Sunteți pe pagina 1din 8

Aplicaia

Practic
nr.1

Baranechi Anastasia, cl. a XI-a A

Evaluarea
dinamicii i
structurii
populaiei n
diferite regiuni

1. Construim graficul privind dimanica numrului populaiei Terrei n baza


analizei datelor statistice din tabelul 12. (p. 40)
Concluzie: n istoria demografic pot fi evideniate convenional 2 etape mari:
Etapa
Etapa civiliaziei agrare

Etapa modern

Descriere

A durat pn n a 2-ua jumtate a sec. al


XVII-lea
E caracterizat de un spor redus al
populaiei
Natalitatea nalt e echilibrat de
mortalitate nalt.
Numrul populaiei este n cretere lent:
n anul 1000 populaia numra 275 mln. O
dublare are loc n urmtorii 650 ani ( 550 mln.)
ncepnd cu anul 1650 pn n prezent.
Prima dulblare, de la 550mln. la 1170
mln. are loc n mai puin de 200 ani, iar a
2-ua dublare- n circa 100 ani. n anul
1900 numrul locuitorilor de pe Glob a
constituit peste 1,6 mlrd., iar n anul 1690
el a atins cifra de 3 mlrd.
Pentru dublarea populaiei, n prima
jumtate a sec. al XX-lea, a fost nevoie de
60 ani. Urmetoarea dublare s-a produs n
mai puin de peste 40 ani i, ca rezultat, la
nceputul sec. al XXI-lea(a. 2000)
numrul populaiei a depit cifra 6 mlrd. .
n prezent pe Terra locuiesc peste 7 mlrd.
De locuitori.
Cele mai nalte ritmuri de cretere a
pupulaiei mondiale (peste 2% pe an) s-au
nregistrat n anii 70 ai sec. al XX-lea,
cnd a aprut noiunea de explozie
demografic. n rile slab dezvoltate
aceste ritmuri contrituiau 3-4%. Drept
urmare, ponderea acestora la populaia
mondial a crescut de la 64% (a.1950) la
82% n prezent.
ncepnd cu deceniul nou al sec. al XXlea, pe Glob are loc o treptat scdere a
ratei de cretere a numrului populaiei,
care n prezent constituie anual circa 1,2%

, ceea ce denot c etapa exploziei


demografice a fost depit.

2)Analizm figura 20 i comparm piramidele pe grupe de vrst i sexe a


populaiei cu tipul tradiional i cel modern de reproducere a populaiei.
Iran (a.2010)
Tip tradiional
Pn la 15 ani se nregistreaz o scdere a
numrului populaiei dect numrul nounscuilor.
n rndul nou-nscuilor predomin
femeile(peste 3000, iar brbaii
aproximativ 3000), iar spre vrsta de 15
ani numrul devine aproximativ egal cu
cel al brbailor.
Spre vrsta de 20-24 ambii indicatorii
depesc valoarea de 4000, predominid
brbaii.
Cu naintarea vrstei se micoreaz
numrul populiei, o mortalitate mai mare
avnd-o brbaii.

Marea Britanie(a.2010)
Tip modern
ntre nou nscui predomin bieii
(aproximativ 2000). La vrsta de 20-24
ani numrul populaiei ntrece indicatorul
2000 pentru brbai i atinge 2000 pentru
femei.
Numrul maxim al populaiei se
nregistreaz la vrsta de 50-54 ani
aproximativ 2400, cu o predominare a
femeilor.
Odat cu inaintarea vrstei numrul
populaiei scade, n rndul brbailor fiind
o mortalitate mai mare.

Structura
populaiei

Tipul de reproducere
Modern

Pe vrst

Tradiional
Copii (0-15 ani)

13-19%
Ex.: statele dezvoltate din Europa.
America de nord, Japonia, Elvaia,
Austria ,Danemarca, Grecia.
Max. : Italia 14%

28-41%
Ex. : rile n curs de
dezvoltare din Asia, Africa,
America Latin, Oceania.
Max.: Angola 48%

Concluzie: Ponderea copiilor pn la vrsta de 15 ani este cu mult mai mare (


de cca 1.5 ori) n rile cu tipul tradiional de reproducere ( rile n curs de
dezvoltare) dect n statele cu tipul modern de spor natural.

Aduli (16-65 ani)


65%

50%

Concluzie: Procentul populaiei apte de munc n rile cu tip modern de


dezvoltare depete pe cel al rilor n curs de dezvoltare cu aprox. ~15%

Persoane de vrst naintat


13-16%
Ex. Europa, America de Nord
Max. : Italia - 24%

3-6%

Concluzie: n rile nalt dezvoltate e mai mare ponderea populaiei


naintate, spre deosebire de rile cu mod tradiional de reproducere unde el
este extrem de redus.

Pe sexe
Brbai & Femei
Predomin Femeile
Predomin brbaii
Ex. : Europa, America de Nord.
Ex. : India
Sau
Nr. Brbailor e aprox.
Egal cu cel al femeilor
Ex.: Africa, America
Latin. Australia, Oceania
Generalizare:
n medie la fiecare 100 de fete se nasc 104-107 biei i n vrsta tnr se
nregistreaz o predominare a sexului masculin
n rndul adulilor ponderea sexelor e eprox. egal.
n cadrul vrstelor naintate predomin sexul femenin.
Cauz: mortalitatea nalt a brbailor.
Totui indicele mondial rmne: la 100 de femei revin 101 brbai.

3) Utiliznd textul manualului, comparm structura economic a populaiei i calitatea


forei de munc n diferite grupe de state. Examinm problema omajului n lume.
State
Structura economicopractic a populaiei
active

Calitatea forei de muc

nalt dezvoltate
n curs de dezvoltare
Predomin sectorul
Predomin sectorul
teriar: comer, transport,
primar:
servicii.
agricultur, silvicultur,
(Ex.:Canada i SUA -79%) piscicultur 50-60%
Sectorul teriar: comer,
Sfera de deservire 60-75%
Ponderea populaiei n:
Sectorul secundar:
Industrie 20-25%
& construcii.
Sfera de deservire 60-75%
Sectorul primar:
agricultur, silvicultur,
piscicultur 2-4%

trensport, servicii de strucur


simpl( comerul cu
amnuntul, deservirea
turitilor strini, a familiilor
bogate etc.
De ex. : America Latin)
Sectorul secundar: industria
& construciile ocup
ultimile locuri

Asigurate bine cu resurse


umane de munc de nal
calificare, care deservesc
cele mai complicate procese
de producie n toate
ramurile economiei.
Gulerae albe & gulerae
aurii ( muncitori de nalt
calificare)

Resurse umane de munc


cu nivel de calificare
sczut, puin crturare ca
urmare a analfabetismului
Gulerae-albastre
(muncitori necalificai)

Problema omajului n lume


Folosirea populatiei apte la munca constituie fenomenul ocuparii.Nefolosirea, n forme si grade
diferite, a unei parti a populatiei apte nseamna somaj. Existenta sa ca fenomen economic si social
este strns legata de productia moderna. Evolutia prin dezechilibre a economiei, ciclicitatea
activitatii, aparitia unor factori noi de influenta, sub incidenta inovatiei tehnice si tehnologice, au
facut din somaj - ca si din inflatie - "boli" cronice si incurabile ale economiei moderne si
contemporane. "O teorie care nu acorda nici un spatiu somajului - scria J. Robinson - nu poate
pretinde ca este aplicabila lumii moderne".
O persoana poate deveni somer prin mai multe modalitati:
este nou intrata pe piata muncii si cauta, pentru prima data, un loc de munca;
persoana paraseste un loc de munca n vederea cautarii altuia, care sa corespunda mai bine
aspiratiilor sale;
persoana este suspendata temporar din functie de catre angajator si se rentoarce la locul de
munca atunci cnd necesitatile de productie o vor cere (este o reactie a
firmei la reducerea cererii, care trimite n concediu fara plata o parte din angajati);
pierderea definitiva a slujbei, pentru ca persoana a fost concediata sau firma a dat faliment.
Iesirea din somaj, ceea ce compenseaza total sau partial cresterea numarului de someri, se
poate realiza n mai multe moduri:
persoana este angajata la un nou loc de munca;
rechemarea la lucru a persoanelor care, anterior, au fost trecute n concediu fara plata;
persoana aflata n somaj nceteaza a mai cauta un loc de munca si, prin definitie, paraseste sfera
de cuprindere a fortei de munca.
Trebuie remarcat ca, n economie, oameni se angajeaza si parasesc locurile de munca, att
n timpul perioadelor de somaj ridicat (recesiune economica), ct si n timpul perioadelor de boom
economic, cnd somajul este redus.
Masuri de diminuare a somajului

Realizarea investitiilor pentru crearea de noi locuri de munca


Pregatirea / calificarea si orientarea celor care cauta un nou loc de munca
Rationalizarea muncii:
reducerea duratei saptamanale de munca
repatrierea imigrantilor timp de munca redus si atipic scaderea varstei de pensionare
Pierderea locului de munca este cea mai mare temere la nivel mondial, ridicand ingrijorari in privinta saraciei,
inegalitatii sociale, criminalitatii si violentei.
Somajul este pe primul loc in cazul nord-americanilor, europenilor si locuitorilor din Asia Pacific, in special in grupul celor
opt tari industrializate: Statele Unite, Marea Britanie, Germania, Franta, Canada, Italia, Japonia si Rusia.
In America Latina, criminalitatea si violenta depasesc somajul, 68% din intervievati fiind ingrijorati din aceasta cauza. "Asta
a fost intotdeauna problema nr. 1 in America Latina. Si devine mai grava, pe masura ce lucrurile merg mai prost, preturile
cresc, oamenii isi pierd joburile si se recurg la crime," a spus Young.
In tarile cu economie emergenta, precum Brazilia, Rusia, India si China, coruptia si scandalurile financiare si politice sunt
prima problema, somajul fiind de abia pe locul al patrulea.
Rata somajului continua sa creasca la nivel mondial, insa exista diferente majore intre tarile unde s-au prabusit
pietele imobiliare si cele in care s-au luat masuri concrete pentru protejarea locurilor de munca.
In cele 30 de tari dezvoltate apartinand Organizatiei pentru Cooperare de Dezvoltare Economica (OCDE), rata somajului
variaza intre 3,2 procente, in Olanda, si 17,6 procente, in Spania(2009)
In tarile in curs de dezvoltare, situatia sta mult mai rau. Mexicul a raportat cea mai mare rata de somaj din ultimii 13 ani,
iar, in Africa de Sud, aproape un sfert din populatie este somera, aceastea fiind doar cifrele oficiale.
In Statele Unite, rata somajului a ajuns la 9,4 procente, in luna iulie 2009, peste rata din Uniunea Europeana, de 8,8
procente. In august, rata somajului din SUA ajunsese la cel mai inalt nivel din ultimii 26 de ani, la 9,7 procente.
Cresterea somajului variaza si ea, existand tari precum Franta, care avea deja o rata mare, care s-a majorat usor, sau
cele precum Marea Britanie si Irlanda, care au intrat in criza cu o rata scazuta, care a crescut intr-un ritm alert.
Numarul somerilor la nivel mondial a crescut cu 4 milioane, in 2012, ajungand la un total de 197 de milioane,
potrivit agentiei pentru munca din cadrul ONU.
Intr-un raport al Organizatiei Internationale a Muncii se arata ca tineretul este cel mai afectat desomaj: aproximativ 13 la
suta din tinerii planetei (sub 24 de ani) nu au loc de munca, relateaza BBC News.(2012)
In 2012 se estima ca vor ramane fara locuri de munca alte 5,1 milioane de persoane, iar, in 2014, alte 3 milioane,
reflectand scaderea economica, mai ales in tarile dezvoltate.
Potrivit raportului, 6 la suta din forta de munca mondiala era somerain 2011. De asemenea, se arata ca somajul pe termen
lung este in crestere, o treime din somerii europeni, de exemplu, fiind fara loc de munca de peste un an.
In plus, multe persoane renunta la a mai cauta un loc de munca, 39 de milioane de oameni retregandu-se din piata
muncii.