Sunteți pe pagina 1din 9

ROMNIA

MINISTERUL EDUCAIEI NAIONALE


SEMINARUL TEOLOGIC ORTODOX
SFNTUL IOSIF MRTURISITORUL
BAIA MARE

SFINII-MODELE DE VIA CRETIN


- Referat la Moral cretin -

NDRUMTOR:
Prof. Farca Daniel Lucian

PROPUNTOR:
Marchi Vldu
Clasa a XII-a B

BAIA MARE
2014

Cuprins
Sfinii-modele de via cretin.........................................................................................2
Aspecte generale................................................................................................................2
Omul ajungnd la starea de sfinenie.................................................................................2
Ajutorul Sfinilor...............................................................................................................2
Cinstirea Sfinilor..............................................................................................................3
Cinstirea Sfintelor moate.................................................................................................4
Cinstirea Sfintelor icoane..................................................................................................4
Maica Domnului................................................................................................................5
Sfinii neamului romnesc.................................................................................................5
Sfinii martiri Brncoveni..................................................................................................5
Concluzie...........................................................................................................................6
Bibliografie........................................................................................................................7

Sfinii-modele de via cretin


Aspecte generale
Nu te teme de cele ce ai s ptimeti. C iat, diavolul va s arunce dintre voi n
temni, ca s fii ispitii, i ve-i avea necaz zece zile. Fii credincios pn la moarte i i voi da
cununa vieii. (Apoc. 2,10).
n Biserica cretin auzim de multe ori cuvntul ,, sfnt. Ce nseamn de fapt acest
cuvnt? Ce rol a jucat acest cuvnt n istoria att de sngeroas a Bisericii cre tine? Cuvntul
"sfnt", nseamn nepmntesc, adic ceea ce este creat i curit de Dumnezeu prin harul iubirii
Sale.Sfinii sunt oamenii care au trit i triesc dup legea Domnului.
Un sfnt! Aceasta producere ginga a virtuii n-a ncetat niciodat n Biseric i prin
ea Biserica ntodeauna a biruit patimile i ncercrile.1
Biserica numara multi sfinti in sanul sau, drept pilda pentru viata noastra. Apostolii,
mucenicii, marturisitorii si pustnicii sunt luceferii care lumineaza in adevar lumea, cu inaltele
pilde ce ni le-au dat prin viata lor 2. Si pentru ca am mentionat despre mucenici se cuvine dar sa
reflectam si asupra lor. Mucenicii sunt de fapt martiri care de buna voie isi dau viata pentru
Hristos. Astfel ca putem vorbii de trei feluri de martiri: martiri desemnati, martiri incoronati si
martiri incredintati. Martirii desemnati sunt cei care au fost condmanati la moarte dar a caror
sentinata nu a fost executata. Martirii incoronati sunt cei care in chinuri covarsitor de grele au
murit pentru credinta si Hristos. Iar cel de-al treilea fel de martiri adica cei incredintati sunt cei
pe care Biserica dupa examinare canonica i-a propus veneratiei credinciosilor. Am tinut neaparat
sa vorbim despre mucenici pentru ca defapt cuvantul mucenic este sinonim al cuvantului
,,sfant.3

Omul ajungand la starea de sfintenie.


Se naste intrebarea cine poate devenii sfant? Ei bine tot omul poate fi sfant; un copil, un
om in varstra , fie el preot, lucrator, soldat, rege, tanar sau batran. Un suflet simplu si drept ca
1Icon Ilie Teodorescu, Cei mai de seam inamici ai Bisericii, Bucuresti, An XXXIX, pg. 989.
2Ibidem .
3 Arhid. G. Recan, Despre martiri, Bucureti, An IV, pg. 492.
3

adevarul, curat ca lumina adesea il gasim la omul smerit si de aceea Dumnezeul il priveste cu
atentie si nu-l lasa sa cada. Curatenia sufleteasca a acestora face cu putinta ca Dumnezeu sa se
intrevada ca intr-o oglinda intr-insa.
Astfel ca din orice categorie de oameni se poate ajunge ,,sfant daca sufletul este
smerit.

Ajutorul Sfinilor.
Asa cum am spus, Sfintii sunt acei oameni bine placuti lui Dumnezeu care si-au inchinat
toata viata lor Lui. De aceea ei au dobandit si dragostea si imparatia cerurilor. Pentru acest lucru
se cuvine ca noi crestinii sa-i cinstim. Ne rugam lor, iar acestia mijlocesc in fata bunului
Dumnezeu pentru noi. Primim ajutor, binecuvantare si spor in tot lucrul cel bun de la acesti
Sfinti, luceferi ai cerului care lumineaza asupra noastra
Sfinii lui Dumnezeu stau aproape de inimile credincioilor i, asemeni celor mai buni i
mai apropiai prieteni, sunt gata s sar grabnic n ajutorul celor credincioi i cucernici, care i
cheam cu credin i dragoste.
La ajuttorii pmnteti trebuie, de cele mai multe ori, s apelez insistent i s le atepi
uneori rspunsul vreme ndelungat, n timp ce cu ajuttorii cereti nu trebuie s umbli i nici s
le atepi mult vreme rspunsul.
Credina rugtorului poate s i-i aduc ntr-o clip n inim, ei neputand fi nentrziati,
dup credin, ajutorul cerut, cel duhovnicesc, se intelege.

Cinstirea Sfintilor
Cum putem noi sa-i cinstim pe sfinti daca nu urmandu-le modelul de viata. Biserica
Ortodoxa adica noi crestinii din cuprinsus acestei Bisicier ii veneram pe sfinti prin cinstirea
icoanelor lor, prin rugaciunile pe care le adresam, prin cinstirea zilei martirajului lor, dar si prin
punerea numelor lor, copiilor nostri.
Cinstirea sfintilor sau cultul lor este o prelungire a iubirii care ne leaga de ei in viata
pamanteasca, o materializare a admiratiei pe care o nutrim fata de oamenii geniali in general. In
cazul lor, iubirea fata de ei a celor de pe pamant se alimenteaza din iubirea fata de Dumnezeu.
Daca cel ce nu iubeste n-a cunoscut pe Dumnezeu, caci Dumnezeu este iubire " (I. Ioan 4, 8),
inseamna ca numai cel ce iubeste il cunoaste pe Dumnezeu. De aceea, chiar si in iubirea
neezitanta de oameni traieste cineva iubirea fata de Dumnezeu, si deci iubirea lui Dumnezeu
4

fata de sine. Astfel, chiar in iubirea neezitanta de oameni traieste intalnirea cu Dumnezeu. In
iubire nu-L poti desparti pe Dumnezeu de oameni nici viceversa". Asa se explica faptul ca
iubirea fata de cei trecuti in lumea cealalta nu este limitata de moarte, iar la sfinti se
concretizeaza prin cinstire.

Cinstirea Sfintelor moate.


In legatura cu cinstirea Sfintilor sta si cinstirea sfintelor moaste. Sfintele moaste sun
ramasite pamantesti din trupurile Sfintilorpe care Dumnezeu le-a invrednicit de nestricaciune, de
asemenea imbracaminte si orice alte obiecte ramase de la sfinti, de care ei s-au folosit. Sfintele
moaste sunt inzestrate cu darul facerii de minuni, prin asta Dumnezeu ne arata in chip vazut ca
moastele sfintilor trebuiesc cinstite. Biserica a invatat si practicat intodeauna cinstirea Sfintelor
moaste, iar Sfanta Traditie, prin marturiile ei arata vrednicia de cinstire a acestora. Bineintels ca
in sanul Bisericii crestine s-a iscat nedumerire in ceea ce priveste cinstirea sfintelor moaste si a
icoanelor. Astfel ca la Sinodul 7 Ecumenic s-a hoarat venerarea si cinstirea sfintelor moaste si
icoane si excomunicarea celor ce nu cinstesc pe acestea. Una dintre cele mai vechi marturii
despre cinstirea si pretuirea Sfintelor moaste o gasim in Epistola Bisericii din Smirna in legatura
cu martiriul Sfantului Policard ,, Noi am strans osemintele li ca un odor mai scump decat aurul
si de cat pietrele scumpe si le-am asezat unde se cuvine; aici ne vom aduna cu bucurie si
Domnul ne va da noua sa sarbatorim ziua nasterii sale cele martirice, spre amintirea biruintelor
sale si spre intarirea altor luptatori..
Si pentru ca am amintit de luptatori nu putem sa nu spunem despre demonatiunile
protestantilor care manati de diavoli aduc numeroase obiectiuni impotriva sfintelor moaste
sustinand ca cinstirea lor este idolatrie. Dar cinstirea e care o dam sfintelor moaste este in
stransa relatie cinstirea sfantului careia ele ii apartin. Asadar, cinstindu-le, noi nu cinstim
ramasitele trupesti izolate, pe care le-am idolatriza, ci ii cinstim pe cei carora ele le-au apartinut,
vrednicia lor de cinste fiind expresia vredniciei Sfintior.

Cinstirea Sfintelor icoane.


Nu putem daca vorbim de sfintele moaste sa trecem cu vederea cinstirea sfintelor
icoane. Asemenea cinstirii sfintelor moaste, noi trebuie sa cinstim si sfintele icoane care sunt
reprezentari sensibile fie ale lui Dumnezeu in treime, fie ale Mantuitorului Iisus Hristos, fie ale
Maicii Domnului sau ale Sfintilor.
5

Icoana nu este chip cioplit cum ar spune unii ci reprezentarea unei persoane sfinte care
exista in realitate, iar noi nu ne inchinam materiei din care e facuta icoana ci persoanei pe care o
reprezinta icoana. E necesara prezenta icoanelor in casele noastre pentru ca ele mentin mai vie
legatura dintre credincios si Sfantul pe care icoana il reprezinta. De aceea deseori se spune a
icoana este biblia celor nestiitori de carte.

Maica Domnului.
Nu putem sa vorbim despre sfinti si cinstirea lor fara a face referire la cea care este mai
inalta de cat tot sfintii, careia ii se cuvine cinste mare in cer si pe pamant, adica la cea pe care
Biserica o numeste ,, Imparateasa si ,,Doamna. Asa cum spune atat de frumos Axionul
duminical ,, mai cinstita decat heruvimii si mai marita fara de asemanare decat serafimii
Maica Domnului primeste preacinstire si supracinstire deoarece ea s-a invrednicit sa fie aleasa de
Dumnezeu a fi Maica Fiului Sau.
Mare evlavie au crestinii de pretutindeni pentru ca Maica Domnului neincetat si
necontenit mijloceste pentru sufletele noastre inaintea Mantuitoului. Asa cum avem relatat in
icoana Deisis, Maica Domnului mijloceste chiar si pana in ziua judecatii. Pentru toate acestea se
cuvine s-o cinstim si sa o iubim pe Maica Domnului, mama noastra a tuturora.

Sfintii neamului romanesc.


Poporul nostru drept credincios de-a lungul anilor, a veacurilor si a vremii s-a
invrednicit a avea stalpi veghetori, adica sfinti care pentru credinta noastra stramoseascsa si
pentru dragostea de tara si de Dumnezeu si-au daruit intreaga lor viata, si intreaga lor activitatea
pe care au avut-o in timpul vietii, in primul rand lui Dumnezeu , iar in al doilea rand tarii nosti
dragi.
Inca de la inceputul intemeierii Bisericii Crestine cand Sfantul Apostol Andrei soseste
pe meleagurile daco-romanilor pe care i-a si increstinat si pana in zilele noastre multi sfinti s-au
perindat si au ramasi scrisi cu litere de sange in paginile istorie acestui popor credncios. Printre
care noi amintim de: Sfantul Mucenic Ioan cel Nou de la Suceava pe care-l praznuim pe 2 iunie,
Cuviosul Nicodim cel Sfintit de la Tismana pecare-l praznuim pe 26 decembrie, mai amintim
apoi pe Cuviosul Grigorie Decapolitul a carui praznuire o facem pe 20 noiembrie, Cuviosul
Dimitrie cel Nou (din Basarabi) a carui praznuire o facem pe 27 octombrie si Cuvioasa

Parascheva de la Iasi a carui praznuire cu mare evlavie o facem pe 14 octombrie, si alti sfinti
care obladuiesc meleagurile si plaiurile pentru care s-au jertfit.

Sfintii martiri Brancoveni.


Am facut referire asa cum se arata mai sus la sfinti care au trait pe teritoriul tarii noastre.
Pe acesti mari sfinti Brancoveni ii amintim cu deosebita evlavie si pretuire. Inainte de a zugravii
epoca si locul in istoria noastra acestui mare ctitor de neam si tara subliniem in primul rand
importanta deosebita pe care o reprezinta din acest an a sfintilor martiri brancoveni. Asa dupa
cum Sfantul Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane a decretat acest an ca fiind anul omagial a
sfintilor brancoveni. Si noi la randul nostru omagiem 300 de ani de la martiriul domnitorului
Constantin Brancoveanu. Acest mare domnitor urca pe tronul tarii romanesti la 10 noiembrie
1688. Este un act care s-a inscris ca un adevarat moment de referinta in istoria noastra
natioanala. Se aproprie cu incredere spre a primi ungerea domneasca la varstra de numa 34 de
ani urcand in scaunul voievodal a lui Mihai Viteazu, alt martit a poporului roman. Tanarul domn
va da dovada de un curaj cu totul deosebit, va sti sa-si foloseasca zestrea sufleteasca si s-a
aprinda arl unor unice initiative care v-or rodii cu vremea si in spatiul larg al lumii, infaptuind in
cei mai bine de 25 de ani de domnie ,, Epoca de stralucire a spiritului romanesc. Si-a incheiat
cu stralucire domnia in Sfanta saptamana a Patimilor din anul 1714. A fost dus si intemnitat n
fioroasa inchisoare a celor 7 turnuri la Tarigrad. Dupa aceasta, in ziua de 15 august cand
domnitorul implinea 60 de ani darz si credincios ca intodeauna, a ales ,,iactaganul gealautului
decat sa-si piarda credinta, suferin chinuri mucenicesti. A fost decapitat dupa ce si-a vazut fiii
primind cununa muceniciei. La fel ca si tatal lor, fiii domnitorului Constantin, Stefan, Radu si
Matei, au ales sa moara pentru credinta decat sa se lepede de ea. Acestia cu adevarat sunt sfinti4.
Sa pastram, recunostinte pentru inaintasi , in inimile noastre amintirea marelui
domnitor, pastrator de credinta si de dragoste de tara, Constantin Brancoveanu si a celor patru fiii
a sai amintinti mai sus si a sfetnicului Ianache care din-mpreuna cu ei s-a desavarsit, sa-i avem
drept pilda de viata si incercand sa pastram ceea ce ei au pazit cu pretul sangelui adica dragostea
de tara si Hristos.

4 P.F. Teoctist Arpaul, Cununa nemuritoare a dreptei rasplatiri, Bucuresti, An CVI.


7

Concluzie.
In ceea ce s-a aratat in aceasta lucrare, noi credinciosii trebuie sa luam pilda de viata
moarala si spirituala de la acesti sfinti care au pazit credinta in Hristos. Sa ne rugam acestor
Sfinti sa-i cinstim pentru ca si ei la randul lor sa ne ajuta si sa ne ocroteasca, si prin ei dar si prin
noi sa ne mantuim.

Bibliografie
1.
2.
3.
4.

Arhid. G. Recan, Despre martiri, Bucureti, An IV.


Icon. Ilie Teodorescu, Cei mai de seam inamici ai Bisericii, Bucuresti, An XXXIX.
http://ioandekronstadt.wordpress.com/2009/01/08/ajutorul-real-al-sfintilor/.
http://www.crestinortodox.ro/dogmatica/dogma/temeiurile-dogmatice-cinstirii-sfintilor-

68880.html.
5. nvtura de credin cretin, Bucuresti, 2008.