SCOALA POSTLICEALA ANASTASIE FATU,

VASLUI

CAIET DE STAGIU CLINIC:

EPIDEMIOLOGIE SI
SANATATE PUBLICA

Indrumator stagiu: asistent medical sef POPA

SVETLANA-ELENA
Elev practicant: BARON (MORARU) AURICAIRINA
Sectia de boli infectioase
Anul II B

La baza eticii medicale stau o serie de trasaturi

morale si profesionale ale asistentei medicale cum ar
fi: cinstea, onestitatea, spiritul de daruire,
solicitudinea, altruismul, ascultarea empatica,
respectul.
Rolul esential al asistentei medicale consta in a ajuta
persoana bolnava sau sanatoasa, sa-si mentina sau
recastige sanatatea ( sau sa-l asiste in ultimile sale
clipe) prin indeplinirea sarcinilor pe care le-ar fi
indeplinit singur, daca ar fi avut forta, vointa sau
cunostintele necesare.
Asistenta medicala trebuie sa indeplineasca aceste
functii astfel incat pacientul sa-si recastige
independenta cat mai repede posibil.
,,Sa ajuti individul, fie acesta bolnav sau sanatos, sasi gaseasca cale spre sanatate sau recuperare, sa ajuti
individul, fie bolnav sau sanatos, sa-si foloseasca
fiecare actiune pentru a promova sanatatea sau
recuperarea, cu conditia ca acesta sa aiba taria,
vointa sau cunoasterea, necesare pentru a o face, si sa
actioneze in asa fel incat acesta sa-si poarte de grija
singur cat mai curand posibil.
(Virginia
Henderson)
Bolile infectioase constituie majoritatea bolilor cu
etiologie cunoscuta din domeniul patologiei umane, cu
incidenta apreciabila.

Combaterea si prevenirea bolilor infectioase se face

dupa legi sanitare nationale si internationale.
Perioada de instruire practica a inceput cu ziua de
Joi : 06.03.1014, la ora 8.00 ma-m prezentat la sectia
de boli infectioase.
Asistenta medicala sefa a explicat modul de
functionare a sectiei si a impartit sarcini de lucru
tuturor.
Asistenta din tura III preda raporul de activitate si
explica ultimile manifestari ale pacientului, precum si
ultimile medicamentele si procedurile aplicate
pacientului, asistentei din tura I.
Am participat la procedura de recoltare a sangelui
pentru analize, dimineata, inainte de masa.
Recoltarea sangelui pentru examene de laborator
1. Prin punctie capilara :
Scop : prelevarea de sange capilar pentru analizae
de laborator (glicemie), prin intepatura.
Pentru realizarea acestei proceduria am pregatit:
- Ace seringa sau lamela sterile;
- Tampoane de vata ;
- Manusi de protectie;
Pregatirea pacientului:
a. Psihica: am informat si explicat pacientului
procedura pentru ai obtine colaborarea ;

b.Fizica: am pozitionat pacientul sezand cu mana

sprijinita sau in decubit, in functie de starea
generala.
Aleg locul punctiei : pulpa degetului inelar sau
mijlociu, lobul urechii.
Pentru efectuarea procedurii:
- Ma-m spalat pe maini cu apa si sapun ;
- Am imbracat manusile sterile ;
- Masez usor locul efectuarii punctiei ;
- Pe locul perfect uscat patrund cu acul la 2-3
mm profunzime (astfel incat sangele sa
tasneasca singur), perpendicular pe straturile
cutanate ;
- Sterg prima picatura, adoua o pun pe
bandeleta ;
Reorganizez locul de munca :acele se colecteaza in
recipientul pentru obiecte intepatoare, taietoare ;
tampoanele de vata si manusile in recipiente speciale
cu potential infectios ; dezbrac manusiel si ma spal
pe maini, apoi notez valoarea.
2.Prin punctie venoasa :
Scopul : recoltrea de sange pentru examene de
laborator.
Pentru realizarea acestei proceduri am pregatit:
- Grou;
- Manusi sterile;

- Holderun tub de material plastic care

prezinta, la partea superioara, amboul la
care se ataseaza acul de punctie prin
infiletare, iar al partea inferioara 2
aripioare ;
- Acul de punctie protejat de carcasa
bicolora ;
- Tuburi vacutainer cu dopuri de diferite
culori conventionale pentru diferite tipuri
de analize.( in tubul cu capac mov se
recolteaza pentru analizele hematologice
fiind singurul vacutainer care contine
anticuagulant, tubul cu capac rosu pentru
analize biochimice, tubul cu capac negru
pentru VSH, tubul cu capac gri pentru
glicemie.) ;
- Tompon de vata.
Pregatirea pacientului : (verific indicatia medicului
privind scopul punctiei)
a. Psihica : informez si explic pacientului
necesitatea procedurii ; il anunt ca este putin
dureroasa si ca i se va recolta sange ; incurajez
pacientul pentru a reduce anxietatea si ii obtin
colaborarea.
b.Fizica :ii asigur pozitia corespunzatoare in
conformitate cu starea pacientului, cu scopul si
locul punctiei (decubit dorsal, cu membrul
superior in abductie, extensie si supinatie).
Recoltarea se face dimineata pe nemancate.

Pentru efectuarea procedurii :

- Ma spal pe maini cu apa si sapun ;
- Imbrac manusile sterile ;
- Verific banda de siguranta a acului ;
- Aleg locul punctiei (venele distale sau
proximale), venele de la plica cotului si il
saeptizeaza ;
- Aplic garoul la 5cm deasupra locului
punctiei ;
- Palpez vena verificand prezenta pulsului;
- Patrund in vena aleasa cu grija :
- Introduc tubul in hloder apucand
aripioarele cu indexul si mediul iar cu
policele imping tubul in holder si astfel va fi
strapunsa diafragma gumata a dopului ;
- Dupa prelevare scot tubul din holder si ii
imprim miscari usoare de inclinarerasturnare pentru omogenizarea cu aditivul,
pentru ca sangele sa nu se cuaguleze ;
- Retrag acul din vena si ii fac pacientului o
compresiune asupra locului punctiei timp de
1-3min fara ca pacientul sa flecteze
antebratul pe brat ;
- Etichetez tuburile;
- Reorganizez locul de munca .

Dupa recoltarea sangelui scriu pe vacutainer

numele pacientului, sectia si numarul din F.O.

Monitorizarea tensiunii arteriale

Am efectuat tehnica masurarii T.A.,in scopul
determinarii T.A. sistolice (maxime) si a T.A.
diastolice (minime) la internare si ori de cate ori este
nevoie pentru a compara starea curenta cu valorile
normale. Evaluarea starii pacientului in ceea ce
priveste volumul de sange, randamentul inimii si
sistemului vascular.
Pentru realizarea acestei proceduri am pregatit :
- Tensiometru cu manseta adaptata varstei
pacientului ;
- Stetoscop ;
- Tampoane de vata cu alcool medicinal ;
- Culoare albastra (pix, carioca, creion) ;
- Foaie de temperatura (F.T.) ;
Am pregatit pacientul :
a. Psihic : am explicat pacientului procedura pentru
a reduce teama si a obtine colaborarea ;
deasemenea asigura pacientului un repaus psihic
de cel putin 5 min pentru a evita emotiile ce pot
influienta presiunea sangelui.

b.Fizic : am aseazat pacientul in pozitie

confortabila de decubit dorsal (sau semisezand
ori in ortostatism )conform indicatiei medicale.
Pentru efectuarea tehnicii ::
- Ma-m spalat pe maini cu apa si sapun ; Am
sters olovele si partile metalice ale
stetoscopului ; Am ales un tensiometru cu
manseta potrivita starii constitutionale a
pacientului ;Am ales bratul potrivit pentru
aplicarea mansetei (fara
branula,perfuzie,arsuri sau rani ale mainii)
- Am aseazat pacientul in decubit dorsal cu
bratul intins cu palma indreptata in sus ;
Am descoperit bratul pacientului fie prin
ridicarea manecii, prin dezbracare daca
maneca este prea strampta pentru a nu
creste presiunea deasupra locului de
aplicare a mansetei ; Am verificat daca
manseta contine aer ;
- Am scos aerul prin deschiderea ventilului si
comprimand manseta in maini; Am inchis
ventilul inainte de a umfla manseta ; Am
aplicat manseta, circular, in jurul bratului,
bine intinsa, la 2-5 cm deasupra plicii
cotului ; Am palpat artera brahiala
exercitand o presiune usoara cu degetele ;
Am fixat membrana stetoscopului pe artera
reperata sub marginea inferioara a
mansetei ;

- Mi-am introdus olivele in urechi si am

inceput sa pompez aer cu para de cauciuc
pana la disparitia zgomotelor
pulsatile,urmarind intre timp acul
manometrului care la bolnavul tanar ajunge
pana la 180 iar la cel varsnic pana la 200;
- Am decomprimat aerul din manseta
deschizand usor ventilul pana se percepe
primul zgomot (bataie) arteriel care
reprezinta valoarea T.A. maxima si se retine
mental ; Am continua decomprimarea pana
la auzul ultimului zgomot arteril care
reprezinta valoarea T.A. minima si se
retine mental ; Am decomprimat aerul
ramas in manseta, am scos manseta si am
dezinfectat olivele stetoscopului.
Am prezentat valoarea rezultata in urma masurarii
asistentei care isi noteaza valorile masurate in
carnetul personal, notand: numele bolnavului, data,
ora si valorile obtinute sau direct in F.O.
De exemplu:
bolnava 1 are T.A.= 130/70 mm Hg,
bolnavul 2 are T.A.=110/60mm Hg.
Monitorizarea temperaturii
Am efectuat tehnica masurarii temperaturii in scopul
evaluarii functiei de termoreglare si termogeneza,

aprecierea evolutiei unei boli, refacerii pacientului

dupa boala.
Locuri de masurare :
- Axila ;
- Plica inghinala ;
- Cavitate bucala ;
- Rect ;
- Vagin.
Pentu realizarea acestei proceduri asistenta am pregatit :
- Trmometru din sticala oral sau rectal;
- Termometru di sticla/electronic pentru
axiala;
- Lubrefiant ;
- Ceas de mana;
Am pregatit pacientul:
a. Psihic: explic procedura pacientului pentru a
obtine colaborarea.
b.Fizic : asez pacientul in pozitia corespunzatoare
locului de masurare .
Pentru efectuarea tehnicii :
Ma-m spalat pe maini cu apa si sapun ;
Am scos termometrul din solutie dzinfectanta si lam caltit apoi la-m sters co o compresa.
1. masurarea in axial:
- Am asezat pacientul in decubit dorsal (sau
sezand);

- Am sters axila prin tamponare cu

prosopul pacientului;
- Am asezat termometru cu rezervorul de
mercur in centrul exilei, paralel cu
toracele ;
- Am apropiat bratul pacientului de
trunchi, rugandu-l sa flecteze antebratul
pe torace ;
- Am tinut termometrul in axila 10 min.
2. pentru masurarea in cavitarea bucala:
- Am asezat pacientul in sezut;;
- Am introdus termometru in cavitatea
bucala sub limba (sau pe latura externa a
arcadei dentare);
- Am rugat pacientul sa inchida gura si sa
respire pe nas;
- Am tinut termometrul timp de 5 min.
3. pentru masurarea rectala asistenta :
- lubrefiaza termometrul ;
- aseaza pacientul in decubit lateral , cu
membrele inferioare in semiflexie,
asigurandu-i intimitate ;
- introduce rezervorul cu mercur in rect prin
miscari de rotatie si inaintare;
- tine cu mana termometrul cu mana pe toata
durata masurarii, timp de 3 min ;

- scoate termometrul , il sterge cu o compresa

si citeste gradatia la care a ajuns mercurul
termometrului.
Am spalat termometrul, il usuc si il introduc in
recipientul cu solutie dezinfectanta, asistenta
noteazatemperatura.
Intre orele 8.30 9.00 bolnavul serveste micul dejun
ce consta in ceai, lapte, paine cu unt/gem, pacientii
care se pot deplasa merg la sala de mese iari cei care
sun imobilizati la pat isi servesc micul dejun un salon.
Impreuna cu asistenta am supravegheat masa
bolnavului pentru a evita riscul inecarii cu mancare si
pentru a fi sigura ca inainte ca bolnavul sa primeasca
medicamentele a mancat.
Dupa micul dejun asistenta pregateste mapa ce
contine F.O. ale pacientilor si medicamentele
corespunzatoare. Am asistata la administrarea
medicamentelor :
1. Pe cale orala :
Scop : introducerea in organism pe cale orala a unei
cantitati de medicamente care sa actioneze generla
sau local.
Pentru aceasta procedura asistenta isi pregateste :
- pahare de unica folosinta pentru fiecare
pacient ;
- F.O. ;
- Medicamentele prescrise ;

Apa , ceai, alte lichide recomandate;

Liningura / lingurita ;
Apasator de limba ;
Manusi de unica folosinta.

Pregatirea pacientului :
a. Psihica : asistenta informeaza pacientul asupra
gustului medicamentului.
b.Fizica : asistenta asigura pacientului o pozitie
comoda astefl incat sa poata bea apa.
Pentru efectuarea procedurii asistenta :
Verifica prescriptia medicala : numele pacientului,
doza, modul de administrare ;
Identifica fiecare medicament pe care il primeste
pacientul : eticheta, ambalajul.
Asistenta reorganizeaza locul de munca.
2. Pe cale parenterala :
Scopul: administrarea de medicamente injectabile
in mod steril;
Pregatirea pacientului: Am vazut cum asistenta
informeaza pacientul cu privire la procedura,
asigurandu-i intimitate
Am vazut cum pentru realizarea acestei proceduri
asistenta :
- Pregateste fiola cu medicamentul prescris;
- Pregateste seringa si ace sterile adecvate
medicatiei;
- Tampon de vata si alcool medicinal;

- Revede prescriptia medicala;

- Stabileste daca continutul fiolei nu este expirat,
uotandu-se la data expirarii, culoarea
continutului, aspectul exterior al fiolei ;
- Se spala pe maini cu apa si sapun ;
- Bate usor gatul fiolei si efectuiaza o rasucire
rapida din articulatia mainii pentru ruperea
gatului fiolei de-a lungul liniei pretaiate ;
- Indeparteaza cu atentia capacul de la ac pri
tractiune ;
- Introduce acul in fiola cu atentie pentru a nu
atinge marginea fiolei ;
- Aspira solutia in cantitatea prescrisa, inclinand
usor fiola ;
- Elimina bulele de aer care se formeaza in
seringa ;
Am intins pielea, la locul ales, intre policele si indexul
mainii nedominante si introduce rapid acul in tesutul
muscular, in unghi de 90grade tinand seringa in mana
dominanta intre police si celelalte degete. Apoi a fixat
amboul acului cu mana nedominanta si cum a prins
partea externa a pistonului cu mana dominanta, dupa
care aspira lent, tragand pistonul inapoi pentru a
verifica daca acul este intr-un vas de sange si
injecteaza lent solutia medicamentoasa (10 sec pt
fiecare ml de solutie) daca nu se aspira sange. Extrage
rapid acul adaptat la seringa fixand varful seringii si

maseaza usor locul injectiei cu un tampon cu alcool.

Asistenta reorganizeaza locul de munca.
In urma vizualizarii foii de tratament, dac este indicat
asistenta pune perfuzii pacientilor.
Am vazut cum asistenta pentru realizarea acestei
proceduri identifica pacientul si verifica prescriptia
medicala privind tipul si cantitatea solutiei, verifica
daca bratul pacientului are branula si pregateste :
- Solutia perfuzabila ;
- Perfuzor ;
- Fluturas;
- Stativ ;
- Un garou ;
- Tampon de vata cu alcool medicinal ;
- Manusi ;
- Romplast.
Pentru efactuarea tehnicii asistenta :
- Se spala pe maini cu apa si sapun ;
- Aplica manusile sterile ;
- Explica pacientului necesitatea efectuarii
procedurii ;
- Pozitioneaza pacientul in pozitie
comfortabila,cu bratul sprijinit si pozitionat in
jos ;
- Alege locul punerii branulei si vena ( evita
bratul care prezinta leziuni, ademe, arsuri);
- Leaga garoul la 7-8cm de plica cotului ;

Dezinfecteaza zona cu un tampon de vata

Desface branula sterila si scoate capacul;
Pozitioneaza branul intre index si mediu pentru
aripioare, iar cu policele impinge branula cu
amboul acului in sus direct pe piele pana in
vena printr-o singura miscare si verifica daca
apare sange in capatul branulei care confirma
ca este in vena;
- Se aplica romplast pentru a fixa branula ;
Apoi am vazut cum asistenta agata solutia in stativ,si
desface perfuzorul, aduce prestorul aproape de
prestub si il inchide, scoate capacul de pe tocar si il
infige cu putere in solutia perfuzabila, apasa pe
prestub si da drumul prestorului pana perfuzorul nu
mai contine bule de aer, apoi il inchide, ataseaza
perfuzorul branule si incepe sa fixeza viteza de
curgere a solutiei in vena. Dupa efectuarea procedurii
asistenta reorganizeaza locul de munca ( aruncand
manusile in cosul galben , acele la intepatoatre, se
spala pe maini).
Am asistat la vizita medicala si la programul de
intersectii in cadrul carui un pacient este trimis
inafara sectiei de psihiatrie la recomandarea
medicului.

1.Scarlatina
Definitie : Este o boala acuta infectioasa
transmisibila, edemoepidemica, data de streptococul

-hemolitic de gruo A, caracterizata clinic prin febra,

angina, varsaturi si un exantem urmat de
descuamatie cu posibile complicatii.
Sursa de infectie: persoanele bolnave si purtatori de
streptococ
Morbiditate: in Romania a fost relativ constanta, de
13,42 la 100.000 de locuitori.
Raspandire: se face pe cale aerogena, prin norul
Flugge si prin obiecte, maini murdare si produse
alimentare contaminate cu streptococul betahemolitic de grup A.
Perioada de contagiune: dureaza atata timp cat
streptococul este prezent in nas, faringe, tegumente,
dupa aplicarea tratamentului ea reducandu-se foarte
mult, la cateva zile.
Joi 13.03.2014
Asistenta din tura III preda raporul de activitate si
explica ultimile manifestari ale paciemtului, precum
si ultimile medicamentele si procedurile aplicate
paciemtului, asistentei din tura I. Am asistat asistenta
la procedura de recoltare a sangelui pentru analize,
dimineata, inainte de masa.
Prin punctie capilara :
Scop : prelevarea de sange capilar pentru a vedea
nivelui glicemiei, prin intepatura.
Masurarea glicemiei - Glicemia se masoara fie in
sangele venos in cursul clasicei "luari de sange"

(glicemia venoasa), fie in sangele capilar dupa o mica

intepatura in varful degetului (glicemie capilara), o
picatura de sange fiind intinsa pe o banda reactiva;
masurarea este atunci stabilita fie prin compararea
culorii obtinute cu o scara de culori, fie prin citire
directa, banda fiind introdusa intr-un mic aparat
denumit autoanalizor. Valoarea normala a glicemiei
este intre 4,4 milimoli pe litru si 6,7 milimoli pe litru
(adica intre 0,8 si 1,2 grame pe litru) luata pe
nemancate si de cel putin 6,7 milimoli pe litru (1,2
grame pe litru) la doua ore dupa luarea unei mese.
Am vazut cu asistenta isi pregateste :
- un act steril ;
- glcotestul (aparatul pentru gicemie ;test utilizat
pentru determinarea nivelului glicemiei) ;
- manusi sterile ;
- un tampon de vata cu alcool.
Asistenta se spala pe maini si imbraca manusile
sterile. Am asista la intrega procedura si am vazut cu
asistenta verifica F.O. si identifica pacientul,
explicandu-i necesitatea procedurii. Alege degetul
pentru locul punctiei ( glicemia poate fi luat din
police, degetul mediu, cel mic si lobul urechii)
dezinfecteaza cu tamponul de vata cu alcool avand
grija ca pe deget sa nu ramana urme de vata, apoi
printr-o miscare rapida inteapa degetul suficient cat
sangele sa se intinda pe banda reactiva introdusa in
prealabil in aparat.

Am mers cu asistenta in salon, cu mapa ce contine

foile de observatii ale pacientilor, pentru a moniroriza
starea de sanatate a pacientului,TA, temperatura,
diureza.
Am efectuat tehnica masurarii T.A.,in scopul
determinarii T.A. sistolice (maxime) si a T.A.
diastolice (minime) la internare si ori de cate ori este
nevoie pentru a compara starea curenta cu valorile
normale. Evaluarea starii pacientului in ceea ce
priveste volumul de sange, randamentul inimii si
sistemului vascular.
Am prezentat valoarea rezultata in urma masurarii
asistentei care isi noteaza valorile masurate in
carnetul personal, notand: numele bolnavului, data,
ora si valorile obtinute sau direct in F.O. Am
reorganizat locul de munca.
Apoi am efectuat tehnica masurarii temperaturii in
scopul evaluarii functiei de termoreglare si
termogeneza, aprecierea evolutiei unei boli, refacerii
pacientului dupa boala, prezentand valoarea
asistentei.
Intre orele 8.30 9.00 bolnavul serveste micul
dejun ce consta in ceai, lapte, paine cu unt/gem,
pacientii care se pot deplasa merg la sala de mese iari
cei care sun imobilizati la pat isi servesc micul dejun
un salon. Impreuna cu asistenta am supravegheat
masa bolnavului pentru a evita riscul inecarii cu
mancare si pentru a fi sigura ca inainte ca bolnavul
sa primeasca medicamentele a mancat.

Dupa micul dejun asistenta pregateste mapa ce

contine F.O. ale pacientilor si medicamentele
corespunzatoare. Am asistat la administrarea
medicamentelor pe cale orala, imjectabile si prin
perfuzii asistand asistenta in timpul efectuarii
procedurii de punerea perfuziilor.
Am participat la programul de intersectii in cadrul
caruia un pacient este trimis inafara sectiei de
psihiatrie la recomandarea medicului.
Exemplu : pecienta W este trimisa la dermatologie.
Asistenta pregateste F.O. a paciente si o insoteste la
dermatologie.

2.Varicela
Definitie : este o boala acuta transmisibila,
infectioasa, caracterizata clinic printr-o eruptie
veziculoasa, aparuta in valuri, de obicei la copii.
Sursa de infectie : este data de omul bolnav cu
varicela sau cu herpes zoster; bolnavul contagios 1-2
zile inainte de debut si 5-6 zile de la ultimul val
eruptiv, prin secretii respiratorii, dar si prin
continutul veziculelor.
Morbiditate: in ultimii ani s-a observat o mentinere a
unui nivel constant, ridicat, al morbiditatii prin
varicela. Valorile incidentei s-au situat in jurul valorii
de 225/100.000 locuitori.
Raspandire: este universala, cu contagiozitate
asemanatoare rujeolei, cu evolutie endemoepidemica.

Transmitere: se face prin contact direct sau aerogen

prin picaturile Flugge.
Receptivitatea : generala, maxima la imunodepresati
neimuni pentru varicela, nou-nascutii pot avea
anticorpi de la mama timp de 3-6 luni.
Imunitate: este de lunga durata, dar cu posibile
reambolnaviri.
Joi 20.03.2014
Asistenta din tura III preda raporul de activitate si
explica ultimile manifestari ale pacientului, precum si
ultimile medicamentele si procedurile aplicate
paciemtului, asistentei din tura I. Am asistat asistenta
la procedura de recoltare a sangelui pentru analize,
dimineata, inainte de masa.
1.Prelevarea de sange capilar pentru analizae de
laborator (glicemie), prin intepatura.
Masurarea glicemiei - Glicemia se masoara fie in
sangele venos in cursul clasicei "luari de sange"
(glicemia venoasa), fie in sangele capilar dupa o mica
intepatura in varful degetului (glicemie capilara), o
picatura de sange fiind intinsa pe o banda reactiva;
masurarea este atunci stabilita fie prin compararea
culorii obtinute cu o scara de culori, fie prin citire
directa, banda fiind introdusa intr-un mic aparat
denumit autoanalizor.
Am vazut cu asistenta isi pregateste :
un act steril ;

glcotestul (aparatul pentru gicemie ;test utilizat

pentru determinarea nivelului glicemiei) ;
manusi sterile ;
un tampon de vata cu alcool.
Asistenta se spala pe maini si imbraca manusile
sterile. Am asista la intrega procedura si am vazut cu
asistenta verifica F.O. si identifica pacientul,
explicandu-i necesitatea procedurii. Alege degetul
pentru locul punctiei ( glicemia poate fi luat din
police, degetul mediu, cel mic si lobul urechii)
dezinfecteaza cu tamponul de vata cu alcool avand
grija ca pe deget sa nu ramana urme de vata, apoi
printr-o miscare rapida inteapa degetul suficient cat
sangele sa se intinda pe banda reactiva introdusa in
prealabil in aparat.
2. Recoltrea de sange pentru examene de laborator, in
vacutainere de diferite culori pentru analizele
prescrise de doctor. Dupa recoltarea sangelui
asistenta scrie pe vacutainer numele pacientului,
varsta, sectia si noteaza analizela care trebuie luate.
Am efectuat tehnica masurarii T.A.,in scopul
determinarii T.A. sistolice (maxime) si a T.A.
diastolice (minime) la internare si ori de cate ori este
nevoie pentru a compara starea curenta cu valorile
normale. Evaluarea starii pacientului in ceea ce
priveste volumul de sange, randamentul inimii si
sistemului vascular.

Am prezentat valoarea rezultata in urma masurarii

asistentei care isi noteaza valorile masurate in
carnetul personal, notand: numele bolnavului, data,
ora si valorile obtinute sau direct in F.O. Am
reorganizat locul de munca.
Apoi am efectuat tehnica masurarii temperaturii in
scopul evaluarii functiei de termoreglare si
termogeneza, aprecierea evolutiei unei boli, refacerii
pacientului dupa boala, prezentand valoarea
asistentei.
Dupa micul dejun asistenta pregateste mapa ce
contine F.O. ale pacientilor si medicamentele
corespunzatoare. Am asistat la administrarea
medicamentelor pe cale orala, imjectabile si prin
perfuzii asistand asistenta in timpul efectuarii
procedurii de punerea perfuziilor.
Am participat la programul de intersectii in cadrul
caruia un pacient este trimis inafara sectiei de
psihiatrie la recomandarea medicului.

3.Gripa
Definitie :boala acuta infectioasa, foarte contagioasa,
peodusa de virusul gripal si caracterizata clinic prin
manifestari respiratorii si generale.
Contagiozitate; este de 1-2 zile inainte si 4-5 zile dupa
debutul bolii, mare dar de scurta durata. Bolnavii cu
forme atipice de boala sunt de asemenea contagiosi.

Transmitere: se face de obicei direct, aerogen ( prin

picaturile de secretie nazofaringiana) si rar indirect
(prin obiecte contaminate cu secretii infectate)
Raspandire:
Joi 27.03.1014,
- am asistat la procedura de recoltate a sangelui ;
- am luat tensiunile arteriale pacientelor si
temperaturi (unde era cazul), si am notat
valorile in carnetelul personal,prezentandu-le
apoi asistentei ;
- impreuna cu asistenta am supravegheat masa
bolnavului pentru a evita riscul inecarii cu
mancare si pentru a fi sigura ca inainte ca
bolnavul sa primeasca medicamentele a mancat.
- am luat parte procedura de administrarea a
medicamentelor pe cale orala si am asistat la
cea cu injectabile si prin perfuzii ;
- am asistat la efectuarea procedurii de punerea
a branulelor (unde era cazul) si a perfuziilor;
- am participat la programul de intersectii.

4. Meningita meningococica
Definitie : este o infectie produsa de Neisseria
meningitidis

Sursa de infectie : este reprezentata numai de om :

purtatorii de meningococ si bolnavii cu rinofaringite
meningococice si cu alte forme de boala.
Transmitere : se face prin contact direct, prin
picaturile Flugge provenite cel mai frecvent de la
purtatorii sanatosi sau de la bolnavii cu rinofaringita
meningococica, calea indirecta este posibila dar
exceptionala.
Contagiozitate : este destul de mare, insa virulenta, in
general slaba si variabila in comparatie cu multimea
celor infectati.
Joi 03.04.2014
- am vazut procedura de recoltate a sangelui ;
- am luat tensiunile arteriale pacientelor si
temperaturi (unde era cazul), si am notat
valorile in carnetelul
- personal,prezentandu-le apoi asistentei ;
- impreuna cu asistenta am supravegheat masa
bolnavului pentru a evita riscul inecarii cu
mancare si pentru a fi sigura ca inainte ca
bolnavul sa primeasca medicamentele a
mancat.
- am luat parte procedura de administrarea a
medicamentelor pe cale orala si am asistat la
cea cu injectabile si prin perfuzii ;

- am asistat la efectuarea procedurii de

punerea a branulelor (unde era cazul) si a
perfuziilor;
- am participat la programul de intersectii.

5.Hepatita virala acuta tip A

Definitie: este o boala virala transmisibila
determinata de HVA manifestata clinic der si mai
frecvent subclinica sau ca infectie inaparenta.
Epidemiologie: raspandirea este universala, sub
forma sporadica, sporadicoepidemica,
endemoepidemica si epidemica cu tendinta la variatii
clinice ale incidentei. Epidemiile sunt obisnuite in
colectivitati cu evolutie lenta de mai multe luni si cu
extindere la arii geografice intinse.
Perioada de contagiozitate: este de 2 saptamani
inainte si de 1 saptamana dupa debutul bolii.
Joi 24.04.2014
am asistat la procedura de recoltate a sangelui ;
- am luat tensiunile arteriale pacientelor si
temperaturi (unde era cazul), si am notat

valorile in carnetelul personal,prezentandu-le

apoi asistentei ;
impreuna cu asistenta am supravegheat masa
bolnavului pentru a evita riscul inecarii cu
mancare si pentru a fi sigura ca inainte ca
bolnavul sa primeasca medicamentele a
mancat.
am luat parte procedura de administrarea a
medicamentelor pe cale orala si am asistat la
cea cu injectabile si prin perfuzii ;
am asistat la efectuarea procedurii de
punerea a branulelor (unde era cazul) si a
perfuziilor;
am participat la programul de intersectii.

6. Hepatita virala tip B

Definitie : este o boala data de virusul hepatic
B.
Epidemiologie : este o boala transmisibila cu
raspandire universala. Prevalenta infectiei
variaza de la o tara la alta, in functie de factorii
de comportament, de mediul ambiant, de
gazda. Hepatita B reprezinta aproximativ 10-15
% din totalul cazurilor de hepatita. Este mai
rara la copii, cu exceptia sugarilor. In viremia
lunga, hepatita B se incadreaza intre infectiile
virale persistente.

Perioada de contagiozitate : este de 2

saptamani inaintea debutului bolii si dureaza
pana la disparitia portajului de AgHBs.
Calea de transmitere : de la mama la fat este
frecventa si grava. Ea se produce de la mama
care face hepatita B in ultimul trimestru de
sarcina sau de la o mama purtatoare de AgHBs
sau cu o infectie cronica cu HBV. Se poate
transmite si parenterla.
Joi 08.04.2014
- am asistat la procedura de recoltate a
sangelui ;
- am luat tensiunile arteriale pacientelor si
temperaturi (unde era cazul), si am notat
valorile in carnetelul personal,prezentandu-le
apoi asistentei ;
- impreuna cu asistenta am supravegheat masa
bolnavului pentru a evita riscul inecarii cu
mancare si pentru a fi sigura ca inainte ca
bolnavul sa primeasca medicamentele a
mancat ;
- am luat parte procedura de administrarea a
medicamentelor pe cale orala si am asistat la
cea cu injectabile si prin perfuzii .

7. Salmoneloza

Epidemiologie : infectie cu bacterii din specia

Salmonella, ce locuiesc in intestinele omului si a
animalelor.
Incidenta : este mare peste tot in lume, dar in special
in locurile supraaglomerate si dotarile sanitare sunt
deficitare.
Rezervor de infectie : alimente, rar animale de
companie
Mod de transmitere : se face prin alimente
cintaminate. Dupa ingestie aceste organisme se
inmultesc in intestinul subtire.

JOI 15.04.2014
- am asistat la procedura de recoltate a
sangelui ;
- am luat tensiunile arteriale pacientelor si
temperaturi (unde era cazul), si am notat
valorile in carnetelul personal,prezentandu-le
apoi asistentei ;
- impreuna cu asistenta am supravegheat masa
bolnavului pentru a evita riscul inecarii cu
mancare si pentru a fi sigura ca inainte ca
bolnavul sa primeasca medicamentele a
mancat ;

- am luat parte procedura de administrarea a

medicamentelor pe cale orala si am asistat la
cea cu injectabile si prin perfuzii .

8.Toxiinfectiile alimentare
Epidemiologie : apar sub forma de izbucniri
epidemice, in familie sau colectivitate. Pot aparea
si sporadic atunci cand este doar o singura
persoana a consumat din alimentul infectat.
Sursa de infectie : este reprezentata de animale si
om. In TIA cu salmonele, sursa este reprezentata
mai des de animale si mai rar de om. In TIA cu
stafilococ, principala sursa este omul bolnav, cu
infectii stafilococice cutanate sau de cai
respiratorii superioare si purtatori sanatosi de
stafilococ. Ei pot contamina orice aliment,
endeosebi lapt si produse lactate. Pentru
enterobacterii sursa o constituie amul bolnav sau
purtator de germeni si rar, animelele. Bacilii
telurici se gasesc obisnuit in sol si pot contamina
varietate alimente.
Transmitere : se face prin alimente. Ele pot
contamina chiar de la origine) sau se
contamineaza ulterior ( contact cu excretii
provenite de la animale). Cazurile de toxiinfectii
alimentare sunt mai numeroase vara, caldura fiind
un focar favorizant al multiplicarii germenilor in
aliment.

9. Infectia HIV
Definitie : HIV reprezinta prescurtarea in limba
Engleza a Human Immunodeficiency Virus = Virusul
Imunodefocientei Umane. Acest termen denumeste
doua virusuri inrudite, din categoria retrovirusurilor
HIV 1 si HIV care cauzeaza la om boala SIDA.
Apartinand retrovirusurilor, nu poate fi indepartat usor
din organism pentru ca acest tip de virusuri are
capacitatea de a-si inscrie codul in codul genetic al
celulei gazda.

Epidemiologie: OMS organizatia mondiala a sanatatii

estimeaza ca aproximativ 2,6 mil de copii infectati s-au
nascut la inceputul acestei pandemii, jumatate dintre ei au
dezvoltat SIDA.
Morbiditate : HIV a devenit o sursa semnificativa de
morbiditate si mortalitate. In Romania potrivit OMS in
perioada 1985 -2008 s-au inregistrat peste 15.000 de cazuri,
dintre acestea, peste 5.000 s-au soldat cu decese, iar
aproximativ 600 de bolnavi sunt pierduti din evidentele
medicilor

Sursa de infectie : persoana infectata

JOI 22.05.2014
- am asistat la procedura de recoltate a
sangelui ;

- am luat tensiunile arteriale pacientelor si

temperaturi (unde era cazul), si am notat
valorile in carnetelul personal,prezentandu-le
apoi asistentei ;
- impreuna cu asistenta am supravegheat masa
bolnavului pentru a evita riscul inecarii cu
mancare si pentru a fi sigura ca inainte ca
bolnavul sa primeasca medicamentele a
mancat.
- am luat parte procedura de administrarea a
medicamentelor pe cale orala si am asistat la
cea cu injectabile si prin perfuzii ;
- am asistat la efectuarea procedurii de
punerea a branulelor (unde era cazul) si a
perfuziilor;
- am participat la programul de intersectii.

10. Infectie HIV

Cai de transmitere: de la mama la fat in timpul
sarcinii, sangvina si sexuala.

Receptivitate: orice persoana se poate infecta

cu HIV, daca se expune riscului de infectie,
voluntar sau accidental. Populatia tanara este care
mai receptiva.

JOI 29.05.2014

- am asistat la procedura de recoltate a

sangelui ;
- am luat tensiunile arteriale pacientelor si
temperaturi (unde era cazul), si am notat
valorile in carnetelul personal,prezentandu-le
apoi asistentei ;
- impreuna cu asistenta am supravegheat masa
bolnavului pentru a evita riscul inecarii cu
mancare si pentru a fi sigura ca inainte ca
bolnavul sa primeasca medicamentele a
mancat ;
- am luat parte procedura de administrarea a
medicamentelor pe cale orala si am asistat la
cea cu injectabile si prin perfuzii .

11. Infectii respiratorii

Epidemiologie: bolile infectioase ale tractului
respirator sunt clasificate in infectii ale cailor
respiratorii superioare si infectii ale cailor
respiratorii inferioare. Infectiile acute ale cailor
aeriene reprezinta cea mai frecventa cauza de
adresabilitate catre serviciile medicale. Virusurile
sunt responsabile in 90% din cazuri.
Sursa de infectie: o constituie omul bolnav cu
infectii latente manifestate sau inaparente si
persoanele purtatoare de virusuri.

Transmitere: calea este aeriana prin picaturile de

secretii nazofaringiene si indirecta prin maini si
obiecte contaminate.
Contagiozitate: este mare,in special in colectivitati
si stationare- viroza poate cuprinde 90% din copiii
mici, sugari.
Receptivitate este generala in functie de varsta, copiii
in varsta dupa 3 luni sunt cei mai receptivi, apoi
adolescentii,bolnavii cronici

12. Parotidita epidemica (oreionul)

Epidemiologie : este o infectie cu raspandire
endemoepidemica, cu receptivitate la orice varsta.
apare mai frecvent la in a 2-a copilarie, la adolecenti
si la adultii tineri.
Incidenta : sezoniera, perioada maxima a bolii este
iarna si primavara.
Sursa de infectie : numai bolnavii cu forma clinica de
boala sau de cei cu forme inaparente de boala.
Transmitere : se face direct, aerogen, prin picaturile
Flugge.
Contagizitate : incepe cu 6 zile inaintea aparitiei
simptomelor si tine inca 9-10 zile dupa aceea.