Explorați Cărți electronice
Categorii
Explorați Cărți audio
Categorii
Explorați Reviste
Categorii
Explorați Documente
Categorii
extras din lucrarea mea de disertaie, ''Argumente ale presei romneti de dup 1989 n sprijinul teoriei
"spirala tcerii" (cercetare: criza gripei aviare)'', susinut la coala Naional de Studii Politice i
Administrative, Facultatea de Comunicare i Relaii Publice, Bucureti, 2007, conductori tiinifici Prof.
univ. dr. Paul Dobrescu i Lector univ. drd. Nicoleta Corbu.
(1690), John Locke elaboreaz o terminologie pe trei niveluri: cnd se face referire
la legea divin trebuie s se vorbeasc despre datorie i pcat, n cazul legilor
civile se vorbete despre legal i ilegal, iar n cazul legii opiniei i a renumelui,
despre virtute i viciu. Locke spune c trebuie s se fac distincie ntre aceste trei
tipuri de legi. Mai nti, legea divin, apoi legea civil i, n al treilea rnd, legea
virtuii i a viciului, numit i legea opiniei sau a reputaiei. John Locke insist
asupra unor concepte ca reputaie, care nfieaz omul n totala sa
dependen fa de mediu, de cei muli, de ceilali, spunnd c oamenii ntmpin
cu suspiciune opiniile noi doar pentru c sunt noi, doar pentru c nu reprezint
nc o mod, nevrnd s accepte c ele pot exprima un adevr.[7]
Termenul public poate fi creditat, la rndul su, ca avnd mai multe semnificaii,
ns cele mai importante sunt dou. Una dintre ele se refer la accesul comun, la
un loc, spaiu, deschis marelui public, valabil pentru toat lumea, aa cum este o
pia public. Noiunea se folosete i astzi, atunci cnd verbul a publica este
utilizat pentru a indica procesul de a face ceva valabil, disponibil, pe scar larg.
Dar modalitatea predominat de folosire a temenului public probabil c este
aceea n care se face referire la probleme de interes general, la chestiuni oficiale i
de stat. De data aceasta nu mai este vorba de accesul comun, ci de interesul i
binele tuturor. O cldire guvernamental nu presupune accesul liber, dar este de
interes public.[8] Conexiunea dintre termenul public i bunstarea, binele
comun, conduce cu uurin la asocierea lui public cu probleme din aria de
competen a autoritilor statului, cu activiti guvernamentale. Dei noiunea de
opinie public nu a fost folosit pn la perioada iluminismului, att opinie,
ct i public au fost ntrebuinate separat cu mult nainte, cu semnificaii care sau pstrat pn n contemporaneitate, ajutnd la nelegerea conceptului. n mod
remarcabil, opinie a fost utilizat n ambele sensuri, raional-cognitiv i
nonraional-social, anticipnd o dualitate a semnificaiilor care s-a transmis i
conceptului de opinie public.
3. Un nou concept: opinia public
Din combinarea celor doi termeni, opinie i public, noile tendine sociale,
economice i poltice europene iluministe au creat un concept nou, opinia
public, ce viza judecile colective din afara sferei guvernamentale, dar care
influenau luarea deciziilor politice. Dei unii istorici, precum Gunn, crediteaz
limba englez cu apariia n premier a unor termeni precum opinion of the
people (opinia poporului) sau opinion of the public (opinia publicului) ,
franceza este considerat cel mai adesea ca limba care a inventat i popularizat
termenul de opinie public. Elisabeth Noelle-Neumann, n Spirala tcerii. Opinia
public nveliul nostru social, consider c cel care a pus pentru prima oar pe
hrtie conceptul de opinion publique (opinie public) a fost filosoful francez
Jean-Jacques Rousseau in 1774. Acesta a folosit termenul cu semnificaia de
obiceiuri ale societii, maniere sociale, aa cum este descris n aceast lucrare a
doua modalitate de folosire a termenului de opinie public. Pn n 1780,
conceptul de opinie public era folosit pe scar larg de ctre scriitorii francezi, cu
conotaii mai degrab politice dect sociale i deseori alturi de alte concepte,
precum voina comun, spiritul public sau contiina public.[9]
Secolul al XVI-lea a cunoscut o cretere semnificativ a comerului i afacerilor,
fapt ce a condus la emanciparea populaiei i la rspndirea tiinei de carte
printre comerciani i afaceriti. Odat cu dezvoltarea tehnologic, literatura a
nceput s cunoasc o rspndire pe scar larg, fiind puternic susiut de
reformaii protestani, care au ajutat la crearea unui larg public cititor. Literatura sa separat de itermedierea formal a bisericii i de scrierile cu caracter religios.
Opinion,http://xroads.virginia.edu/~Hyper2/CDFinal/Lippman/contents.html, cap.
III, 12.05.2007
[21] Dewey, John, 1991, The Public and Its Problems, Athens: Ohio University
Press, p. 79
[22] Dobrescu, Paul, Brgoanu, Alina, 2003, coala de la Chicago, Sociologie
Romneasc, Volumul I, nr. 1-2, p. 63
[23] Ibidem, p. 64
[24] Ibidem
[25] Ibidem, pp. 65-66
[26] Ibidem, p. 68
[27] de Tocqueville, Alexis, Democracy in
America,http://xroads.virginia.edu/~HYPER/DETOC/toc_indx.html, cap. XV,
15.05.2007
[28] Ibidem
[29] Ibidem
[30] Ibidem