Sunteți pe pagina 1din 2

Matei Basarab

(nascut 1580 - decedat 1654) a fost domnul arii Romanesti


intre 1632 si 1654.

Origine
Matei Basarab descindea din puternica familie a boierilor Craiovesti. Fiul marelui
vornic Danciul din Brancoveni si a jupaneasei Stanca, a fost casatorit cu Elina Nasturel
Herescu, a patra fiica a marelui logofat Radu Nasturel din Fierasti
A adoptat numele de Basarab imediat dup urcarea pe tron, considerandu-se nepot al lui
Neagoe Basarab si deci urmasul acestuia. Matei Basarab a fost capitan in oastea lui Mihai
Viteazul, comandant al detasamentelor oamenilor liberi si breslasilor din Craiova.

Inceputul domniei
Matei Basarab a preluat prin lupta tronul, la 25 octombrie 1632, dupa ce l-a invins pe
Radu Alexandru Ilias, domnul numit de Poarta. Interesant este si faptul ca a fost recunoscut
mai intai domn de Abaza-pasa (de la Rusciuk), in septembrie 1632 si abia apoi a fost numit
de sultan, la 23 februarie 1633.

Dezvoltarea arii in timpul domniei sale


In timpul domniei lui Matei Basarab, s-a tiparit, in 1646, codul Indreptarea legii, iar
viata culturala si religioasa au inflorit. Domnitorul a ctitorit peste 30 de biserici si manastiri,
dintre care se remarca Arnota, Caldarusani, Brebu si Strehaia. A facut danii si manastirilor de
la Muntele Athos si a construit biserici in Transilvania, cum este cea de la Comana de Jos. A
sprijinit in mod deosebit cultura.
In timpul sau, s-a reluat activitatea tipografica la Govora si Campulung, iar in anul
1646, la Targoviste a inceput sa functioneze "Scoala greaca si latina", prima scoala superioara
din tara Romaneasca. S-a preocupat si de intarirea capacitatii de aparare a tarii, organizand o
armata puternica. A incercat sa intre in legatura si cu alti principi crestini, precum imparatul
german sau regele Poloniei, pentru eliberarea de sub stapanirea otomana si pentru alungarea
turcilor din Europa. Importanta planurilor sale de eliberare de sub dominatia otomana a

popoarelor din Balcani este dovedita si de faptul ca Matei Basarab urma sa fie numit "general
al intregului rasarit".
In politica externa a avut relatii bune cu principele transilvanean Gheorghe Rkczi
(1630-1648), cu care a incheiat, de mai multe ori, tratate de alianta, cu hatmanul cazacilor,
Bogdan Hmelnitki, dar cu domnul Moldovei, Vasile Lupu, relatiile au fost incordate. Matei
Basarab a sprijinit producia manufacturier prin repunerea n funciune a minelor de la Baia
de Aram i Baia de Fier, susinerea unei mori de hrtie (Calimnesti) i a unei fabrici de
sticla. In timpul sau au fost publicate Pravila mica (1640), tradusa din slavona si Indreptarea
legii (1652), cod de legi tiprit in limba romana, legislatie care prevedea, asemenea
jurisdictiei europene, inegalitatea pedepselor conform categoriei sociale din care fcea parte
mpricinatul. De sprijinul sau i al Doamnei s-a bucurat i introducerea tiparului n Tara
Romaneasc..
Politica externa s-a caracterizat printr-un echilibru cu Poarta. Cu Transilvania a avut
relatii foarte bune in timpul principilor Gheorghe Rkczi I i Gheorghe Rkczi II,
recunoscndu-se, ns, vasalul acestora. Cu vecinul de la Nord, Moldova, Matei Basarab a
fost ntr-un conflict permanent. Vasile Lupu a atacat n mai multe randuri Tara Romaneasca
cu intetia de a ocupa el tronul acestei tari (1635, 1637, 1638, 1639 sau 1653), toate
incheindu-se cu victoria domnului muntean.
Matei Basarab a fost un adevrat protector al culturii, dar i un puternic sprijin al
ortodoxiei, actionand energic pentru pstrarea nealterata a traditiei ortodoxe. A ridicat din
temelie 46 de biserici, la care se adaug refacerea multor altora, atat in tara, cat si la Muntele
Athos, precum si pe teritoriul actualei Bulgarii, la Vidin si la Sistov.

Sfaritul domniei
Dupa biruinta din batalia de la Finta, pe Ialomita (mai 1653), asupra lui Vasile Lupu,
se parea c nimic nu-i va mai tulbura domnia lui Matei Basarab, voievod crestin, pasnic si
iubitor de cultura. Din pacate, nu s-a putut bucura multa vreme de liniste deplina. Batranetea
si o rana capatata la Finta, precum si o rascoala a seimenilor si a dorobantilor, i-au grabit
sfarsitul, stingandu-se din viaa la data de 9 aprilie 1654. A fost nmormntat la Targoviste, de
unde a fost mutat n 1658 la ctitoria sa - Manastirea Arnota - de catre un sobor de preoti,in
frunte cu patriarhul Macarie al Antiohiei si secretarul acestuia, carturarul Paul de Alep.