizii. Principala transformare va fi nu a modului in care consumarn energia ci a modului in
care 0 producem. Tnopinia celor mai multi speclallsti asta tnsearnna trecerea de la arderea
combustibililor
fosili la energia solari. [23]

30

B:
1IIlif'
~I

a::
,II:
ii'
..!11

:e
:IS
~
~
~

:wi
~
~
~.

:1:1
~

=11

:II
~

"!"JI'.. !!!m -,

Studiu de caz
Solutia caracteristica, pusa in practica astazi pentru 0 casa ecologica este de obicei 0
cornbinatie intre principiile constructive de baza enuntate mai sus ~i cateva tehnologii intrate deja in uzul curent.
Soltag i Atika sunt prototipuri de Iocuinte prefabricate ce vor putea fi montate pe
acoperisuri terasa marind densitatea in cadrul orasului. Beneficiind de concepts energetice sofisticate ele sunt menite sa raspunda cat mai bine conditillor climatice din zona Europei centrale i nordice (Soltag) sau a Europei sudice (Atika). in ambele cazuri tehnologia joaca un rol important. Climatul interior este reglat de un sistem care controleaza
f1uxurile ~i schimburile de aer ~i caldura prin deschiderea automata a ferestrelor ~i parasolarelor ~i prin rnonltorizarea incalz"irii ~i racirii interiorului,
Tn cazul Soltag, locuinta consta din doua module. Unul contine grupurile sanitate, serviciile, bucataria lli dormitorul, lar.celalalt zona de zi ~i de luat masa. Sistemul modular ~i
. gradul inalt de prefabricare asiqura a montare rapida ~i un minim de discomfort
ocupantilor de la etajele inferioare, Colectorl solari lnstalatl pe panta sudica a acoperisului
aslqura necesarul de apa calda pentru baie ~i sistemul de tncalzlre prin pardoseala, Panourile fotovoltaice produc energia de operare apompelor ~i ventilatoarelor, asa ca tntr-o
situatle ideala cladirea poate functiona fara energie prod usa in alta parte.
Solutia pentru zona medlteraneana, Atika, este ~i ea un bun exemplu de eficienta
enerqetlca sl principii corect aplicate, insa aid un alt aspect important este evitarea
supralncatarf
pe timpul verii. Irnpachetata intr-un strat termoizolator de 16 cenfimetri,
casa permite ventilarea naturale ~i racirea pe timp de noapte - rnasuri complementate de
un sistem de aer conditionat alimentat de panouri solare.
Ambele variante se bazeaza pe accesul luminii prin ferestre din acoperlsul lnclinat
mal degraba decat prin vitrari orizontale potentand aspectele locuirii in rnansarda, in
cadrul discursului despre marirea densitatli urbane aceste prototipuri reprezinta 0 solutie
eficienta prin cresterea calitalH, nu doar a suprafetei mediului construit.

:g
- a. pornpa de caldura pentru apa calda de uz domestic li'i Incalzire
prin pardoseala;
b. unitate de venti1are Oirecuperare a caldurii;
C. tncalzlre prin pardoseala;
d. acoperis bins izolat pentru acumu!area caldurii;
e. celule solare care genereaza electricitate pentru instalatiile
tehnice Oireteaua interna;
f. rezervor de apa calda alimentat de colectorii solari ~i pornpa de
caldur~;
.
g. colectori solari .

=II

:wi
~

3l

33
~
~

37

:.11

35-37. Soltag, Martin

Rubow

38. Atika, ACXT-IDOM

:a

36

38

31

II
TI

.,h ,.

!!

1'7 p.rA'$S'IVE~O't.i\:ItQfSI$:"
~ . -- ..._.._~.:::~~._._'-""_r~.:
..:-.-_-_~__ -,..__.--,_.~.~_.....

-,\ .\. I./. /.

,~~.
~

'I
Ii

w
;.;..._.

_.:LL::r+J __.

.>.1C2!2_

6:..~_.:"-~-':.__ ";:._v ._~

iI
/

i1

-~-: _
::- ,.._ _

G.- ,-~

.__

x:'"

.~

r~fj$lv~~lii~~-i~JJf~f~:W~~JMO!'pn#t9~ t<i:llp~t@~
inMflQI~pj~~jI~~;!ivilgIM;iii~.t':MY!n9QMri~ti!@il!>i1
<WY!~Hfii!t_f'e'Wljjj"&1.ai~.I~il#'S~'F'$~'vilc~(!lar5Y~!hJi1j;

ii

- ..~,

== ~_,~.~,_.==
.-.,..~,..-.-

-"'.,_.;o .,~ __

iirly,fb$~~@C{)B'Y!~'n~t"f"-I;I!t,;"~@[~~Ji(Q~:;~60f
!!
.Qlj~V,~QIi.cCai'e~'tlgn;
~i\(H'14iY!iknfiip~~~CGII~Gtlon.

;..0.","-

:!5tarngtf41lj1;rl~ti~fijji~!i!l'@n~jpf5~ljii

::~=I~~~~:~t~I~:~j~~;:IYWltllii!.~il

~n~f~y.

Th.c'WI~i'qQnijtii\Nil~~~~.v'~rng11!~~twni~h
r~g~.i!~
~A~[9tlfoinlnlf~~M~iyedl!!ithjJear1>n, e~I!i!II1{J,
4Wl)tQi'jji-$qY~tefQWppftillgfll~p-:ryW/ftl2illr14.~jn
(iiJIG~!ii~J"~,theQ!fc~"Qf",,"r.l'aili~p'Qnon
i!yjl~.in9S,

Ii

'~~~f'~!!ili:

'.

, ;l~~p,~
.sho.y~!~~:.~.Q7,
to

.~~!~~:~:,:=o~~~~~I;~

.fqtooWfliL~JM~.~<j;Yo'i!al@l'.

11

Ii

Ther"~i~~WO~.;;~!iJ!at~I~1iW"t'ifi:~v~i'Yp.~~ie
50J& ;;!'ii~tti;

il

.. ":.

" 1..~Qlijif#l"g919!;j;,Of~tl~~Filrt~
p.lilliGflit'QI~.f
.Q!I~GRM
AJ]~4r91~~fia,$bQv!il;II(~,tii~~~,offtQOf
ir~~,ln:~ol4. tili.i!j~tt8~~)fi;tfQ~:!@~tOf'fl~ilttalli'~mp81'J~l!.uP1;f~.
tlepW4i"~iil1i!~PI'lj9~Q~Wintil;r;~ri)~~ffl~yre411(l
p:tQJ~t~if~J~5.
GI~~liJ~'IlI~!!il'f~Ii;lii!1l1~'!I~f~[~~nl:mtne,4W.4a~Jon
Qi!\!~MiY~be:Yllfgyi.Q~li'r?Y,<\H-b~:$gn.
06.ilbl~,g!;fzjM~n4.1"5)J~~riarHe~~lm~t<1mlnhf1lie
n[~hltilii~l1~li~'Q~~.
,ii>-.t'.:-' -

2}A.~,riin@j.(it~~j;'fQ~M~lL{IIij~~WM~@.(j~,:~ri!l.

41~ftl~@qiji.Qfi~l1!4l:@rbgjV~Jiw~m~Jij:~~lilP~~f~~~[e
.. 'fli~fmill{Ii!lmii~~;:WI~jDlli'Jl~,q@i~,i!ri9~,51ip~
~IIMRitmiiil~~,~,~;lJt!!>~i\(IVi~!,liJIlltli.~llftyidi
f1l[~G~JiI1[e,rjIjt@ftjjjlii$.U~:~~~~!!:-~'s.~I~~
~~4
p.~!-i\ffiM.~i~lil~!eA$i,~~

!tfi~~JO't'g.t<i~l2~~,~:35~J
; Ado~,ffi' tQlr;lgQ0~W~)

..
-~-~-.:,.-.,,-,:
@ Ii
!illil1l'i9bt"~Q1Qted5jJ~~,

... -----~-- ~

-_._.~,,_.,,

__ r_-

.. -

.'.

V~n~$
.4.nlJi-~i$.mp~i!~I~ld~@gnp~ncIMn<l~IL~~iog.
<l~q:?~M$[~~ji\k~f~Mii19,"~;tt;.di&t[ili.ij.~!QO.

'

!j1girJ~(~~j.n;

rl"i~lj~~~
';'''1 '!HII~:.I'l\i;priGI'~1!lI
~tr-i~~:s{IW."'JIOr[!!<11
JniV1')I!L~";:
Id~;l'i,(ilGt!jP;I()' .rM
lh\ijj!Wii>v.~d 5d1J!f
:;!"fiQ!Lf@~rjl.IIJ'9

i~t~ppI~WM!lI~~lQa~JIlI!i~iji4~ji"".

Sl!Ii!~~
A.,~v,~t9QI!i.qf}llMi:IJlJ!ll:;
~lI"fl@{in ...;'ij!1l{Qfip~ite:,
!L~~b~1l!~D~pji,
iJ"vi!i~~Gvrof lti~htli!l"l1.1
i!i!~i,l?~parnMiffiQJJllI1811\~i~~iVI"'I"~PPdliy~

t!i!mmJ#~l.yijMIiJ",'yt,@t~-,t;s ~1r:il!~II'l?;ne!'dM
P,QJig0Iilil.~~JiMe~f8C"fl;W,V~'il"dpqJbil,~~,,~riOi:

~hJP~

W~11.lp,.6l1~r;Q,Fmq~,
, OMk~.gQjQtet~pff~~~~Ji;:!ll.oril~cili!rii!q!~!Hp.n

.---

;~,

AiWP!@ii9ffl!l!"l~.ai(~~
qJi"~A'""i

5.~'h~9"1I11~iv.i.'r~f!I~1
liil~<llrJ@:4~,fiJ!~PJI4
,tq1;f9,j;J,jiJr"t"'tjJ8~ky. ~ ;-,iili!it.

~a~ifll)itlll~ffl.t[Qo$tliF~I'liMn'$I!M'4n;
~h~io1>iiIiOC'~?~~~;
~M:tb.~'hc~~i1QJI~rQ)j:~~fAlji,!.hef~1!(~.pbr,Wl~5-ln
I'InJb

!I

p~~~5!iI~~M:ij~n!l'!li!J1Je~@mpli~ned"ilitijrt;g~Jn,.IO~!feG.~
.

Hii

g~Jn, gft)j 1.1[aJ@lMlit

'\~,OJ!w,ij9m'
11Yll.!{<f!J@tr5Y,~t!~W,to!I~~~~!I!I."l,:re.6j1~lf~!li.;lriQO
-.
. ',j).b~~@'
,IS ir,etW~R~rilla
.f'i;'Ii.fv,Pftil:p'g!V,tl

ilIt
j!
d

!i
.,Ii

...

,..

.,

I" ')I1)@.~~!l~d

$liltiil~Mgujl,~A1~r."irofl'1Jj1jcr
i,pfll[Q~fi'llf~~CHa

~:':~.'''''''"":::_
_ ~I ".~-,__,"- ~
1!

[I

",.,JL.

r~ljirlJ)..a~~pr,e.,ll'iil

'lqij!ll'i@l~f~M~f,jJ!I\g
,I,iJ!%9i';"'.1"lil;)'re.fier4y,"n
.
fpijllillt(li~"c.
\'Il\\Ri!M~.i~rh?

",

,.,~,:.'-"--'~'-;:~.

.,

.;:;..:._,>,~.__'_ .-',,:,:,.c,';;" "

l~PtQl!i'g(~jj'fifiBI&t<1~jI![k'""llngJ1P tUJ;,i.1
qjni~~tw.p!!ljl,

J
. (\~~!i0~fgi~Jjn'J

.", ,', ...-,.... --, .."' ... ~,.""-..

.,
"'t

. :.

'.

"

./

"

T~\<.-.~\.6:(2-0VA,~A

1(~'L~

~G~i J::.*~~~cJ:
~.;<

{-t.V{:

(h'

/vz.,:~' ~.~.. ;"-

.(~~

A-0 ~ !LCV

~./t~).,

...~~~.

. eJ1

,J~1~
l~

i<Vt-~~~

!!:tVv{'

t;y',

!"
,
";',

......
""-

.. ~/

"

",;.,.

~1:1: ..

' .. '::

~.,

"::::',_ .(.
~
. ~
OIl
<J'_
,"

"

-.:

.;;.

'

-~"""-'I"

;
.-

__

'.

..

'/,/,;.'

:1, ..

.'

,.

,,- : ..

.....

.. ,

.',

-"

'J~2/';~)~v~i':;j))~/joi

ZLV,,<.C ..~~~
".,'

."'.

.:.:..::..:::'::;::...,'

"

";--.-- ..-.

-~~~I-~/--.---

....

...... -; ..

':.., ..
:.",'

'"

"':,-,

.
..

::..

:....,

'~-:~

.-

Cv/:S-LJ!J '

,-----

PERETELEPORTANT
Peretele portant este una din tipologiile structurale dezvoltatede
istoria
arhitecturii. Folos:irea continuaca "perete de container" a dezvoltat functiunea
de element de rezistenta pentru
eforturi exclusivverticale.. '
Peretele portant dezvolta un 1'01 static mai complexdecat s-ar putea crede Ian
observatie superficiala- de pildaca 0 insiruire monotona infinita de stalpi izolati
cuunrol staticegal.'
"
,,',
,'
'
Sepoate.afirma ca procesul evolutiv pe care schema structuralaa edificiilorcu '
multe etajel-adezvoltat urmarea cuceririlor tehnologice, a influentat profund
arhitecturasubaspectulIimbajului
tehnic:peretele portant .isi exprima propriul
1'01 static inmodemfatic.
'
','
Enfaza staticatr~ditionala 'al'etetelui' portanta fost, itr-o 'primaperioada
a '
arhitecturiimodeme,diniinuata
de structuraschelet; in succesivele procese de
, transformare 'pe .care schema.stueturala verticala a. suferit-o, ambele sisteme peretele portantsi structura schelet -au fost considerate sisteme interactive,
Apantia constructiilor unultietajate ,.aschimbatmaniera
de intelegere a
strueturilorcu pereti portanti. La trnjlocUl sec."al-XIX-Iea ,in America, zidaria
autoportantaramane
la exteriot.vintimp ce planseele ell grinzidinotelsunt
sustinutedeun
;sistemdest~lpijndepen<lentiinteriori'din
ionia. Inacest fel ,
.structura putea. sase
ridiee IaInaltimi foartemari. Nnmaimotivul
maririi '
grosimiiperetilor Ia baza constructiei :pentru .sustinerea .greutatii proprii'
impiedica ridicareape inaltime.
'
','
'
, '
Dezvoltarea vcladirilor inalte siprogresulJ~Wri~"
implicit .aredeseoperit
functiunile stahceale'
per~e1uiportaIlt-#gtd!t~~anoduri1or
Ia ractiuni
orizontale, precum sirolul diafr8gmelori11diferrt~~:~~~tuiristiucturale.
Peretele potiantesteprezentinarhitectura,iri,E~:~Ierc~9.Wtipostazeeare
au ereat
arhitecturi diferite: peretele din zldaPepOJ;tant~'si--tu~~a(din
beton)
,
..

'

.. '.'~

'..

Co"' .. ",_ ';~~.,

,,'

.; :.';

,."

-',':-

.'

;:::.!.';-,";: -,-::.::::,':;::'>:i:::,-:::-:
".',"

PERETELE DWZIDARrE

:.

\.":,.:._

::.',

:""'_'.

":;~-:,;:';'!:-:..~:::..:.};~~/;:t?J:~~:.i;:~r
.:
I'.:' ... -:.',"::,:,-:-

.,'; ::<'::::;:\:;:.:: ':,' .~ .;~;',~:,;:,:~/,: ..

Mecanismele conexiunii diferitelor eleni~te,:. :,'rtantecare' definesc schema

staticaa 'unui organism rezistent ' ap~~{~Yi.a~'t ~a~:seexamineaza schemele
staticetipice cladirilorcu peretiport~t~:d',:~<"
"'
a) .cladiri in intregimedinzidarie'Q1'~t~L},e;-,-bo1ti);
,
h) c1adiri cupereti verticali din zidarte;sf:i,,:d:ingrinzi
de lemn sau otel;
,cjcladiri cupereti verticali din zidariesi~,:@.$~~~dinbeton armat ancorate en
centuri de beton annat la toate efaje1e;_>"?"]r, ' '
,
a) caracteristici: -toate elementele de _rezist~~t~:,-yertical"esi orizontale sunt
dill zidarie
,.",':'';>;
:~

': '. :'-~~'.::~,

"

:\:":':'.::;':,
',:,

.....

-I I

incapacitatea zidariei de a rezista laeforturide intindere a gasit 0

rezolvare in a" dispune materialul in forma de bolta (curbura
spatiaIa)pentru a-I supune nurnai compresiunii (rezistenta prin
forma)
- zidul verticaleste supus unuiefort eoinpus: de compresiune dar si
de im.pingere (rasturil~e). Analiza st~tic~' ~u este.)n ac. estc~
usoara; este 0 complexitate de coreladi 81 dificulta1Jie a pune ill
'evidenta usor si logic legaturile dintre diferite componente
(exemplu esteechilibrarea subtila a boltilor inarhitectura bizantina)

PenXtru preluareaImpingerilorsi
stabilitatea ansamblului se fac
ziduri foarte groase, decistructura grea.
'"

~.
I
--~.-.:-

, I
-....;.,..~;-.....
.

~-

-~~,
.... ~~.
,-~ ,-. ~
~
~~

.~:~ ..

-.-

b) caracteristici:
'..
.
'...'
'.' ... .'
.' ".
. . .'. ..'
" '. - ziduri verticalecare sustin plansee .neso1idaree~dari(l:ln.zona de
reazam:
.
.
.
.
.
'.'
.

o Claradiferenta tehnologicaintre.elementelede striictUr~yeiticale

. si cele orizontale ..CeleorizonUil~"~l.l,I)tral,izateill' si$t~m,:~~gtinZi

'paralelecare preiau incarcari~es14e-it~mit'peretilor ve!ticaliprin
sarcini exclusivvertieale,

'Nu ex.iSta'dcjimpingeriin:pe:ieti,'TIirid

.,'

-:

-.'

-t""
'";"

-;,. ,

'"

----.-:. ..

'''',.,.

","'"

..

".

.':

:.,

c) in cazul planseelor din beton armat, centurile maresc rigiditatea de .

ansamblu, rigiditatea globala 1a forte orizontale;
- planseele se ancoreazain centuri(prinarmaturi)
- in cazul unorcedari.locale (debilitatea zidariei, tasarea fundatiilor,
centurila rezista sinu urmeaza defurmatia zidului;
- centura nu intrernpecontinuitatea statica a zidului, fiind executata
monolit.inopera) .
'.
- este necesara 0 legatura continua,iIi toate planurile intre toate
zidurile cladirii;
.'
- conserva nu numai oveche analogie cu constructia traditional a din
. Zidari~i::tructurile
actuale dinbetonarmat.

~::::'~~~t~:' ..
.. ':c:. ..

',_

'

..PERETELEDIN

.. :-...~.........
......
.. ~~':."-.'~:-"\"-'::

-'

;,
! .

ZIDARIE SIIMAGINEALUI

:U,lgenef;~tzidul dincaramida a fosrunmijfoceccnemicdearealize.o

structura
.. ,pe:yafireiIl1bracata inmateriale mal nobile: 'pl~caj.':(1~:;ma.nnura;fres.ca; mozaic .
.: '.Atitichitateagreaca, Bizantul siarta 'gotica c6~j'~e!?u,:eclificiilelor religioaseca

'''',r:::i.: ,;:::i:':::.:i';''.,:::::
.

':.. ,: ..: :"!",>',.:.;":.>:.",

:".j

':;'.,-;':,.<.,,:,: .... :

~e:. . .

pla~ariiin favoarea aparentei brute a .matenal,Uc""'~':'(

Ec6llorriladeenergie ne indreapta azi catreplae.Ozite.

Dezvoltarea unei
arhit~-cturi.a placajului este 0 provocare peril':'
,>,'aptu1ca .termoizolatia
usoeraestemaieficienta
daca se amplaseazarq,"'~',;~g@f:;~iIucturii a modificat
",:-.,...;:.:

':"':1:";,'

". :"<.:,: ..,:.i:

<
: ..

"-."

aspeciulcaselor contemporane. Placareaofera si 0 mare libertate fonnala. Legile

sale nu suntghidate de exigente structurale, Modenatura poate urma 0 logica
care se.supune intentiilor plastice.
..
. ..
Se pot distinge doua feluri de folosire a placajului:
.
- .unul care nu -altereaza spatial produs de structura, urmarind-o
indeaproape
. - celalalt carecontrazice
realitatea structurala, producand spatii si
obiecte diferite de aceasta realitate ( spatial baroc al iluziilor risca
sa producaalienare,
arhitecturaicontemporana
creaza obiecte
arhitecturale
surprinzatoare
prindinamism
si sugerarea
dematerializarii), . .
.. Dinpunct de vedere tehnic, sepot folosi;
- placajul adeziv-iacoperiri
care adera pe toate suprafata suport
(pictura, mosaic; faianta), suportul subzistartd prin transparenta;
placaje''uscate''
fixate local pe support. Modenatura noua nu
corespunde aceleia a supertului.
.

PRESTATLL\FIZICO-TEHNICA A ZIDARIEI
COMPORTAMENTUL lllGROTERMIC,
De la jurnatatea sec. 19 incercarile de ameliorare a comportamentului la factori din
mediul ambient se orienteaza si in domeniul materialelor pentru zidarie. Incepprimele
modificari pentru a realiza case economice "uscate 81 izolate'tproducandu- se caramizi1e
eu goluri. Dar introducerea instalatieide incalzire muta atentia asupra calitatilor acesteia
S1numai criza energetica din ] 973 repune problema functiunii termicea inchiderii, cand
insa zidaria portanta nu mai este solutia tehnica eea mai raspandita ca atare problema .este
pusal in termeni de izolare a peretelui de inchidere (de obicei purtatdestructura
schelet
din beton armat), .
.
Reducerea consumului energetic in gestionarea c1adirilor nu este azi totusi
suficienta, 0 instalatie eficienta energetic trebuie sa fie insotita de tehnologii
ecocompatibile, capabile sa nu distruga sausa risipeascaresursele
si, in aeeasta optica,
sa vina cu propuneri de solutii masivesi conservativeale zidului portant, eu materiale de
zidarie cu eel mai mic impact ambiental chiar si din punctual de vedere al consumului
energetic at producerii lot.

Dinpunct de vedere termic evolutia produselor se indreapta cafre materiale carecombina

capacitatile de acumulare S1 izolare .catre usurarea elementelor (beton usor, caramizi
.alveolate), optimizate cu goluri, conformate in dimensiuni mai mad sicu feteprofilate
pentrua permite montajul folosind minim. de mortar si reducand grosimea rosturilor.
Rosturile, constituie discontinuitati ale zidariei chiarsi din punctde vedereal prestatiei
.termice, fiind realizate cu materiale (mortar-de ciment S1 de var) care auconductibilitate
termica mai mare decat aceea acaramizilor saua blocurilor CBCA). Recurgerea la
straturi de materiale izolante este necesaradaca se doreste realizarea unei rezistente
termice globale mari. In cazul peretilorexteriori portanti din zidarie, solutiaeste aceea de
a.utiliza ~acari ext erne izolante. ,.chiar si pentru peretii neportanti exteriori se pot .realiza
alcatuiri duble intre care se pctintercala materiale izolante. Aceasta ultima solutie
reduce putin efectul de .inertie termica .(J,. zidariel, pentru. ca nu toata masa intra injoc in
timpul racirii nocturne vara, sau a incalzirii diume iama;, prin prezenta strtului izolant.. In
afara de aceasta, uneori peretii du:bli~olantr.:a:u,nn;,componamentprost Ia transferal
vaporilor, inperioada de iarna, de la interiorul caI4:~~ati:e.mediul exterior reee. Vaporii,
care sunt prezenti in cantitate mai mare: in. inteciqfU,~::iJi.atiit
iarna, patrund prinperete
spre exterior, intalnind suprafetereci dincolode.~~atlifi~Olant si poate.sa condenseze ,
cum se intampla pesticlaunei ferstre, daca succesi
ratllrilor nu este atent studiata
in ce priveste conductibilitatea termica si pe1:mea,yaporL

SIIJEOR.A:tJ

ETANSEITATEALA UMEZEALA
'\;A',
Si in ce priveste etanseitatea, djfete1ltil~.jht~.~:~idittHimonostrat
si cea in mai muJt6
straturi este importanta, fie ca este v(jrb~'de:~~i~:;jf~ri2{lita,. placata sauaparenta.Tn
cazul zidariei monostrat etanseitateala ploa1e:estelega#t',"4ycapacitatea materialului de a
absorbi apa si depinde mult de graduI de onserv(;ti~;(l;fzi:dariei~ Grosimea zidariei esteii;
orice caz -urrmijlecde aparare -impotriva iis~u.hJi;9iapasa penetreze pana la.fata
interioara. Din contra, la peretii in maimulte stfattiP etanseitatea este asigurata in.
..... "..,.,.

',.

'

interspatiu, eu straturi hidrofuge care constituie intreruperi ale parcursului penetrarii apei
prin capilaritate. Cand conditiile climatice si de expunereale cladirii sunt Severe (pe
litoralulmarin sau in zone neprotejate eu vant puternic), peretele in mai multe straturi
trebuie sa fie prevazut la baza interspatiului eu sisteme de protectie si scurgere a apeicare
eventual a patruns sau, mai efficient, trebuiesa
recurgem la sisteme de acoperire
rezistente sub paramentul de zidarie. Chiar si teneuiala constituie un strat care
amelioreaza absorbtia, ill mod special in ce.priveste punctele slabe reprezentate de
rosturile intre caramizi sau blocuri sau intre zidarie si alteelemente ale constructiei. La
zidaria aparenta in schimb, etanseitatea este asigurata reeurgand la mortarul rosturilor si
la un strat de tencuiaIa subtire pe fata neexpusa.jn cazul unei zidarii cuelemente mici.
Alegerea intre 0 zidarie tencuita si una aparenta rezulta din motive variate:
estetice, decomportament si de dutata ..Dincolo de a contribui la ameliorarea rezistentei
rnecanice 51 aetanseitatii, teneuiala are 0 functiune de protectie si de regularizarecare
salveaza materialele suport. Tencuiala se poate degrade, dar poate :fi refacuta, din contra
zidaria aparenta are In general 0 rezistenta mai mare 1a degradare si neeesita .lucrari
minimede intretinere-pentruca
esterealizata de obicei cu rnateriale rezistente Ia factori
atmosfericiagresivi (ploaie, ger,agenti de murdarire) si Ia actiuni din utilizare (stropire,
graffiti}. Problema degradariizidarieieste
legata de alegerea materialelor in raport ell
conditiile ambientale Bide utilizare dar si de raportul intre modul de constructie si
proiectarea detaliului, CorniselesistresinilesunteIementede
protectieaptesa
reduea
impactulploii ce bate pe .fatada, soclul protejeaza de ploaia Care cade peteren si stropeste
peretele, solbancurile sifrontoanele protejeaza.fatada in jurul golurilor ferestrelor. Aceste
elementecare intrerupplaneitatea
peretelui pot provoca zone in care se adunaapa, de
aceeain proiectare trebuie. sase acorde mareatentie formelor 8i materialelor potrivite,
moduluide functionare si fenomenelor provocate.
Exista 0 opinie comuna .ca zidaria , ca to ate materialele traditionale, imbatranesc
biner nu deranjeaza privirea semnele timpului peo tencuiala traditionala sau pe 0 zidarie
aparenta, imbatranireadevenind insuportabila insape sticlaotelsau beton armat.
Problema in acesti termeni insa este gresitpusa: IlU se trateaza intrealternative
traditionala sau .nuci mai curand intre 0 altemati.v(ljitcare imbatranireaeste 'l.Ln 'process
natural in timpsi imbatranitea ~~.Pfoducedegr8:d~e~"ij(ecaritate,patologie.
~;
.
Favorizand up. proces .sau fJltlil,proiectpl ar~o';mare responsapilitateeare
trebuiesa
faca fata materialelor pe care actualmente indllstri~':l{:~!le la dispozitie'caramiziuscare
sau grele, extrudate sau presate, tencuieliaditi~~t~:: .::"tice sautencuielidin
vat,pletre
reconstituite sau naturale. La cunoastereamatei{~l'~r,j~buie
adaugata capacitatea 4~~.Ie
asambla in solutiiqop.structive:<aq~,?v.at IOCi,~lp.i,.la.: "4ii:q:g~aedi:fj.cilllui, la postbiliiatile
de executie siIa durata prevazuta~
: ...,..:.:
.
.....
..
'"".

-.".

,;~;.,:,::

.'

Iinee di sollecitazione

a compressione

/\.

a)

7.. '.

':"

',

-. ,

"-.~'::::-

..:;T::::~::'.,:,~,,)/

;.

Fig. XVLlO"':';'"Fragmentareajprin
,

':.':~."

'.' : ..' . dirilor: '.

a~::pia~-; .~_~ '6~'~ti~~H{;:
7,-

rosturi a cHi.-

.' .~:

~o~t~

'"

... ".'. n,.r

,::....

.~

Fig . XVI.
Forma .Inpla n,
. . . .infrinduri adrnise.

".

..

. .c o.

"

'.~

':0-,-\0

t"'"'1

"01001',

'S:

'''; ;;."'''' I-~--!---...,..

,g e

i1

.:a !':
.S :eo.

.' 1 :ra.

d '"

'0

ii"

..
"
,~

" I.....;---'----!
N
1::

----

8.

....

,'"

!.('II'

\i:"

:,,' ,

,.. ,

Dhiien.lunea

rt:Vt;:,(:t~.rltta'd;~.. :;.. ~", :.. f.

~B(\~;.~Ht{:;:~;(/~;~:.
'
"'"~

;"t.._ -':.1::

.~'I

'~I:I.~

'i::.

~~.~

~~.t-i

;;;;

,5

10
1,0
1,50

I.b

oS

0.50
1;50

1,50

1,50

~~'~~;1-:~r;'~'::"''--'

1----'-...11

Fig.X\'r:"l~:'
Str~durlC~l

i
" L plan;'b;

..

complrti~L~~-

re , deasa i. :..........::
,.:.:c.;;:.t .
~ .secjluue
!."".-~

tta~v~""'I~:

l'

--rl:;

. .,.,1'''1

<6.,6

~~._'M:y

e-i

i.

e.

.,.
.,.
-r . .,...

'"

~.

.:.,
'n

...,

C\a\<6

C\C\'::;
. ("I ("if' .

~1 t""l"r")

'",.Q

Fig. XVI; 13 - $ttllcturlt' de rezist~ntii.

avlud pereti.portantt transversali de zi-
darie ;

~,~,tt'\

~If""\

\0.-0 -0
c""l-I""'1M

I.C'~T
'("'j

c1..

7 :':"pere\l P<lrtanli; Z ~ pere\i de. rigidlzare .

...,.r. ..

/K

1ll

2J

2J

JJ

2J

e
(/!)

',,,

"

il!

2J(JIJ)

11

2J(J(})

Jl6(JtJ

s:

O,~lr,

SQ{/

J7(JfJC!17

,//"',,,'//

g.gg
.~

';:;

s~

~
[;

~c,~
uuu

...,,'N ="
u<.,; u

'S I---------I-----~I------E...
c:
o
~!
,,:

",,'1

.~ I-~----~I------~-----I

to.

////,,,,,/?'A

i--

. .,.,it'>

_ .<"1<'1
.,.,.,.,

...
I_IO~IO_.~I,.JL
.
_

/;

a
~
~.
'"
~
~
.....

-:-::

""'''"'

2.f(J{l)

1Y

:.".-::

\ V~

/"

""I

Fig.

XYl,17

-S~llemiide
sa'la :

srr uc turfi de tip

--.::/

~.'

Paramente,
grosimi siteserea
colturilor
la zidaria dincaramida.

..'.. '."

~l
b)

.~

a)

~.~

cJ

ww

d)

,I

~
___

-.

'0

/-

~".'

r
~

.-

I)

:I

copertina

hidroizolatie

TipuridezidapiilnI1at~:.a

f).'

0)

.~"~.

~Ij.~

C\Ji!rmatufllCOl1cemrata;

.b)cu .anh~tUtedifuza

Onzont~I;:t in

~i\tlQ~~i~~!~i~~

Stalparmat

:::'0"",,

\
Perete de sprij in din zidarie armata:
armatura vertical a amplasata in stalpi
incastratiin
zidarie, amplasati la
interax de l m, chiar 2,5-3m, iararmatura
orizontala amplasata in rosturile
orizontale la interax de 60 em,

cablu intins,
.centura b.a.

. .. i
tub dedrenaj i
dren
hidroizolatie

:t

Zidarie din blocuri de caramida

cugoluri verticale si blocuri de
cararnida cu go!uri orizontale.

I
I

Exemplu de perete precomprimat:

centurile superioara si inferioara.
0)

a)

Tipologie

a peretilor

de sprijin: a-b) perete rezistent

prin masa; e) zidarie armata.

precomprirnarea

este realizata de cablurile ee leaga

.

In
,.;.;.

'~~TIfiiiEE
-r ':~
.

".

a
ITTTm.m~ffiJIlIJ[J:
. ..,~,
~

T~

.'

I- 1'Iz-l'

'.

'.

T$'

-l

I- lYl

2Y.z,T,~'.:.'

1-',

.~.~.

..

:,

.i'
I- . 2Vz

. -l

I-

T.%'

c'

-I,

1--\'

2V,

'1-,.

.: . Z'.

'1-2

-I

';'d

.\-.

J-

2 'Iz

"I~

I-..i

-I .

I-

"

!.' '.'

B.:;:.'OJ-

'.

.-r

-\'.

1-1-1

"

'~.

1-1Vz4

".m:n"
..

. n

.?:.
~

J..

2Vl.-l

I-

n'

'
.
P'
D
"
'''(gI''';III"';''''
HI" .....
I-

J.

-l

.-'

......L.

I-

.1- lVz -1

~..

'2

.3.

-I

2'4

,I-

.~

"..;,.,'!Y:'.;)f;l!~;.:t:"'%~~-~;
.~~.-~,

.....

"'i"'e;r:;,,-,:;;;~.--:"~:1C4'S-"l'f"'-ff
~:"~!'~.,. ""':':'.';~;~~:..R~J+~.~Y~;=';~~

I~

.:;:=,...:.
r

.I.'

...

i.

-:

'"

\~

-f

, .

:i

t-

bed

"-I

IiIi
=:;

~.rB~~liA

~of'!::~cr . .='x:6
,r...
:x:;."C(:'';~ir.-'''JI~
;::r.:..'

..;:o.:.'

...

:.I.":r"".'.=...:.-...

.:s.:~r:Jfl:C

2i~iLLr~:r,

'. .' ...".

"J':jJ"

..........."..' .'.

.. " ~~ '.. '.'

tc

. .__.....'_'_,\=>o~16

=11'-''.'.'.... . .'

0-..,)

o.'iI.?-i::-'"
.,C.r=
cr.:-rF'
T:I 1:..

.'

X
~:c::tt',C'tX:S!iCI
_ . . .)

_~_~

.MA. vw
'\ C'1~t'&.'

(!.)

-{M"

i ".:

"

""Td-)~)

,'e

'

~" .

; . r::rr~J::Oi.- =:J. '. '.

"~'.

'0

f0 .

_...._,..... ,..

~~.~.~

'.''De A

<!A.~f1,{I;;>A;\

4 "~\2-l .. t>-5~:~\I~'_

....

....8lBITTIBJFffi]: illlIIIITlIITIJ:

t-.w~ii

~~\-&'

1riP u ~e

- ............-.~ --.-- -

.~~~

'

1"'

2'/z'

.'

..

..

"l-'

..-~

.i

-t

.~;."

-l

. ,.'

'

..

.,'

-l.

Li

U9

(((7(-t?177(((1717 ,

T.

.' .L,

..

-f

Z~

I-

:.

-I

.. 0

.1'-

+"'-i

I-

~II
...1

DID:

~,

lY,

.~

'ML~I~~_t

~'\

2Y4

..,
1'~1III
'1-

'.'

MA tnt-V

T.

.\-. '2

2314

.j

[IIJ'T

\TA

l.rLL

'-

,li:1'-

2"A

\I'

'1 ~ '(r. '--~~

-i

I
.
~.L
:'$.T

I-

eA~V

--p~-- .----- ~-ITT=ri=".--

'"T=t:
II
~
..
'1

,...,

'T~

CC~.

,..,..:'I_:'I-:-.-;-'I-'r~--ri"r\ -'rr-

~,TI~~~~

r :

" IJJIIIIJJll
..t '1i~I~
..~. ~i~':"U.W;J1Ai.
.~
-LLL ~J~LL: ..~, ...

,-g,~u

T."

~'.

..

~:DJTIIIIJJI.
~~~
~
.

of'

f,'
fJ

1.~

-<M'.(j
aiN

(1j.:L .J~

'$

.~

.ITIJJIJIDJ ~I[[[J]]]]]J
~
.~..
t:illiW1J ~
l- ",; -I

. ~

, b

-=rnIJIb.:~:

! ....
:
-I. .

g"'w.

ITIiIIfI ~~
~:~

[IlJIOIIJJ : IEEfEE

1lfiIIIllI~
~~jj

~ ~

~1-1'Il

-I

h l-lV.

-I

[]]]]]]]]JJ.. .

-L

rm::::.

I- 2'-\

fTlr\

i~

.i{

(1111=4

~i.~~\lo:,la::~:_:
p ~.~p~
~~
..;

'.'~.'~J~:-

:~

. " ...;:
:

'"

M.

~~

.'

'

. '. "1.:

OM

l!f9m .

"

..... , T"T'
~
.

I.

1-,1-1:

I .

.:

~I ..-I~

',T
._"

:_;

:.1.,' .

'

'@:~I-I~.:'

t~-I.

... '.

-'.

.:> .. ,:

t'"

J.

,:~ ..
'.

'.......
L~

."~
tJ'-j'

',.

'
..

.:'S. ,T.: ...

l

1~

,'~'

1-1W-I

:6~(~'~
'.'

.';"@''
~=,;i

..

"([/}".

-I.

.i:

.:~'.

~~'.",

@IFn,

.....1>;-1

-',.:

..

~.'

iT
,: ,':

;';!:

, ,,~..

!.

~~\

...
~. ..'",

...

,,~-'

..

':.-

r-:,-I:::;: .1'"~;;:1' .

rnJ]JJ~~

jl
y
,.

'

"Sli
C

'-~.

"

~.

_"

'

i'

""'M

'

..

T..

. ...
'_...

:.T~i

-!T

:'~"

::..~

".~,
,

~'n~ ~

;l:~:'....

i, ;; ..'. ::~~:
.,.I,.'

-.-'-,,-.~......,.,

..:<~p

.. ,.I~.,~.J.'

~.-:::.-:-

~.1.~~~

... 1>1 '-{

... --~..

. ".

l- IV.

..

-I

-'-.

,...

'~-'~/Y'i
~.

I~ ."..:

r.

v~

,._---

..

- ... :.

>

51

-I

".;

..

------_ .._-_._

rnID]

,-

_ _-_._--_._.
..

---,-~~

03

~. .

!;

'''t'';;':

,"'."

:'

"-42,

h-42,

;~..:.Bf8;...] :--.:.:~-JEa....-~j

,~:J--::"

...

.~:,

51

:-..

"

.h.

-------

~
Q

>-

oj

38

:ll

.;

b
h

36

.-.
t-

38

-{ .

i""::"

i
i
i ..

:r

i
t...

H'
.

38

-t

51

.~

51

..-----~-.-

- --~--~--_c_~-