Sunteți pe pagina 1din 11

Ce nvminte trage copilul tu din

basmele i povetile pe care i le citeti

Literatura pentru copii este un gen care nu se adreseaz doar copiilor, ci i


adolescenilor. ncepe cu literatura popular, cu basmul i cu povetile cele
mai ndrgite specii literare din literatura pentru copii i continu cu
legenda, snoava, apoi cu creaiile lirice, populare i culte, cu povestiri i
romane cu tematici dintre cele mai variate. Acest gen de literatur are o
valoare etic, prezentnd aspectele vieii n complexitatea ei, ofer modele
de via sau, dimpotriv, exemple negative pe care micii cititori trebuie s le
ocoleasc.
Orict de simple i uoare ar prea aceste poveti, ele nasc n copii, fr
ndoial, dorina de a fi asemntori cu cei buni care ajung fericii i n acelai
timp se nate n sufletul lor teama de nenorocirile ce li s-ar putea ntmpla
dac
i-ar
urma
pe
cei
ri.
(Charles Perrault)
Crile de poveti cu ilustrate au un rol important n educaia i n activitile
de zi cu zi ale copiilor, ele ajutnd copiii s-i dezvolte personalitatea,
gndirea, atenia, imaginaia, limbajul i s descopere lumea minunat a
crilor. Dup o logic simpl, o plan cu desene nsoit de text va ajuta
copilul s fac o corelare ntre imagini i mesajul textului, s descopere
relaia dintre pagini, dintre personaje. Astfel, poate nva i afla despre
animale, plante, eroi de poveste, obiecte cu care n mod obinuit nu intr n
contact, peisaje i alte lucruri care l ajut s cunoasc i s fac mici corelaii
privind mersul lucrurilor n natur i n lumea nconjurtoare.

Literatura pentru copii are marele dar de a te face s te ntorci (cu mintea
doar, din pcate) n anii ce i se par demult apui, cnd i se prea ceva
absolut normal c personajele crilor vorbeau cu animalele i plantele, iar
viaa era mprit ntre Bine i Ru, totul era alb sau negru. Copilria noastr
a fost presrat de basme i poveti cu Fei Frumoi detepi i atotputernici
i Ilene Cosnzene i zne naive i neajutorate sau, din contr, mame vitrege
i vrjitoare rele i fr inim.
Bieii nclecau pe cozi de mtur i cu un b n mn, erau Ft Frumos pe
calul su alb i se luptau cu balaurii i zmeii ieii n cale. mi amintesc
deTineree fr btrnee i via fr de moarte, de Petre Ispirescu, i nc
zmbesc Vremurile au trecut, copiii s-au schimbat. Deunzi, n parc, o feti
sttea clare pe un balansoar i striga ct o ineau plmnii Zboar, Alerg
printre Stele, zboar!. Mama, puin ruinat, explica tuturor curioilor c
tocmai i-a citit mblnzitorul dragonilor, prima carte din colecia Cronicile
dragonilor, de Lucinda Hare.
Antiteza din mintea mea din acel moment mi-a pus n fa un maraton de
citit
S lum dou cri pentru copii. Prima lectur la care m-am oprit a
fost Tineree fr btrnee i via fr de moarte de Petre Ispirescu
(Editura Vellant).

V mai amintii? :)
Un mprat i o mprteas umblar zdarnic pe la vraci i filosofi s caute
la stele i s le ghiceasc dac vor face copii; n cele din urm cptar ceva
leacuri de la un unchia, care le prezise c vor avea un singur copil, FtFrumos, dar parte de el n-o s aib. mprteasa, lund leacurile, se simi

nsrcinat. Dar nainte de ceasul naterei, copilul se puse pe plns i tcu


numai dup ce mpratul fgdui s-i dea Tineree fr btrnee i via fr
de moarte. Copilul cretea i se fcea din ce n ce mai iste i mai nelept. La
15 ani ceru mpratului ce-i fgduise la natere i, neputndu-i da, porni si caute nsui fgduina. i-a ales un cal bubos i slab, dar ngrijit cu orz
fiert n lapte, i czur bubele i rmase un cal trupe cu 4 aripi () Calul l-a
sftuit s ia hainele i armele care n tineree i aparinuser mpratului. Au
pornit nainte, pe drum intrnd pe teritoriile a doi montri
feminini, Gheonoaia i Scorpia. Amndou sunt nvinse de erou, dar nu
omorte, cci primeia i taie un picior, celei de-a doua un cap.
n sfrit, ajung ntr-o cmpie nflorit, unde palatul znei Tineree fr
btrnee era nconjurat de o pdure deas i pzit zi i noapte de fiare
slbatice. Acestea vor s-i omoare, dar atunci apare stpna locului, o zn
nalt, subiric i drgla i frumoas, care le mblnzete. Ft-Frumos se
nsoi cu cea mai mic dintre surorile znei, care i dete voie s umble
oriunde primprejur, nu ns prin Valea Plngerei. Dar dup cteva zile,
vnnd, a intrat acolo involuntar i i s-a fcut dor de prini. Ft Frumos
hotrte s se ntoarc acas, dei znele i-au spus c prinii lui nu mai
triesc de sute de ani i c se tem c i el poate nu se va mai ntoarce. Calul
nzdrvan este de acord s-l duc pn acolo, dar cu promisiunea eroului c
va fi lsat s se ntoarc imediat. Aa se i ntmpl. Pe drum, cnd trecea pe
moiile celor doi montri nvini, a vzut acolo nite orae, iar ntrebnd
despre Scorpia i Gheonoaia, a auzit c ele sunt nite poveti pentru copii.
Barba i prul eroului au albit. Ajuns la palatul tatlui su, a vzut drmturi
i nite buruieni crescute pe ele. A cobort ntr-o pivni, fiind deja cu barba
alb pn la genunchi, a gsit un tron hodorogit. A ridicat apoicapacul
chichiei, i un glas slbnogit i zise:
- Bine ai venit, c de mai ntrziai, i eu m prpdeam.
O palm i trase Moartea lui () i czu mort, i ndat se i fcu rn.
A urmat apoi colecia semnat Lucinda Hare, Cronicile dragonilor. De fapt,
primul volum, mblnzitorul dragonilor (Editura Litera), fiindc acum atept
cu sufletul la gur apariia de sub tipar a celui de-al doilea!

Domnia Quenelda a avut dintotdeauna o legtur magic cu dragonii. ntr-o


lume vrjit n care oamenii sunt aliai cu dragonii i cu gnomii mpotriva
maleficilor goblini se nate Quenelda, copilul din flori al Contelui Rufus
DeWinter, campionul reginei. Fetia se nate cu un har deosebit, despre care
tiu doar profesorul ei, mai-marele dragonilor, gnomul Tangnost, tatl ei i
dragonii, har pe care i-l ascunde sub hainele de biat, sub atitudinea
superioar, dar totui hotrt i plin de curiozitate: poate comunica
telepatic cu dragonii. Pentru a-i permite s devin prima (i singura) fat din
Garda Dragonilor, cel mai rvnit lucru n Domul Dragonilor de ctre copiii din
familii nstrite, tatl ei i pune mai multe condiii: ct timp el este la rzboi,
fata trebuie s nvee toate tacticile de mnuire a dragonilor, trebuie s l
instruiasc pe Rdcin, scutierul su, cel mai pricjit i mic gnom din
mpriile Celor apte Mri i s aib grij de singurul dragon de lupt tratat
vreodat dup o btlie, Dou nghiituri i Te-ai Dus. Fata i ia n serios
angajamentul, Rdcin nu numai c devine (singurul) prieten al domniei,
dar nva s nu i mai fie fric de dragoni. Cnd Domul Dragonilor este
ameninat de un complot mortal, pus la cale de Marele Maestru, domnia
Quenelda i curajosul ei scutier reuesc s dejoace planurile uneltitorului
perfid.
Cartea, prima de acest gen pe care o citesc, mi-a dat oarecare emoii. Este
pentru prima dat cnd personajul principal e o feti de numai 11 ani care se
comport ca un bieandru, creia i place s se mbrace ca i bieii, creia i
plac turnirurile i nu ceremoniile de la curte. n calitate de femeie-inginer,
aceast carte mi-a adus satisfacie: uite c egalitatea ntre sexe se poate
nva nc din copilrie. Copil fiind, adoram fardurile mamei pentru c aa mi
4

se sugerase de la bun nceput: femeia trebuie s fie nalt, slbu, s se


aranjeze, s poarte fuste i rochii, s fie cochet. Cnd mi-am dezvoltat
propria personalitate, mi-am dat seama c toate acestea nu mi sunt tocmai
pe plac: prefer oricnd o pereche de blugi n detrimentul unei fuste, a sta mai
mult de 5 minute n faa unei oglinzi ori de cte ori iei din cas mi se pare o
risip de timp, timp pe care l consider mult prea preios ca s l irosesc cu
lucruri att de puin importante sufletului meu.
S-a constatat c un copil care are nc de mic o carte de poveti n mn va
fi curios s cunoasc acea carte, s i vad imaginile, iar apoi, pe msur ce
crete, s citeasc povetile i s evadeze n lumea lor. La vrsta precolar,
efectele educative realizate prin creaiile literare se opresc mai mult la
nsuirea noiunilor morale i sensibilizarea vieii afective a copilului. Tot legat
de afectivitate s-a observat c succesul literaturii la precolari este asigurat
prin puternica ncrctur afectiv a textului.
Lectura basmelor i povetilor prezint o deosebit importan educativ i
prin reliefarea calitilor eroilor, care constituie pentru copii modele demne de
urmat. S vedem cum se aplic aceast idee celor dou cri despre care
vorbeam mai sus.
Una din principalele nvturi este tria de caracter. Din punct de vedere
moral, copilul apreciaz cu mai mult uurin i obiectivitate conduita altora
dect propria lui comportare. nelege mai uor ce este bine i ce este ru
din comportarea altora dect din propriile sale fapte. n acest sens, un rol
nsemnat l au exemplele pozitive artate copiilor la momentul oportun.
Adresndu-se emoiei celor mici, creaiile literare le ctig sufletul oferindule eroi cu fapte i caliti morale deosebite cu care copilul se identific de
multe ori, lundu-le ca model. Din ambele cri, copiii nva s fie curajoi i
drji, persevereni i hotri, modeti i harnici, cinstii i drepi, nva s fie
prieteni adevrai, iar morala din poveste contribuie la formarea normelor de
conduit social.
Ft Frumos, personajul principal al basmului lui Petre Ispirescu, apare aici ca
un nvingtor de montri. Dei are doar 15 ani, este foarte curajos, hotrt i
plin de iniiativ. El i ngrijete singur calul, i asum responsabilitatea

pentru faptele sale i, mai ales, indiferent de obstacolele ntlnite pe drumul


spre obinerea tinereii fr btrnee i vieii fr de moarte, nu renun, nu
se las btut, ci nfrunt impedimentele plin de vitejie. Aceeai
responsabilitate i vitejie o arat i Quenelda, fetia minune de numai 11 ani
din romanul Lucindei Hare, care nu st pe gnduri cnd trebuie s ngrijeasc
dragonii sau cnd trebuie s sar n aprarea tatlui su, aflat n pericol de
moarte. Este cea mai bun lecie cu care se poate alege un copil aflat n
perioada nvrii, cnd creierul su absoarbe orice informaie ca un burete:
viaa trebuie trit aa cum este ea, trebuie s fii curajos, hotrt i s faci
ceea ce i place i i doreti.
Aceast ultim nvtur poate fi din nou regsit n ambele cri: Ft
Frumos merge pn la captul lumii ca s primeasc ceea ce i s-a promis la
natere, indiferent de ce spun ceilali sau de obstacolele ntlnite (nvingerea
Gheonoaiei i vindecarea ei, lupta cu Scorpia, sora Gheonoaiei, ambele
blestemate de prini pentru rutatea lor i transformate din fete frumoase n
lighioaie i care vor s-i rpeasc una de la alta pmntul), iar Quenelda
refuz viaa plin de lux i ceremoniale pompoase de la Curtea Reginei n
favoarea vieii de lupttor, din dragoste pentru dragoni i n pofida brfelor i
jignirilor de care are parte din partea tuturor, inclusiv a fratelui su (lupta
alturi de Dou nghiituri i Te-ai Dus mpotriva dragonului carnivor deghizat
n erbivor al Marelui Maestru).
Cu ct mai mult face cunotin copilul cu literatura, cu att devine mai bun,
mai drept, mai cinstit cu sine i cu cei din jur, mai sensibil, formndu-i
totodat deprinderea de a fi ncreztor n forele proprii. A educa modestia la
copil nseamn a forma o atitudine just fa de propriile caliti mbinat cu
ncrederea n forele proprii. Ft Frumos nu se laud cu izbnzile sale. El este
modest i milos. Cu toate c Gheonoaia i Scorpia l provoac la lupt i ar
face tot posibilul s l pedepseasc pentru ndrzneala de a le clca teritoriul,
dup ce le nvinge, acesta le vindec, Gheonoaiei i pune piciorul tiat la loc,
iar Scorpiei, capul tiat cu sgeata. Quenelda ajunge s se autoeduce i s fie
extrem de miloas i modest, de asemenea. Dac la nceput este arogant
i plin de sine pentru c tie multe lucruri despre dragoni, mult mai multe
dect toi tinerii de vrsta ei, pn la finalul romanului ajunge s nvee ce

nseamn smerenia i milostenia: n timpul luptei, Quenelda nu vrea s ucid


dragonul carnivor, vrea doar s l determine s renune la lupt. La finalul
luptei, ea regret deznodmntul i, dei este ludat de toat lumea pentru
curaj i hotrre, nu se arat mndr de manevrele de lupt efectuate sau de
reaciile celorlali, se gndete doar la modul n care ar fi putut evita acel
deznodmnt.
O alt lecie important este responsabilitatea fa de animale. Fie c este
vorba despre calul nzdrvan (n Tineree fr btrnee i via fr de
moarte), fie c vorbim despre un dragon (n mblnzitorul dragonilor), copiii
nva c animalele nu sunt doar o simpl distracie. Necuvnttoarele
cuvnt, i exprim sentimentele i durerile i astfel i fac pe copii s
empatizeze cu ele. Tinerii cititori descoper c animalele trebuie ngrijite (la
nceput, calul esterpciugos i bubos i slab, dar ngrijit de Ft Frumos, se
transform, i apar patru aripi; dragonul este rnit n lupte, e pe moarte, ns
sub atenta ngrijire a Queneldei, acesta se recupereaz). Animalele se
dovedesc a fi extrem de recunosctoare fa de noii lor stpni, scpndu-i
din primejdii i ascultndu-le i respectndu-le dorinele. i chiar dac n
mitologia popular dragonul, un arpe uria i puternic, cu solzi i cu aripi, ce
vars foc din gur, ar putea fi vzut ca un balaur (deci avnd conotaie
negativ), n romanul de fa el este un animal ca toate celelalte, cuminte,
asculttor i plin de afeciune.
Dejucarea complotului mortal, respectiv ncercrile prin care trece Ft
Frumos, au rolul de a provoca la gndire rapid, la reacie de moment, la
stpnirea fricii i la eroism, iar ntia victorie a eroului este cea pe care o va
repurta asupra lui nsui. Astfel, isprvile celor doi protagoniti sunt nite
fapte de natur iniiatic, cu rolul de a le spori ncrederea n sine i de a le
demonstra virtuile. Ceea ce pot nva copiii din aceste dou cri este c
exist situaii n care trebuie s te bazezi pe instinct i s reacionezi pe
moment, dar i c orice decizie sau aciune are repercusiuni asupra ta i
asupra celorlali.
Aceste rnduri sunt pur subiective. Un mare om (David Hilbert) spunea c
Fiecare om posed un anumit orizont. Cnd se ngusteaz i devine infinit de
mic, el se transform n punct i atunci zice: Acesta este punctul meu de
vedere.. Aadar, din punctul meu de vedere, rolul literaturii pentru copii
7

este de a educa, de a da o lecie de via. Copiii trebuie s nvee din faptele


i greelile altora, vor avea toat viaa de adult la dispoziie s nvee din
propriile greeli.

Surse:
Eva Monica SZEKELY, Literatura pentru copii i tineri, Editura Universitii Petru Maior, Trgu
Mure, 2006

Rolul literaturii pentru copii in formarea prescolarului - concluzii


Literatura pentru copii constituie o sursa inepuizabila de exemple frumoase de comportare oglindite n mici
antiteze ntre personaje, ne ofera consecintele neascultarii sau ascultarii, vredniciei sau lenei, cinstei sau
necinstei, adevarului sau minciunii, ne prezinta trasaturi pozitive ale unor eroi: vitejia, curajul, ntelepciunea,
stapnirea de sine, devotamentul, prietenia sincera, dar si trasaturi nedemne, condamnabile ale unor personaje:
viclenia, zgrcenia, lacomia, siretenia, ngmfarea.
Copiii traiesc cu intensitate alaturi de eroii ndragiti ai operelor literare, se bucura cnd acestia depasesc
obstacolele ivite n cale si se ntristeaza cnd acestia au de suferit.
Este de necrezut cu cta sete si afectiune privesc copiii morala ascunsa n haina basmului, i vezi tristi si
disperati cnd eroul sau eroina povestirii relatate sunt n impas si ndura suferinte apoi striga de bucurie cnd
vine ntorsura fericita si personajele iubite sunt salvate.
n calatoriile provocate de imaginarul din basme si povesti, copilul se simte fericit, participa afectiv si este
alaturi de eroii pe care i nsoteste si la bine si la rau imitndu-i mai trziu n activitatea lor.
Continutul povestilor si basmelor l transpune pe copil ntr-o lume mirifica, i cultiva fantezia si visarea. Ele
au ncntat ntotdeauna copilaria tuturor generatiilor si, totodata, acestea constituie un mijloc important care
contribuie la largirea orizontului copilului.
Literatura pentru copii si gaseste un larg auditoriu n rndul tinerilor tocmai pentru ca apeleaza la
afectivitatea lor, aceasta contribuie la cunoasterea prin intermediul imaginii artistice a lumii nconjuratoare,
largirea sferei de reprezentari despre cele petrecute anterior dar si la formarea unei atitudini corespunzatoare.
Copilul este creatorul propriilor imagini, povestitorul fiind cel ce le sugereaza verbal. Efortul copilului de asi imagina si ntelege nu poate fi conceput n afara unei gimnastici intense a memoriei, a gndirii, a vointei si
a limbajului.
Patrunznd ntr-o lume noua pe care n-o cunoaste, copilul ncearca sa si-o imagineze si sa judece dupa
propriile idei faptele prezentate.
Basmele au o mare forta de atractie n special asupra vrstelor mici. Ele au fermecat copilaria tuturor
generatiilor, i-au alimentat elanurile, imaginatia deschizndu-i astfel cai de acces ctre nenumaratele taine ale
Universului. Este stiuta marea lor valoare instructiv-educativa si formativa; aceasta n primul rnd pentru ca
basmele sunt tablouri ale vietii, reflectnd n ele problemele majore ale existentei: nasterea, casatoria, calitatea
fizica si morala a copiilor, a parintilor buni sau vitregi, ridicarea prin merite a tnarului sarac, originea
bogatiei si a saraciei, valoarea conduitei morale, aspiratia si posibilitatea omului de a birui boala si moartea,
spatiul si timpul, de a supune fortele ostile ale naturii, de a-si face viata mai usoara si mai frumoasa. Valoarea
educativa a basmului consta n reliefarea unor calitati morale cu care sunt nzestrate personajele pozitive:
curaj si vitejie, hotarre si perseverenta n ndeplinirea telului, spirit de sacrificiu, prietenie si umanism,

respectarea cuvntului dat si ndeplinirea angajamentului luat, drzenie si tarie n nfrngerea piedicilor si
greutatilor.
Copiii trec prin stari emotive diferite, de la teama pentru raul care ar putea s-o piarda pe eroina ndragita, la
bucuria ca a scapat cu bine din toate ncercarile pricinuite de personajele negative. Bunatatea, cinstea,
curatenia sufleteasca, marinimia sunt rasplatite totdeauna, poate mai trziu, dar nu niciodata. Basmul i incinta
pe copii si datorita frumoaselor imagini vizuale construite prin comparatii cu elemente concrete pe care copiii
le retin.
Povestile despre animale si au originea n timpurile foarte vechi din istoria oamenilor, cnd omul era mai
slab dect animalele.
Creatorul popular, inspirndu-se din lumea animalelor, a creat povesti n care le-a personificat, atribuindu-le
nsusiri omenesti si darul de a vorbi. Mai trziu, personajele - animale capata trasaturi comico-satirice.

Rolul literaturii pentru copii in formarea morala a prescolarilor


Literatura ca arta a cuvantului, prin intermediul careia realitatea este recreata in toata complexitatea ei, ofera
copilului un univers de gandire si sentimente, de dorinte si indrazneli. Formarea si modelarea caracterelor,
deprinderea copiilor cu normele de comportare civilizata, cultivarea sentimentelor moral - patriotice,
umanismul, dragostea fata de patrie, perseverenta, respectul pentru munca si cei care muncesc, sunt cerinte la
realizarea carora opera literara, prin specificul ei aduce o mare contributie.
Charles Perrault credea in influenta binefacatoare a basmului si marturisirea acestuia constituie prima
contributie teoretica in problema rolului educativ al literaturii pentru copii la o varsta frageda copiii nu pot
avea o notiune clara asupra ideii de bine si rau. O astfel de notiune se insuseste treptat. Pentru aceasta, in
copilarie, este nevoie de haina plina de vraja si de mister a basmului'.
Povestile si basmele au ramas de-a lungul timpului, operele cele mai indragite de copii. Prin basme si
povesti, copiii isi imbogatesc sufletul si mintea gasind comoara intelepciuni populare.
Prin morala lor pozitiva si usor de receptat povestile au o deosebita insemnatate educativa.
Oamenii au introdus in basm dorinta lor de libertate, de dreptate, de cinste, adevar, bine si frumos. Din
basme se desprind inceputurile luptei dintre cei bogati si cei saraci; basmele povestesc despre rai si buni,
despre pedepsele primite de raufacatori.
Basmul oglindeste optimismul sanatos, increderea in fortele proprii, in izbanda dorintelor sale, in
victoria dreptatii, adevarului, a cinstei. Afirmand victoria binelui asupra raului basmele infatiseaza plastic cele
mai frumoase insusiri ale poporului. Basmele creeaza o atmosfera de optimism de incredere in viitor, oricat de
greu este prezentul, de aceea in basm ies invingatoare fortele binelui, care doboara pe cele rele, malefice.
Basmele pun in lumina o multitudine de insusiri pozitive, care sunt aprobate si adoptate prin stari afective de
simpatie, de iubire, de compasiune si in acelasi timp combat manifestarile negative care sunt amendate,
dezaprobate de cei care le asculta sau le citesc.
Pentru ilustrarea temei generale a basmului, lupta dintre bine si rau, personajele sunt si ele grupate.
Trasatura de caracter, pentru a fi accesibila copilului, este accentuata la maximum. Personajele au insusiri
exceptionale, antonimice. Unele sunt personificari ale bunatatii, dreptatii, frumusetii, curajului, vitejiei,
cinstei, iar cele opuse sunt simboluri ale prefacatoriei, urateniei, rautatii, lasitatii. Basmele, exprimand
intelepciunea si nazuintele oamenilor, necazurile si bucuriile lor, relatiile dintre oameni, ii ajuta pe copii sa
inteleaga multitudinea aspectelor vietii. Determinandu-i pe copii sa inteleaga care este cauza conflictului
dintre personaje, de ce unele sunt bune si altele sunt rele, copiii isi pot forma reprezentari si notiuni despre
oamenii care sunt cinstiti, curajosi, viteji, perseverenti, prin comparatie cu cei rai, lasi, lenesi, mincinosi,
prefacuti.

Ascultand basme, copiii participa afectiv alaturi de personajele pozitive, adoptand aceleasi valori morale pe
care le reprezinta acestea.
In ceea ce priveste personajele rele, care simbolizeaza lacomia, ingamfarea, rautatea, minciuna, copiii vor
avea fata de ele o atitudine de dezaprobare, de respingere.
Niciodata un copil nu-si va alege ca model un personaj negativ din basm sau poveste. Dorinta lui este sa fie
viteaz, curajos, cinstit ca Fat-Frumos, sau alt personaj pozitiv. Tocmai pe aceasta aspiratie a copilului trebuie
sa se bazeze educatorul pentru a-l determina sa-si insuseasca toate aceste trasaturi pozitive de caracter. Cu
ajutorul metodelor si mijloacelor pe care le poate imbina in mod creativ, si mai ales, cu ajutorul afectivitatii
fata de copii, educatorul poate dirija formarea morala a copilului in directia dorita. Exemplul personajului
pozitiv din basm sau poveste trebuie sa fie firul calauzitor pe care educatorul trebuie sa-l urmeze.
Oralitatea stilului povestilor cu animale le face mai accesibile si mai atractive pentru copii. In decursul
timpului, personajele animale au devenit tipuri puternic conturate, ale caror trasaturi caracteriale fundamentale
se reliefeaza din epitete si din poreclele care li se dau in toate povestile. Fiecare personaj are o trasatura
dominanta: cumatra vulpe este sireata si lacoma; lupul este crud si lacom, fara mila fata de animalele mai mici
si mai slabe decat el. El este victima lacomiei si a prostiei. Ursul este greoi la minte si la trup. Uneori el isi
intrebuinteaza fara istetime forta fizica (Ursul pacalit de vulpe).
Iepurasul e sprinten si gata de fuga ori de cate ori se sperie de ceva (Tomita iepurasul). Capra reprezinta
istetimea, harnicia, darzenia si hotararea de a lupta cu dusmanii (Capra cu trei iezi, Iedul cu trei capre), iezii
infatiseaza zburdalnicia si naivitatea copilareasca. Aceasta ii duce la neascultarea sfaturilor parintesti.
Dialogurile atractive atrag atentia copiilor si contribuie la conturarea mai precisa a personajelor. Toate
povestirile au un talc moral care ii ajuta pe copii sa discearna binele de rau, cumintenia de neascultare,
viclenia de onestitate, prostia de istetime.
Literatura prilejuieste o 'ascultare colectiva' care favorizeaza o contactare reciproca, verbalizata si apoi
stimularea autoexprimarii efective.
Copilul este o personalitate in formare, de aceea este necesar sa gaseasca in operele literare lumea lui,
personaje ale caror aspiratii sunt identice cu ale lui.
Literatura pentru copii contribuie le sistematizarea si largirea cunoasterii vietii si influenteaza nu numai
constiinta, dar si viata afectiva. Incetul cu incetul, atitudinea personala va fi subordonata intai cerintelor
anumitor norme etice, desprinse din morala intamplarilor din poveste si apoi acestea, la randul lor, vor fi
subordonate normelor de conduita sociala.
Literatura contribuie la descoperirea altuia, la autoapreciere, apreciere.
Imaginarul pornit de la bucuria de 'a face ca', de a trai o existenta care nu este proprie, contribuie la treptata
dizolvare a egocentrismului infantil. El ajuta pe copil sa-si' descentreze' viziunea, sa se puna in locul altuia, sa
se inchipuie un alt eu, sa realizeze perspectiva de dualitate de care are nevoie comunicarea umana. Copilul,
care cu greu dialogheaza in realitate, poate realiza o binevenita dedublare a sa atunci cand se recunoaste in
altul, cu ajutorul lumii povestilor.
Inainte de a putea intelege ca 'eul' se afla in contact cu alte 'euri', el se afla in alterego multiplicat in fiecare
personaj cu care el simpatizeaza.
In lumea povestilor este construita o anumita stereotipie a personajelor si temelor fata de care copilul isi
manifesta simpatia sau antipatia, de care isi leaga modelele etice sau isi exprima respingerile. Literatura
pentru copii este un adevarat univers al criteriilor morale pentru potentele sale. Creatiile literare, la varsta
prescolara, sunt cele care se opresc mai mult la insusirea notiunilor morale si sensibilitatea vietii afective.
Textele literare au o incarcatura afectiva pronuntata, le determina copiilor stari emotionale pozitive,
atitudini de simpatie si aprobare a comportamentelor personajelor pozitive, si de respingere, dezaprobare a
faptelor personajelor negative.
Poezia constituie unul dintre sectoarele bogate ale literaturii pentru copii. Muzicalitatea versurilor ii atrage
pe copii din primii ani ai vietii. Motivul pentru care poeziile sunt usor accesibile si usor de memorat este
conciziunea cu care sunt redate fapte, idei, tablouri sau sentimente. Poeziile pentru copii au o tematica

10

deosebit de variata, fiind abordate cele mai diferite subiecte inspirate din surse multiple. Poezia intermediaza,
pe caile ei specifice, integrarea intr-un univers moral, al societatii si al patriei. Cand sunt bine structurate si cu
grija cumpanite in vocabularul lor, poeziile trec de la dimensiunile unei lumi miniaturizate la proiectarea
dimensiunii reale. Jocurile si versurile lor fac loc, fara sa dispara, si unor personaje care nu mai sunt imagini
ale copilariei universale sub tipuri diverse, ci imagini ale realitatilor 'de aici si de acum', ale copiilor din tara.
Poezia despre animale este receptata de copii prin antropomorfizare, astfel incat prietenii acestia sunt un fel
de alter-ego al copiilor, care le evidentiaza propriul lor 'eu' in fata diferitelor imprejurari de viata. Copiii se
regasesc in aceste istorioare, cu jocurile, intamplarile si obligatiile zilnice.
Pe masura varstei, pe baza evolutiilor individuale, dar mai ales in cadrul unui colectiv prielnic, de la o grupa
la alta, copiii pot fi introdusi in lumea poeziei. Pentru realizarea acestui lucru, am ales poezii cu caracter epic,
cu subiecte din viata cotidiana, despre copii si animale, glumete si chiar satirice, pe masura intelegerii
copiilor.
Proverbele si zicatorile, rod al unui indelungat efort de cunoastere, reprezinta experienta de milenii a
poporului si sunt un izvor de intelepciune. Ele constituie nu numai norme de comportare ci si modele de
actiune, in cele mai variate imprejurari din viata cu care omul se confrunta.'Proverbul este un moral restrans la
cea mai simpla exprimare.'
Functia educativa a proverbului este realizata prin faptul ca aceasta spune in mod direct ce este bine si ce
este rau in viata, in legatura cu activitatea omului, cu relatiile dintre el si colectivitatea in care traieste.
Ghicitorile imbina efortul de a trece cu bine o proba grea, cu placerea poeziei, a ritmurilor care poarta in
sine asocieri corespunzatoare.
Poezia cantecelor de leagan, cu incarcatura ei afectiva si morala, se poate introduce mai tarziu la grupa
pregatitoare, in receptarea si memorizarea de catre copii.
O alta specie a genului epic cu profund caracter satiric si moralizator este fabula. Tematica fabulelor este
diversa, satira vizand trasaturi negative specifice omului sau societatii.
Fabulele pledeaza pentru valorile etice ale umanitatii, avand o puternica valoare educativa. Tudor Arghezi a
definit fabula prin fabula:
'Intr-o fabula dibace, adevarul din belsug,
E tesut in frumusetea graiului cu mestesug.
Poate fi cand poezie, cand suras, cand piscatura,
Dupa cum se-ntoarce acul si izvoadele te fura,
Altadata-n captusala, pe furis, dar azi pe fata.'

11