Sunteți pe pagina 1din 5

Snookerul se joaca pe o masa dreptunghiulara cu dimensiunile de 1,8m x 3,6m.

In
partea inferioara a mesei exista o linie alba lunga de 74cm de la o manta la alta care
impreuna cu semicercul de deasupra cu o raza de 29,5cm ajuta la pozitionarea
bilelor colorate inferioare si a bilei albe la inceputul jocului. Centrul semicercului
este situat pe mijlocul liniei albe. Exista si mese de dimensiuni mai mici pentru
snooker. In general culoarea postavului este verde. Masa este realizata din placi de
ardezie.

MASA DE SNOOKER
Bilele de snooker sunt fabricate din rasina sintetica, si sunt mai mici decat
bilele de biliard. Bilele au dimensiunile oficiale de 5,25cm dar sunt si seturi de bile
cu dimensiuni cuprinse intre 5,4cm si 5,72cm. Sunt 15 bile rosii, 6 bile colorate
(galben, verde,maro,albastru,roz,negru), si o bila alba. La inceputul jocului bilele
sunt pozitionate pe masa respectand urmatoarele reguli: Bilele colorate inferioare
(galben,verde,maro) sunt plasate pe linia alba din partea inferioara a mesei, bila
galbena pe punctul in care semicercul se intersecteaza cu linia alba in stanga mesei,
bila maro la mijloc pe centrul semicercului, bila verde pe punctul unde semicercul
se intersecteaza cu linia alba in dreapta mesei. Bila albastra este plasata pe punctul
alb de la mijlocul mesei, intre cele 2 buzunare de mijloc. Bila roz este plasata pe
punctul alb corespunzator, in fata bilelor rosii. Bila neagra este plasata pe punctul
alb corespunzator in spatele bilelor rosii. Bilele rosii se aranjeaza cu ajutorul
triunghiului in spatele bilei roz. Bilele rosii trebuie sa fie cat mai aproape de bila
roz fara sa o atinga.

POZITIONAREA BILELOR PE MASA DE SNOOKER


Obiectivul snookerului este de a introduce in buzunare bilele rosii si colorate
cu ajutorul bilei albe. La inceputul jocului bila alba este pozitionata de jucator in
interiorul semicercului. Bila alba poate fi plasata oriunde in semicerc desi
majoritatea jucatorilor prefera sa plaseze bila intre bila galbena si cea maro sau
intre bila maro si cea verde. Jucatorul este obligat sa atinga prima data o bila rosie
indiferent daca o jaca la buzunar sau nu. Ordinea de introducere a bilelor trebuie sa
respecte urmatoarele regului: Bilele rosii se introduc pe rand urmate de o bila
colorata, desi este posibil sa se introduca simultan mai multe bile rosii. Dupa ce
toate bilele rosii au fost introduse bilele colorate se introduc in ordinea valorii
punctelor de la bila galbena la bila neagra. Bilele rosii valoreaza 1 punct fiecare.
Bilele colorate au punctaj diferit: bila galbena 2 puncte, bila verde 3 puncte, bila
maro 4 puncte, bila albastra 5 puncte, bila roz 6 puncte, bila neagra 7 puncte. Dupa
ce a fost introdusa o bila colorata aceasta se repozitioneaza pe punctul ei atata timp
cat sunt bile rosii pe masa. Daca punctul este ocupat se repozitioneaza pe urmatorul
punct disponibil ca valoare fara sa atinga alta bila. Castiga jucatorul care aduna cele
mai multe puncte respectand regulamentul. Daca diferenta dintre punctele aflate pe
masa este mai mica decat diferenta de puncte dintre jucatori, jucatorul cu cele mai
multe puncte este castigator matematic. Daca celalalt jucator revine la masa
incercand sa reduca din diferenta cu ajutorul snookerului (lovitura de siguranta prin
care un jucator incearca sa il forteze pe celalalt jucator sa faca un fault), jocul
continua. Daca diferenta este prea mare jucatorul cu cele mai multe puncte este
declarat castigator. Jucatorul aflat la masa si in avantaj de puncte poate sa renunte
la continuarea jocului, doar daca primeste acordul celuilalt jucator.
Faultul in snooker se realizeaza cand un jucator face ceva impotriva

regulamentului. Daca un jucator faulteaza celalalt primeste punctele cu care este


penalizat. Exista mai multe tipuri de faulturi: bila alba intra in buzunar, nu se atinge
o bila cu bila alba, nu se atinge bila nominalizata cu bila alba, introducerea altei
bile decat cea nominalizata, lovirea altei bile cu tacul in afara de bila alba, o bila
sare de pe masa, atingerea unei bile cu altceva decat tacul, jucand o lovitura
condusa (tacul, bila alba, bila obiect se afla in miscare simultana), jucand o lovitura
lovitura sarita (bila alba sare peste o bila, chiar daca o atinge, pana sa atinga bila
nominalizata), jucand o lovitura intins pe masa cu ambele picioare deasupra
podelei. Faulturile au valori intre 4 si 7 puncte. Faultul poate fi realizat dintr-o
pozitie de snooker. Daca un jucator faulteaza iar celalalt jucator nu accepta pozitia
bilei albe, poate solicita refacerea pozitiei. Refacerea pozitiei inseamna
repozitionarea tuturor bilelor atinse in urma loviturii. Un jucator poate sa solicite
celuilalt jucator sa joace bila alba din pozitia existenta in cazul de fault si ratare.
Daca este imposibil de atins bila obiect in urma unui snooker jucatorul va juca la
bila respectiva pe care nu o atinge si se da doar fault, nu si ratare. Cand un jucator
lasa celalalt jucator in imposibilitatea de a atinge o bila pe ambele parti in urma
unui fault, adversarul primeste free-ball (orice bila colorata poate fi jucata ca o bila
rosie, cu valoarea de 1 punct, urmata de o bila colorata cu valoarea normala).
Ratarea intervine cand un jucator nu atinge bila obiect. Fault si ratare este
dictat cand jucatorul faulteaza si in acelasi timp rateaza bila obiect. In anumite
conditii de fault break-ul maxim poate depasi valoarea de 147 (fiecare bila rosie
este urmata de bila neagra si toate bilele colorate sunt introduse). Daca un jucator
primeste free-ball la inceputul jocuului si toate cele 15 bile rosii sunt pe masa, se
poate realiza un break maxim de 155. Breakul de 155 nu a fost realizat intr-un
turneu oficial, Jamie Cope reusind unul in antrenamente. Totusi s-au realizat in
turnee oficiale breakuri de 148 si 149.
Acest joc este o variant de biliard - gndit pentru doi juctori. Obiectivul juctorului este de a atinge un
punctaj ct mai nalt prin jucarea alternativ a bilelor roii i a celor colorate. La nceput se afl 22 de bile pe
masa de joc: 15 bile roii (de cte un punct), 6 bile colorate (cea galben = 2 puncte, cea verde = 3 puncte, cea
maro = 4 puncte, cea albastr = 5 puncte, cea roz = 6 puncte i cea neagr = 7 puncte) i o bil alb. Lovitura are
loc din "D" (un marcaj n form de "D" de pe mas).
Dac juctorul face un clic lng bila alb, apare o sgeat cu care se poate stabili direcia loviturii. Puterea
loviturii este indicat de lungimea sgeii. Deasupra i dedesubtul mesei apar notificri privind bila care este la
rnd i juctorul care trebuie s o loveasc.
Jocul ia sfrit de ndat ce toate bilele roii i colorate au fost trimise n buzunare. Ctigtorul este juctorul cu
cele mai multe puncte.

Acest joc este o variant de biliard - gndit pentru doi juctori. Obiectivul juctorului este de a atinge un
punctaj ct mai nalt prin jucarea alternativ a bilelor roii i a celor colorate. La nceput se afl 22 de bile pe
masa de joc: 15 bile roii (de cte un punct), 6 bile colorate (cea galben = 2 puncte, cea verde = 3 puncte, cea
maro = 4 puncte, cea albastr = 5 puncte, cea roz = 6 puncte i cea neagr = 7 puncte) i o bil alb. Lovitura are
loc din "D" (un marcaj n form de "D" de pe mas).

Juctorii trebuie s joace mai nti o bil roie. Dac aceasta este introdus ntr-un buzunar fr a comite fault,
trebuie anunat o bil colorat care trebuie jucat i introdus ntr-un buzunar. Dac acest lucru este realizat far
faulturi, juctorul poate juca n continuare. De ndat ce comite un fault, adversarul este la rnd.
Juctorul comite un fault dac
- introduce ntr-un buzunar bila alb (valoare mai mare a bilei jucate i a celei ce trebuie jucat, min. 4 puncte de
penalizare)
- joac bila greit (valoare mai mare a bilei jucate i a celei ce trebuie jucat, min. 4 puncte de penalizare)
- nu joac nicio bil (valoarea bilei ce trebuie jucat, min. 4 puncte de penalizare)
- trimite n buzunar o bil de culoarea greit. La marginea mesei (dreapta sus) este afiat culoarea bilei ce
trebuie lovit. Dac juctorul trimite n buzunar o bil greit sau bila corect i una greit, acesta comite un
fault. (cea mai mare valoare a bilei jucate, ce trebuie jucat i a fiecrei bile trimise n buzunar, min. 4 puncte de
penalizare)
Dac s-a comis un fault, adversarul primete punctele i poate continua. Dac a fost trimis bila alb la buzunar,
adversarul o poate aeza pe "D" i juca n continuare. Dac un juctor nu poate juca vreo bil roie respectiv
colorat dup faultul adversarului su, poate totui s continue sau s-l lase pe adversarul su s joace.
Dac o bil colorat este trimis ntr-un buzunar, va fi aezat apoi n poziia iniial pe masa de joc - n opoziie
cu bilele roii. Dac aceast poziie este blocat, se alege urmtorul loc liber. Dac nici acest lucru nu este
posibil, bila va fi aezat n apropierea poziiei iniiale. Dac au fost trimise toate bilele roii n buzunare,
juctorii ncep cu bilele colorate - n ordinea punctelor ce le reprezint, de la 2 la 7. De data aceasta nu se
reaeaz pe mas, ci rmn n buzunare.
Jocul ia sfrit, cnd toate bilele roii i colorate sunt n buzunare. Juctorul, care a atins cele mai multe puncte,
ctig. Dac la finalul jocului este egalitate de puncte, se pune bila neagr pe mas i se lovete cu cea alb din
punctul "D". Ctigul sau pierderea punctelor decide jocul.

Pentru fiecare bil roie introdus ntr-un buzunar, juctorul primete 1 punct. n funcie de ce bil colorat este
trimis ntr-un buzunar, juctorului i se acord puncte diferite: pentru cea galben = 2 puncte, cea verde = 3
puncte, cea maro = 4 puncte, cea albastr = 5 puncte, cea roz = 6 puncte i cea neagr = 7 puncte. Dac un
juctor comite un fault, adversarul primete punctele:
- introducerea bilei albe ntr-un buzunar = valoare mai mare a bilei jucate i ce trebuie jucat, min. 4 puncte de
penalizare
- jucarea bilei greite = valoare mai mare a bilei jucate i ce trebuie jucat, min. 4 puncte de penalizare
- nicio bil jucat = valoarea bilei ce trebuie jucat, min. 4 puncte de penalizare
- trimiterea n buzunar a unei bile de culoarea greit = cea mai mare valoare a bilei jucate, ce trebuie jucat i a
fiecrei bile trimise n buzunar, min. 4 puncte de penalizare

La acest joc va fi pltit ctigtorului o parte din miza total, dup tabel. Restul va fi reinut n form de tarif
operator. (Tarifele sunt calculate cu TVA).

de la

Miza
pn la

Rata de plat
Procentaj

Exemplu
Miza

0,15

0,70

85,00%

0,70

1,19

0,71

3,00

87,50%

3,00

5,25

3,01

7,00

90,00%

7,00

12,60

Ctig

7,01
20,00
91,50%
Limita se stabilete conform jocurilor ncheiate deja de ctre un juctor:

20,00

36,60

de la nr. de jocuri

pn la nr. de jocuri

Limita

1,50

3,00

10

29

7,00

30

Fr limitare

20,00

S-ar putea să vă placă și