Tinerete fara batranete si viata fara de moarte

basm de Petre Ispirescu

,,A fost odata ca niciodata,,asa incepe basmul romanesc
popular,fiind incarcat de semnificatii filosofice folclorice
romanesti,conceptia despre viata si moarte,rostul si locul
omului in univers, sensul si limitele timpului fiind nespecificate.
Basmul este o naratiune fantastica cu personaje
fabuloase,grupate dupa cele doua stari ale vietii:binele si raul.In
basmul ,,Tinerete fara batranete si viata fara de moarte,,aflam
motivul primar al unui imparat si al unei imparatese ramasi fara
urmasi.Astfel se povestesc intamplari ale unui ,,imparat
mare,,cu imparateasa lui amandoi tineri si frumosi care insa nu
puteau avea copii.Din vorbele oamenilor,dintr-un sat din
apropiere,afla imparatul de existenta unui ,,unchias dibaci,,care
ii ajuta si le daruieste imparatului si imparatesei ,,ceva
leacuri,,pentru a avea copii,un ,,Fat-Frumos dragastos,,dar doar
unul singur,si dupa spusele batranului, ,,parte no sa aveti de
el,, .
Ca o ironie a sortii,inainte de a intra in viata copilul incepe sa
,,planga,, in pantecele mamei si nu se opreste decat atunci cand
imparatul,disperat,ii promite:Tinerete fara batranete si viata
fara de moarte;aceasta promisiune neobisnuita,si imposibil de
realizat din partea imparatului devine laitmotivul basmului.
Crescand,,nazdravanul,, flacau devine istet si indraznet
invatand,,intr-o luna ce invatau alti copii intr-un an,,.Dar totusi
la implinirea varstei de cincisprezece ani,printul nostru,ajuns
acum Fat-Frumos ii cere tatalui sau promisiunea facuta inainte
de nasterea lui.Imparatul neputincios,este obligat sa
refuze.Atunci fiul sau se simte ,,nevoit sa cutreiere toata lumea
pana voi gasi fagaduinta pentru care m-am nascut,,.
Aceasta promisiune care este imposibil de implinit intr-o
lume obisnuita,se transforma intr-o cautare a unui ideal
superior,al nemuririi.
Imparatul,nereusind sa-si induplece fiul,ii da voie sa plece si
Fat-Frumos isi alege calul,,rapciugos si bubos si slab,,il ingrijeste
dupa dorinta lui,si calul fiind nazdravan,il invata pe Fat-
Frumos,tot ce trebuie sa faca pentru a-si indeplini
dorinta.Respectand sfaturile calului,Fat-Frumos
curata,,palosul,sulita,arcul,tolba cu sagetile si hainele,,ce le
purtase imparatulcand era flacau,si ingrijise calul care ,,odata se
scutura,,si toate ,,bubele si rapciuga cazura,,de pe el si
ramase ,,intocmai cum il fatase ma-sa,un cal gras,trupes si cu
patru aripi,,.
Dupa pregatiri si dupa trei zile,cei doi se pornesc in marea
calatorie,care ii va supune la numeroase probe de viata.Aceste
probe de viata constau in :prima fiind intalnirea cu
Gheonoaia,invingerea si vindecarea ei,a doua este infruntarea
cu Scorpia,sora cu Gheonoaia.Aceste doua surori,au fost
blestemate de parintii lor,pantru rautatea lor,si prin blestem
,fiind transformate din fete frumoase,in ,,lighioi,,si care vor,,sa-
si rapeasca una de la alta pamantul,,.
Trecand de aceste probe cu surorile blestemate,pe Fat-
Frumos il mai astepta inca o a treia proba,,o primejdie mare,,
dupa spusele calului.Dupa o adihna de doua zile,Fat-Frumos si
calul sau,se pornira iar la drumspre palatul unde locuieste
Tinerete fara batranete si viata fara de moarte.
A treia proba,era a fiarelor salbatice, din padurea ce
inconjoara palatul si care pazesc palatul unde se gaseste
Tinerete fara batranete si viata fara de moarte.La coborarea
celor doi din zbor,pe scara palatului,,toata padurea se puse in
miscare;urlau dobitoacele de ti se facea parul maciuca pe
cap,dar ajutati si de,,doamna palatului,, care hranea puii
ei:,,lighioanele padurii,,.Cei doi razbesc din nou si scapa
nevatamati.
Taramul pe care patrunsese Fat-Frumos,era un taram al
fericirii,nu cunostea scurgerea timpului.Fat-Frumos a fost
prezentat tuturor lighioanelor din acea padure ce inconjura
palatul pentru a se putea misca in voie fara a fi in pericol si
putea vana oriunde in imprejurimi dar ii era interzis insa sa intre
intr-o vale numita Valea Plangerii.
In acest palat locuiau trei surori, care pentru Fat-Frumos au
pregatit o cina numai in ,,vase de aur,,.Cea mai mica dintre
surori,dupa un timp, devine sotia lui Fat-Frumos. Intr-o
zi,,alergand dupa un iepure,, depaseste hotarul intrand in Valea
Plangerii si dintr-o data il apuca un ,,dor de tatsu si de mamasa,,
pe care se hotaraste sai revada.
Totusi,sotia si cumnatele sale au incercat sal opreasca din
drum spunandui ca parintii lui nu mai traiesc demult ,dar Fat-
Frumos nu se lasa ,ci se porneste spre locurile natale.Calea
inapoi este insa diferita de cum era cand venise spre taramul
Tineretei fara batranete si viata fara de moarte,Scorpia
ramasese doar o poveste auzita doar din batrani,locuitorii de pe
taramul Scorpiei radeau de el ca de unul care aiureaza sau
viseaza destept,iar Fat-Frumos nu observase ca ,,barba si parul ii
albisera,,. Ajuns in sfarsit in locurile natale,calul ia calea napoi
spre taramul Tineretei fara batranete si viata fara de moarte,in
timp ce Fat-Frumos se simte dezorientat in mijlocul ruinelor
palatului tatalui sau.Astfel eroul reintra in conditia sa umana, de
fiinta muritoare,caci moartea nu poate fi depasita decat
simbolic si care il astepta,la vederea lui Fat-Frumos ,,o palma ii
trase,, si atunci eroul ,,cazu mort,, si ,,se facu tarana,,.Finalul
inregistreaza moartea eroului si semnifica imposibilitatea
omului de a-si schimba conditia existentiala.
 Caracteristicile basmului,in general,deci si ale celui in discutie
sunt:formulele de inceput si chiar de interior,cu rolul de a ne
introduce in lumea fabulosului,pentru ca in final sa ne readuca
la realitate.Basmului si peisajelor din el le lipsesc determinarile
geografice precise;palatele lighioaiele si zanele sunt descrise
prin trasaturi ce uimesc,infricoseaza sau stralucesc cu putine
amanunte vestimentare.Exista fiinte himerice:calul nazdravan
cu patru aripi;care comunica cu eroul dar care nu este om,si
care il ajuta pe viteazul din basm in depasirea
incercarilor.Aceste fapturi au o mare forta fizica si un simt
extraordinar,prevestind si preintampinand intamplarile
nefavorabile eroului principal.Calul nazdravan este
protagonistul secundar al basmului care,,strabate fulgerator
spatiul,,.Este relevanta limba folosita,cu un pronuntat caracter
oral dat de expresiile populare,proverbele,expresiile
locutionale, interjectiile cu valoare onomatopeica,sunt toate
prezente in text.Se folosesc ca moduri de
expunere:naratiunea,dialogul,descrirea,monologul
interior.Semnele de punctuatie au valori expresive superioare.
Basmul este deci,o creatie literara populara ,avand o geneza
speciala,ohlindind viata in mod fabulos.